Radu Penciulescu
| Radu Penciulescu | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  București, România |
| Decedat | (88 de ani)[1] Stockholm, Suedia |
| Cetățenie |  România Suedia |
| Ocupație | regizor de teatru cadru didactic universitar[*] regizor de film |
| Limbi vorbite | limba română limba suedeză limba engleză |
| Activitate | |
| Alma mater | Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București[1] |
| Influențat de | Federico Fellini[2] |
| Partid politic | Partidul Comunist Român[3] |
| Profesor pentru | Andrei Șerban, Alexandru Tocilescu, Petrică Ionescu |
Modifică date / text  | |
Radu Penciulescu (n. , București, România – d. , Stockholm, Suedia) a fost un cunoscut regizor de teatru român expatriat în Suedia.
Biografie
[modificare | modificare sursă]A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică în 1956, unde i-a avut ca profesori, printre alții, pe George Dem. Loghin și Dina Cocea.[4] Adept al sistemului lui Constantin Stanislavski,[5] Penciulescu a lucrat după absolvire ca regizor angajat la Oradea și Craiova (unde Vlad Mugur tocmai devenise director).
Activitate teatrală
[modificare | modificare sursă]Între 1964-1969 Penciulescu a fost director al Teatrului Mic din București. În aceeași perioadă a fost profesor la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică (IATC).
Înainte de a părăsi România, a montat spectacole și în București pe scenele teatrelor Mic, Național și Bulandra.
În 1973 s-a stabilit în Suedia unde, din 1988 până la pensionare, a fost profesor la Institutul de Teatru din Malmö la materia interpretare teatrală.
În perioda de directorat a lui Ion Caramitru la Teatrul Național din București, Radu Penciulescu a regizat texte de Dostoievski și Shakespeare [6]
Distincții
[modificare | modificare sursă]- Ordinul Meritul Cultural clasa a III-a (6 noiembrie 1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”[7]
- Ordinul Meritul Cultural clasa a II-a (1971) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român”[8]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b https://www.mediafax.ro/cultura-media/regizorul-radu-penciulescu-fondatorul-teatrului-mic-a-murit-in-noaptea-de-joi-spre-vineri-17963071 Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ http://adevarul.ro/cultura/arte/parintele-scolii-romanesti-regie-1_50ada9df7c42d5a66398e21f/index.html Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ http://agenda.liternet.ro/articol/7575/Iulia-Popovici/Gradul-zero-al-actoriei.html Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ „Conferință susținută de R. penciulescu la TNB”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Montări semnate Radu Penciulescu la PORT.ro
- ^ Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 1017 din 6 noiembrie 1967 privind conferirea de ordine și medalii unor actori, regizori, pictori scenografi și tehnicieni de scenă, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul III, nr. 96, Partea I, marți 7 noiembrie 1967, pp. 770–771.
- ^ Decretul nr. 138 din 20 aprilie 1971 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România privind conferirea unor ordine ale Republicii Socialiste România, art. 11.
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- The World Encyclopedia of Contemporary Theatre: Europe, ed. Don Rubin, Peter Nagy, Phillippe Rouyer, Vol. I, Routlege, p. 684, 687, 692
- Articol Teatrul Național București
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Părintele școlii românești de regie, 15 octombrie 2011, Dan Boicea, Adevărul
