Săliștea de Sus
| Săliștea de Sus | |||
| Felsőszelistye Oberselischte | |||
| — oraș — | |||
.JPG) Biserica de lemn din Săliștea de Sus, Nistorești | |||
| |||
  Săliștea de Sus Săliștea de Sus (România) | |||
 Săliștea de Sus Săliștea de Sus (Județul Maramureș) | |||
| Coordonate: 47°39′1″N 24°20′56″E / 47.65028°N 24.34889°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  România | ||
| Județ |  Maramureș | ||
| SIRUTA | 108892 | ||
| Atestare documentară | 1365 | ||
| Oraș | 2004 | ||
| Reședință | Săliștea de Sus[*] | ||
| Componență | Săliștea de Sus[*] | ||
| Guvernare | |||
| - primar al orașului Săliștea de Sus[*] | Ștefan Iuga[*][1][2] (PSD, ) | ||
| Populație (2021) | |||
| - Total | 4.856 locuitori | ||
| Fus orar | UTC+2 | ||
| Cod poștal | 437295 | ||
| Prezență online | |||
site web oficial  GeoNames | |||
 | |||
Modifică date / text  | |||
Săliștea de Sus (în maghiară Felsőszelistye, în germană Oberselischte) este un oraș în județul Maramureș, Transilvania, România. Localitatea are o populație de 4.893 locuitori (2011) și a fost declarată oraș prin Legea nr. 83/2004, împreună cu alte trei localități din județul Maramureș: Tăuții-Măgherăuș, Șomcuta Mare și Ulmeni.[3]
Istoric
[modificare | modificare sursă]Prima atestare documentară: 1365 (Keethzeleste).[4]
Etimologie
[modificare | modificare sursă]Etimologia numelui localității: dintr-un nume topic Săliște (< subst. regional săliște „sat pustiit; locul pe care a fost așezat un sat; vatra satului" < sl. selište „cort, locuință, curte" < selo „moșie, ogor"; cf. bg. selište) + de + Sus.[5]
Geografie
[modificare | modificare sursă]Orașul Săliștea de Sus este situat în nordul României, în partea de sud-est a Depresiunii Maramureș, la poalele de nord-est ale Munților Țibleș, pe cursul superior al râului Iza.
Demografie
[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a orașului Săliștea de Sus
Români (97,01%)
Alte etnii (2,99%)
Componența confesională a orașului Săliștea de Sus
Ortodocși (94,75%)
Alte religii (2,22%)
Necunoscută (3,03%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Săliștea de Sus se ridică la 4.856 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 4.893 de locuitori.[6] Majoritatea locuitorilor sunt români (97,01%).[7] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,75%), iar pentru 3,03% nu se cunoaște apartenența confesională.[8]
Politică și administrație
[modificare | modificare sursă]Orașul Săliștea de Sus este administrat de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Ștefan Iuga[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[9]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 6 | |||||||
| Uniunea Salvați România | 2 | |||||||
| Partidul Național Conservator Român | 1 | |||||||
| Partidul Ecologist Român | 1 | |||||||
| Alianța pentru Unirea Românilor | 1 | |||||||
| Partidul Național Liberal | 1 | |||||||
| Partidul Mișcarea Populară | 1 | |||||||
Obiective turistice
[modificare | modificare sursă]- Biserica din lemn „Sfântul Nicolae” (denumită și „Biserica Nistoreștilor” sau „Biserica din Deal”), construită în anul 1650. A fost incendiată de tătari în 1717, fiind refăcută ulterior.
- Biserica din lemn „Sfântul Nicolae” (denumită și „Biserica Bulenilor” sau „Biserica din Vale”), construită în anul 1722. Are picturi originale pe pereții interiori și icoane datând din secolul al XVIII-lea.
- Valea Izei și Dealul Solovan (sit de importanță comunitară inclus în rețeaua europeană Natura 2000).
Personalități locale
[modificare | modificare sursă]- Gavrilă Iuga (1880 - 1940), doctor în drept, avocat, deputat în Parlamentul României Mari; prefect al jud. Maramureș (noiembrie 1928 - aprilie 1931).
- Ion Iuga (1940-1993), poet, traducător. Vol. Tăceri neprimite (1969), Țara fântânilor (1971), Din Marmația (1977), Ieșirea din vis (1982) etc.
- Dumitru Iuga (n. 1942), poet, etnolog. Vol. Cerb alb (1976), Mileniul provizoriu (1996).
- Nicolae Iuga (n. 1953), profesor universitar, jurnalist;
- Viorel Iuga (n.1962), pastor, președintele Uniunii bisericilor creștine baptiste din România.
Note
[modificare | modificare sursă]
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
- ^ Legea nr. 83/2004 pentru declararea ca orașe a unor comune, publicat în Monitorul oficial, Partea I nr. 310 din 7 aprilie 2004
- ^ Coriolan Suciu, Dicționar istoric al localităților din Transilvania, București, Editura Academiei, 1967-1968.
- ^ Dorin Ștef, Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș, Editura Ethnologica, Baia Mare, 2016.
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
Legături externe
[modificare | modificare sursă]
- Fotografii
- „Om lângă om, cu mâinile goale”[nefuncțională], 4 iulie 2005, Dana Ciobanu, Jurnalul Național
MM Acest articol despre o localitate din județul Maramureș este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui.
