Satu Nou, Tulcea
| Satu Nou | |
| — sat — | |
  Satu Nou Satu Nou (România) | |
 Satu Nou Satu Nou (Județul Tulcea) | |
| Coordonate: 44°57′22″N 28°41′2″E / 44.95611°N 28.68389°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Tulcea |
| Comună | Mihai Bravu |
| SIRUTA | 160859 |
| Altitudine | 20 m.d.m. |
| Populație (2021) | |
| - Total | 617 locuitori |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | 827141 |
| Prefix telefonic | +40 x40 [1] |
| Prezență online | |
GeoNames  | |
Modifică date / text  | |
Satu Nou (în trecut Bedje) este un sat în comuna Mihai Bravu din județul Tulcea, Dobrogea, România. Se află în partea centrală a județului.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
| ||||||||
TL Acest articol despre o localitate din județul Tulcea este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui.
Istoria satului SATU NOU
Situat la 2 km E de reşedinţa de comună (Mihai Bravu), Satu Nou este amplasat în partea de N a bălţii Toprachioiului, în sudul unei depresiuni mărginite de Dealu Roşu (S) şi Dealul Marată (V). Drumul care-l străbate îl leagă de E 87 şi de DN 22 Tulcea-Hârşova.
Are o vatră de formă trapezoidală, de tip adunat, cu textură neregulată.
După cum arată şi numele, este o localitate relativ tânără, înfiinţată după 1878 şi populată cu români. A evoluat după cum o arată datele statistice: 426 locuitori în 1900, 570 în 1912, 695 în 1930, 850 în 1948, 950 în 1956, 1105
în 1966, 998 în 1977, 762 în 1992 şi 677 în 2002, toţi locuitorii de astăzi fiind români.
Ocupaţia de bază este agricultura (cereale, plante tehnice, legume), o parte din cetăţeni lucrând la complexul de creştere a porcinelor de la Toprachioi. Balta Toprachioiului, în care debuşează râul Taiţa, asigură exploatarea peştelui, fără ca această activitate să îmbrace un caracter organizat, ea fiind practicată mai degrabă sub formă de braconaj. În ultimii ani se vorbea de popularea bălţii cu puiet de anghilă.
Creşterea anghilelor ar putea deveni o activitate rentabilă, aşa cum a fost cândva, carnea acestui peşte fiind căutată şi apreciată pe piaţa europeană. Cele câteva asociaţii agricole şi complexul de creştere a porcinelor, unul din puţinele care au supravieţuit în perioada de după 1989, la fel ca şi legumicultura, ar putea asigura dezvoltarea în continuare a localităţii.
Satul are în dotare o şcoală în care îşi desfăşoară activitatea grupa de grădiniţă şi ciclul primar, un cămin cultural, un magazin mixt, chioşcuri alimentare, baruri, o agenţie poştală şi o biserică ortodoxă, deservită de preotul paroh. Neavând dispensar uman, asistenţa sanitară este asigurată de un cadru cu pregătire medie, în propria locuinţă.