Biserica de lemn din Săliștea de Sus, Nistorești

Biserica de lemn din Săliştea de Sus - Nistoreşti, judeţul Maramureş, 2008

Biserica, cu aspectul schimbat, după lucrările majore de reparații din anii 2011-2012.

Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din Săliștea de Sus - Nistorești, județul Maramureș, foto: iulie 2012.

Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din Săliștea de Sus - Nistorești, județul Maramureș, foto: iulie 2012.

Biserica (est)

Butea bisericii

Ușile împărătești și diaconești, icoanele împărătești

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe

Icoană pe lemn: Încoronarea Mariei (Alexandru Ponehalschi-1772)

Sfântul Ierarh Nicolae

Pictura de pe bolta naosului

Răstignirea (dosul tâmplei)

Bolta naosului: Evangheliștii

Clopotele bisericii

Biserica de lemn din Săliștea de Sus, Nistorești, orașul Săliștea de Sus, județul Maramureș, datează din anul 1680. Are hramul „Sfântul Nicolae”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul MM-II-m-A-04633.

Istoric

Localitatea a fost atestată la 1365. Biserica de lemn, cu hramul „Sfântul Nicolae”, a fost construită pe la 1680 de către o familie înstărită, descendentă a unui anume Nistor, de unde și denumirea bisericii, zisă a Nistoreștilor. Ctitoria Nistoreștilor este biserica mai nouă a localității, după cum reiese din mai multe însemnări pe marginea unor vechi tipărituri: „Cumpărat-au aciastă anume Penticostariu Nistoru Ilieșu și cu soțu său Porhiru ... și au datu pomană la biserica cea nouă din Seliște...văleat 1753.” A fost construită pe un loc ridicat, în partea de sus a localității Săliștea de Sus, pe partea dreaptă a văii.

Construcția din lemn de brad, adus din locul numit „Gruiul Rusului”, a fost incendiată de tătari la 1717, fiind salvată de o femeie care a cărat apă cu găleata până a stins focul, spune legenda.

Trăsături

Monumentul se aseamănă cu Biserica Bulenilor ca siluetă. Absida altarului este de formă dreptunghiulară și acoperită cu o boltă semicilindrică. Naosul este și el acoperit cu o boltă semicilindrică supraînălțată, astfel că acoperișul are dublă poală. Peste pronaosul tăvănit se înalță turnul-clopotniță cu silueta sa sveltă.

Biserica păstrează parțial pictura murală. Dintre scenele conservate se pot menționa în pronaos Judecata de pe urmă (pe peretele nordic) și Pilda celor zece fecioare. Pe boltă se mai poate distinge, într-un cerc mare, o scenă cu Ridicarea din Mormânt a lui Iisus, în culori vii, ce trădează o bună stăpânire a penelului de către zugrav. Un număr de icoane ne vorbesc de activitatea zugravului Alexandru Ponehalschi, în jurul anului 1772, și la această biserică.

Bibliografie

Despre bisericile de lemn

• Bârlea, Ioan. 
• Bud, Tit. 
• Brătulescu, Victor. 
• Stahl, Paul Henri și Petrescu, Paul. 
• Ștefănescu, I. D. 
• Porumb, Marius. 
• Bârcă, Ana și Dinescu, Dan. 
• Baboș, Alexandru. 
• Patterson, Joby. 
• Baboș, Alexandru. 
• Eggertsson, Ólafur și Baboș, Alexandru. 
• Baboș, Alexandru. 
• Porumb, Marius. 

Despre pictură

• Porumb, Marius. 
• Pop-Bratu, Anca. 

Vezi și

• Săliștea de Sus, Maramureș

Legături externe

• Monumente istorice din România-Fișă și localizare de monument
• Fișă de monument

Imagini din exterior

• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 

Imagini din interior

• 
  Hrisovul de la resfințirea bisericii, în data de 29.06.2012, de către episcopul Iustin Hodea Sigheteanul alături de un sobor de preoți
• 
  Hrisovul de la resfințirea bisericii, în data de 29.06.2012, de către episcopul Iustin Hodea Sigheteanul alături de un sobor de preoți
• 
  Prezentarea la templu a Fecioarei (icoană semnată de Radu Munteanu, 1775)
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
•