Raionul Tarutino
Raionul Tarutino | |||
Тарутинський район | |||
— Raion — | |||
| |||
Raionul Tarutino (Ucraina) Poziția geografică în Ucraina | |||
Coordonate: 46°16′05″N 29°12′50″E / 46.26805556°N 29.21388889°E | |||
---|---|---|---|
Țară | Ucraina | ||
Regiune | Odesa | ||
Cod KOATUU | 5124700000 | ||
Atestare | |||
Dispariție | |||
Reședință | Tarutino | ||
Orașe raionale Așezări de tip urban Comune Sate | 4 23 47 | ||
Guvernare | |||
- Guvernator | Vasili Ivanov | ||
Suprafață | |||
- Total | 1,874 km² | ||
Populație (2018[1]) | |||
- Total | ▼40.813 locuitori | ||
- Densitate | 21,8 loc./km² | ||
Fus orar | UTC+2 | ||
Prezență online | |||
GeoNames | |||
Poziția localității Raionul Tarutino | |||
Modifică date / text |
Raionul Tarutino este unul din cele 26 raioane administrative din regiunea Odesa din Ucraina, cu reședința în orașul Tarutino. A fost înființat în 1940, fiind inclus în componența RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, acest raion face parte din Ucraina independentă. Este unul din cele 9 raioane ale regiunii care compun Basarabia istorică.
În raion sunt 3 orașe: Berezina, Borodino (Bărădin), Serpneve (Leipzig) și Tarutino (reședința).
Demografie
[modificare | modificare sursă]Numărul populației la 1 ianuarie
[modificare | modificare sursă]2013 | 2014 | 2015 |
---|---|---|
▼42.020 | ▼41.760 | ▼41.670 |
- Sursă:[2]
Structura etnolingvistică
[modificare | modificare sursă]Conform recensământului din 2001, nu exista o limbă vorbită de majoritatea populației, aceasta fiind compusă din vorbitori de rusă (32,93%), bulgară (31,67%), ucraineană (18,79%), română (12,69%) și găgăuză (3,3%).[3][4]
La recensământul din 2001, 38% din locuitori s-au declarat bulgari, 25% ucraineni și 17% moldoveni/români. În perioada interbelică, zona era locuită preponderent de germanii basarabeni, colonizați aici de Rusia țaristă imediat după ocuparea Basarabiei.
Populația românească
[modificare | modificare sursă]Comunități de români se găsesc astăzi în Tarutino, probabil și în orășelul Berezina, dar mai ales în satele Cioara-Murza (singura localitate majoritar românească) și Manzâr. Probabil că mai sunt români și în cele 4 mici sate de la nord-est de Borodino, înșirate pe valea râului Ceaga: Evghenița, Răileni, Gura-Văilor și Gheorghieni-Vechi (unde se aflau comunități românești și înainte de război).
Populația unor sate interbelice integral românești a fost deportată după război, așa cum este cazul localităților Frumușica-Veche, și Frumușica-Nouă (latitudine 46.2667, longitudine 29.4167, în care populația a putut reveni în anul 2006) și Zoreni, astăzi ruinat.
Referințe, note
[modificare | modificare sursă]- ^ „Населення та міграція. Чисельність населення (за оцінкою) на 1 червня 2018 року та середня чисельність у січні–травні 2018 року”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ uc Демографічна та соціальна статистика. Населення та міграція UkrStat.gov.ua
- ^ „Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii Odesa pe localități”. Institutul Național de Statistică al Ucrainei. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului ucrainian din 2001 cu structura lingvistică pe localități”.