Râul Saharna
Râul Ciorna | |
![]() | |
Date geografice | |
---|---|
Bazin hidrografic | bazinul Nistrului[*] ![]() |
Zonă de izvorâre | Cinișeuți, Rezina |
Emisar | Nistru |
Punct de vărsare | Saharna, Rezina |
Date hidrologice | |
Lungimea cursului de apă | 10 km ![]() |
Debit mediu | 0,4 m³/s |
Date generale | |
Raioane traversate | Rezina |
Localizare | ![]() |
Afluenți de stânga | Stohnaia |
Modifică date / text ![]() |
Râul Saharna este un afluent de dreapta la fluviului Nistru, din Republica Moldova.[1] Râulețul izvorăște în apropierea satului Cinișeuți, raionul Rezina și traversează fâșia calcarelor recifale, formând un canion adânc cu câteva cascade. În pereții stâncoși ai canionului se întâlnesc mai multe grote și peșteri. În cursul superior valea Saharna este moderat sinuoasă, simetrică, pe alocuri cu asimetrie de dreapta. În cursul inferior valea este în formă de canion, cu versanți abrupți (60-800), fiind constituiți din calcare stratificate ale Sarmațianului Mediu. Lunca este în general dezvoltată bilateral, doar pe alocuri – unilateral. Lățimea văii este de 200-400 m în cursul inferior. Terasele de luncă nu sunt dezvoltate. Profilul longitudinal al râului Saharna este în trepte, înregistrându-se creșterea pantei spre gura de vărsare (ultimii 3,5 km înainte de vărsare).[2]
În valea râului Saharna au fost descoperite urme ale așezărilor și fortificațiilor getodacice din sec. IV-III î.e.n.[3][4]
Ecosistemele din microzonă sunt variate, reprezentate de păduri de foioase, formațiuni petrofite, cavernicole și de luncă. În zonele mai ridicate ale versanților, se cresc specii de stejar și carpen.[5]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Băț, Mihail; Asăndulesei, Andrei. Siturile din epoca fierului din microzona Saharna: GIS și analiză spațială. In: Cercetări interdisciplinare în siturile de epoca fierului din spațiul Tiso-Nistrean: Materialele colloquium-ului de vară de la Saharna, 13-16 iulie 2017, Cluj-Napoca. Cluj-Napoca, România: Editura Mega, 2018, pp. 21-44. ISBN 978-606-020-010-9.
- ^ Marcel Revenco, Tudor Castraveț, Ionuț Cristi Nicu. Microzona Saharna. Caracterizare geografică. In: Evoluția habitatului din microzona Saharna în epoca fierului, 2016, pp.9-18.
- ^ Zanoci, Aurel; Niculița, Ion; Băț, Mihail; Dulgher, Victor. Noi elemente defensive, descoperite recent la fortificația tracogetică Saharna Mare. In: Muzeul National de Istorie a Moldovei.: Istorie - Arheologie - Muzeologie, Ed. 29, 17-18 octombrie 2019, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: 2019, Ediția 29, pp. 16-17.
- ^ Sochircă, Vitalie; Nagacevschi, Tatiana. Cercetări pedologice la situl arheologic Saharna Mare/ „Dealul Mănăstirii” din Raionul Rezina. In: Lucrările Seminarului Geografic Internațional „Dimitrie Cantemir”, 18-20 octombrie 2019, Iași. Iași, România: Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași,, 2019, Ediția 39, pp. 24-25.
- ^ Zanoci, Aurel; Asăndulesei, Andrei; Băți, Mihail; Sochircă, Vitalie; Nagacevschi, Tatiana; Tencariu, Felix-Adrian; Dulgher, Victor. Pas cu pas. Cercetări interdisciplinare la situl de epoca fierului de la Saharna „Rude” din bazinul Nistrului de Mijloc. In: Tyragetia. Serie nouă, 2022, nr. 1(31), pp. 179-208. ISSN 1857-0240.
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Ion Niculiță, Aurel Zanoci, Mihail Băț. Evoluția habitatului din microzona Saharna în epoca fierului. Chișinău: Muzeul National de Istorie a Moldovei, 2016 (Tipogr. „Bons Ofces”). – 464 p. ISBN 978-9975-80-903-0.
Lectură suplimentară
[modificare | modificare sursă]- Resursele acvatice ale Republicii Moldova. Volumul: 1. Apele de suprafață. Chișinău: Știința, 2007. 248 p. 978-9975-67-294-8.
- Cercetări interdisciplinare în siturile de epoca fierului din spațiul tiso-nistrean. Materialele colloqium-ului de vară de la Saharna: 13-16 iulie 2017. Cluj-Napoca: Editura Mega, 2018. ISBN 978-606-020-010-9.
- Ghid (îndrumar metodologic) pentru gestionarea bazinelor râurilor mici și mijlocii. Chișinău: Eco-Tiras, 2018 (Tipogr. „Elan Poligraf”). 84 p. ISBN 978-9975-66-614-5.