Schimbările de sunet în evoluția limbii române din limba latină
 | Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Acest articol prezintă schimbările de sunet din limba latină în limba română. Ordinea în care prezentăm aceste schimbări nu este neapărat și ordinea în care ele s-au produs în realitate.
Perioada latinei vulgare
[modificare | modificare sursă]În latina vulgară, /e/ scurt si /i/ urmate de alte vocală au fost înlocuite cu o semi-vocală /j/. Mai târziu consoana precedentă își schimbă calitățile, /j/. Rezultatele în româna modernă sunt:
- lat. puteum > *putju > rom. puț,
- lat. rōgātiōnem > *rogatjone > *rogačone > rom. rugăciune
- lat. hordeum > *ordju > *ordzu > rom. orz
- lat. deorsum > *djosu > *džosu > rom. jos
- lat. socium > *sokju > rom. soț
- lat. cāseum > *kasju > rom. caș
- lat. vīnea > *vinja > *viɲe > rom. vie /vije/
- lat. mulierem > *muljere > *muʎere > rom. muiere /mujere/
Vocale
[modificare | modificare sursă]Vocalele latine a, o i u au rămas în aproape toate cuvintele neschimbate:
- lat. mare > rom. mare
- lat. pālum > *paru > rom. par
- lat. focum > *focu > rom. foc
- lat. pōmum > *pomu > rom. pom
- lat. multum > *multu > rom. mult
- lat. tū > rom. tu
Vocala u se pare că se schimbă într-un o atunci când este stresată de m sau b în unele cuvinte:
- lat. *autumnus > *automna > *tomna > rom. toamnă
- lat. *rubeum > *robju > rom. roib
Vocala lungă ō se schimbă în unele cuvinte într-un u:
- lat. cohortem > *cōrtem > rom. curte
Vocalele e și i au suferit următoarele schimbări:
- scurt, nestresat e, ē lung și scurt i s-au unit într-un *e
- ī lung a rămas i
Aici sunt câteva exemple:
- lat. pellem > *pɛlle > rom. piele /pjele/
- lat. signum > *semnu > rom. semn
- lat. vīnum > *vinu > rom. vin
Consoane
[modificare | modificare sursă]Consoanele individuale nu au suferit schimbări majore, dar printre schimbările suferite a fost și trecerea de la qu la p:
- lat. quattuor > *quattro > rom. patru
- lat. equa > *ɛpa > *jepa > rom. iapă
- lat. lingua > *lemba > rom. limbă, dar:
- lat. quid > *ki > rom. ce
- lat. quandō > *kando > *kându > rom. când
Alte schimbări includ ct > pt, gn > mn and x > ps. Mai târziu, ps a fost simplificat în s.
- lat. factum > *faptu > rom. fapt
- lat. signum > *semnu > rom. semn
- lat. coxa > *copsa > rom. coapsă, dar:
- lat. laxō > *lapso > *lassu > rom. las
Consoana finală
[modificare | modificare sursă]Toate consoanele finale au fost pierdute. Rezultatul a fost că în unele perioade toate cuvintele se terminau într-o vocală.
Până la protoromână
[modificare | modificare sursă]La un anumit moment l a fost schimbat in r:
- lat. gelu > rom. ger
- lat. salīre > rom. a sări (sărire)
Palatizare
[modificare | modificare sursă]- lat. testa > *tɛsta > *tjesta > *țesta > rom. țeastă
- lat. decem > *dɛke > *djeke > *dzeče > rom. zece
- lat. servum > *sɛrbu > *sjerbu > rom. șerb
- lat. dīcō > *dziku > rom. zic
Slăbirea vocalelor nestresate
[modificare | modificare sursă]a nestresat devine ă (excepție se face când este la începutul unui cuvânt), iar o nestresat devine u. ă a devenit e. o nestresat a rămas la fel în unele cuvinte:
- lat. capra > rom. capră
- lat. vīnea > *vinja > *viɲă > *viɲe > rom. vie /vije/
- lat. formōsus > rom. frumos
Regresarea lui e
[modificare | modificare sursă]Vocala e a fost schimbata în ă când preceda o consoana și era urmată de o vocală anterioară. e a rămas la fel când era urmat de vocalele i sau e:
- lat. mēnsam > *mesa > *măsă > rom. masă
- lat. mēnsae > *mese > rom. mese
- lat. vēndō > *vendu > *văndu > *vându > rom. vând
- lat. vēndis > *vendi > *vendzi > *vindzi > rom. vinzi
Schimbări moderne
[modificare | modificare sursă]Acestea sunt schimbări ce nu s-au petrecut în toate limbile romanice de est.
În dialectele sudice și în limba standard dz devine z în toate situațiile:
- dzic > zic
- lucredzi > lucrezi
Africatul dž devine j când este pronunțat dur (i.e. urmat de o vocală anterioară):
- gioc /dʒok/ > joc
dar:
- deget /dedʒet/ a rămas la fel.
Introducerea unui /j/ intre „â” și un „n” moale
[modificare | modificare sursă]Aceasta afectează câteva cuvinte:
- pâne > pâine
- câne > câine
Asta explică pluralul mână-mâini. Este specific dialectelor sudice și limbii române standard, însă în alte regiuni se poate auzi și varianta „câne”.
Pronunțarea dură a „ș”, „ț” și „dz”
[modificare | modificare sursă]Acesta este specifică dialectelor nordice. Asta înseamana că aceste consoane pot fi urmate doar de o vocală anterioară, așadar orice vocală posterioară este schimbată înapoi într-o vocală anterioară.
- și > șî
- ține > țânʲe
- dzic > dzâc