Sari la conținut

Slobozia Bănilei, Vijnița

48°23′24″N 25°25′48″E (Slobozia Bănilei, Vijnița) / 48.39000°N 25.43000°E
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Slobozia Bănilei
Слобода-Банилів
—  Comună  —
Slobozia Bănilei se află în Regiunea Cernăuți
Slobozia Bănilei
Slobozia Bănilei
Slobozia Bănilei (Regiunea Cernăuți)
Poziția geografică
Slobozia Bănilei se află în Ucraina
Slobozia Bănilei
Slobozia Bănilei
Slobozia Bănilei (Ucraina)
Poziția geografică
Coordonate: 48°23′24″N 25°25′48″E ({{PAGENAME}}) / 48.39000°N 25.43000°E

ȚarăUcraina Ucraina
RegiuneCernăuți
RaionVijnița

KOATUU7320585301

ReședințăSlobozia Bănilei
ComponențăSlobozia Bănilei

Altitudine230 m.d.m.

Populație (2007)
 - Total942 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal59215
Prefix telefonic3730

Prezență online

Slobozia Bănilei, cunoscut și sub denumirea de Slobozia-Bănila (în ucraineană Слобода-Банилів, transliterat: Sloboda-Banîliv și în germană Banilla-Slobodzia) este un sat reședință de comună în raionul Vijnița din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are 942 locuitori, preponderent ucraineni (ruteni).

Satul este situat la o altitudine de 230 metri, pe malul râului Ceremuș, în partea de nord-est a raionului Vijnița.

Localitatea Slobozia Bănilei a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Slobozia Bănilei a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Vășcăuți (în germană Waschkoutz).

După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Slobozia Bănilei a făcut parte din componența României, în Plasa Ceremușului a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și comunități mai mici românești și evreiești. În perioada interbelică a funcționat aici Fabrica de glucoză și scrobeală a societății "Soare" [1].

Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene.

Începând din anul 1991, satul Slobozia Bănilei face parte din raionul Vijnița al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 2 (2+0), adică 0,22% din populația localității [2]. În prezent, satul are 942 locuitori, preponderent ucraineni.




Componența lingvistică a comunei Slobozia Bănilei

     Ucraineană (99,58%)

     Alte limbi (0,43%)

Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Slobozia Bănilei era vorbitoare de ucraineană (99,58%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.[3]


1989: 921 (recensământ)
2007: 942 (estimare)

Recensământul din 1930

[modificare | modificare sursă]


Componența etnică a comunei Slobozia Bănilei (județul Storojineț)

     Români (1,72%)

     Germani (1,29%)

     Evrei (14%)

     Ruteni (78,56%)

     Polonezi (2,76%)

     Altă etnie (1,67%)


Componența confesională a comunei Slobozia Bănilei

     Ortodocși (63,95%)

     Romano-catolici (2,85%)

     Mozaici (14%)

     Evanghelici\Luterani (1,03%)

     Greco-catolici (17,63%)

     Altă religie (0,54%)

Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Slobozia Bănilei se ridica la 1.157 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau ruteni (78,56%), cu o minoritate de germani (1,29%), una de evrei (14,0%), una de români (1,72%) și una de polonezi (2,76%). Alte persoane s-au declarat: maghiari (1 persoană), ruși (11 persoane), bulgari (1 persoană), armeni (5 persoane) și turci (1 persoană). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (63,95%), dar existau și romano-catolici (2,85%), mozaici (14,0%), greco-catolici (17,63%) și evanghelici\luterani (1,03%). Alte persoane au declarat: armeano-catolici (5 persoane) și musulmani (1 persoană).

Obiective turistice

[modificare | modificare sursă]
  • Crucea comemorativă a victimelor foametei din anii 1946-1947
  1. ^ Județul Storojineț
  2. ^ „Dr. Ion Popescu - Cap. II. Populația românofonă din Regiunea Cernăuți la sfârșitul perioadei sovietice (Nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și Ținutul Herței)” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  3. ^ „Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii Cernăuți pe localități”. Institutul Național de Statistică al Ucrainei. Arhivat din original la . Accesat în . 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]