Softronic
Softronic | |
Tip | Companie privată |
---|---|
Predecesor | Softronic SRL (1991) |
Fondată | 1999[1] |
Țara | România |
Sediu | Craiova |
Produse | Locomotive feroviare |
Proprietar | Ionel Ghiță (30%), Ion Gârniță (26%), Augustin Popescu (26%) Oana-Adriana Miulescu (16%) |
Angajați | circa 400[2] |
Companie părinte | Grupul Softronic |
Prezență online | |
www.softronic.ro | |
Modifică date / text |
Softronic Craiova este o companie specializată în producția și modernizarea[3] locomotivelor din România. A fost înființată în anul 1999, la Craiova.[1] În anul 2012, era singura companie producătoare de locomotive din România.[4] Compania face parte din Grupul Softronic, care mai cuprinde compania Softrans.[1]
Anterior, din 1991, compania Softronic SRL avea ca obiect repararea și modernizarea locomotivelor prin echipare cu diferite echipamente noi,[4] precum și comercializarea a echipamentelor electrice de înaltă tensiune și de măsurare a energiei active.[5]
Producție
[modificare | modificare sursă]Compania produce locomotivele Phoenix, Transmontana și trenul Hyperion. Compania realizează platformele, boghiurile (en), motoarele electrice de tracțiune și diverse subansamble, montajul general și vopsirea.[6] O serie de componente — diverse echipamente electrice și electronice — provin din industria orizontală și din import.
Locomotiva Phoenix este o variantă modernizată a locomotivei Electroputere din clasa 40. Este o locomotivă electrică de tip Co-Co, cu puterea de 5100 kW (putere nominală în regim continuu). Ea poate opera pe rețelele alimentate cu curent alternativ la 25 kV și 50 Hz (România, Ungaria, Bulgaria, Serbia).[2] Ea se află în dotările CFR.[4]
Locomotiva Transmontana este o locomotivă electrică de tip Co-Co, echipată cu șase motoare electrice asincrone. Locomotiva are puterea de 6600 kW (în regim de o oră), respectiv 6000 kW (putere nominală în regim continuu). Ea poate opera atât pe rețelele alimentate cu curent alternativ la 25 kV și 50 Hz, cât și pe rețelele alimentate cu curent alternativ la 15 kV și 162/3 Hz (Austria, Suedia).[7] Viteza sa maximă este de 160 km/h și are sistem de recuperare a energiei în timpul frânării.[8] Locomotiva este realizată după un proiect propriu.[4] Modelul de bază este în fabricație din 2010 și se află în dotările CFR și Deutsche Bahn – DB (România), Magyar Államvasutak Zrt. – MÁV și Central European Railway – CER (Ungaria), și este autorizată pentru a circula în România, Ungaria, Bulgaria, Serbia și Suedia.[4][8]
Trenul Hyperion este o garnitură formată din două vagoane motor și două vagoane trailer, cu boghiurile intermediare plasate între vagoane, în formula Bo-2-2-2-Bo. El poate opera atât pe rețelele alimentate cu curent alternativ la 25 kV și 50 Hz, cât și pe rețelele alimentate cu curent continuu la 3 kV. Este un tren care poate transporta până la 188 de pasageri și atinge viteza de 160 km/h. Dispune de sistem de recuperare a energiei în timpul frânării.[2][8][9] Este cel mai performant tren fabricat în România.[10]
Cifre de afaceri
[modificare | modificare sursă]- Softronic SRL
- Softronic
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b c Softronic: Despre Noi, softronic.ro, accesat 2016-10-12
- ^ a b c Manufacturer of electric multiple units and locomotives, softronic.ro, accesat 2016-10-12
- ^ Softronic: Modernizari - Studiu comparativ Arhivat în , la Wayback Machine., softronic.ro, accesat 2016-10-12
- ^ a b c d e f Singurele locomotive românești, făcute de o echipă de cercetători. Le vând nemților, economica.net, 19 noiembrie 2012, accesat 2012-11-20
- ^ a b c Softronic repara 30 de locomotive ale CFR pentru 33 mil. euro, zf.ro, 8 decembrie 2008, accesat 2010-02-15
- ^ Softronic, softronic.ro, accesat 2016-10-12
- ^ Softronic: Transmontana Arhivat în , la Wayback Machine., softronic.ro, accesat 2016-10-12
- ^ a b c Ionel Ghiță, Ion Gârniță, Augustin Popescu, Sorin Dumitrescu, Radu Zlatian, Provocări și oportunități în transportul feroviar din România, comunicare la SINGRO, ediția a XII-a, Craiova, 8–9 septembrie 2016
- ^ en Softronic launches open access service with Hyperion EMU Arhivat în , la Wayback Machine., railwaygazette.com, 7 august 2014, accesat 2016-10-12
- ^ Maria Huculici, Hyperion, cel mai performant tren fabricat vreodată în România, în prima cursă spre litoral, Evenimentul Zilei, 31 iulie 2014, accesat 2014-08-01
- ^ Cum arată primul tren electric făcut în România care l-a făcut pe Ponta să exclame: Arată mai bine ca orice tren din Franța sau SUA, 24 mai 2014, Departamentul Corespondenți, Gândul, accesat la 24 mai 2014
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Trenul Hyperion, video pe YouTube
|