Sari la conținut

Sorin Ovidiu Vântu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
Calitatea informațiilor sau a exprimării din acest articol sau secțiune trebuie îmbunătățită.
Consultați manualul de stil și îndrumarul, apoi dați o mână de ajutor.
Acuratețea acestui articol sau a acestei secțiuni este disputată
Vă rugăm să vedeți părerile exprimate în pagina de discuție înainte de a edita.
Sorin Ovidiu Vântu
Date personale
Născut (69 de ani) Modificați la Wikidata
Sagna, regiunea Bacău, România[1] Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațieom de afaceri
video blogger[*][[video blogger (type of blogger; person who makes webcast videos)|​]] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Sorin Ovidiu Vîntu (n. , Sagna, regiunea Bacău, România) este un om de afaceri cunoscut publicului ca proprietar al trustului media Realitatea-Cațavencu și prin scandalul FNI. Revista Capital l-a poziționat pe locul 3 în topul celor mai bogați oameni din România din anul 2008, cu o avere estimată la 800 milioane euro. [2] O mare parte a copilăriei și tinereții a locuit în Roman.

Trustul Realitatea-Cațavencu

[modificare | modificare sursă]

Vântu deține grupul media Realitatea-Cațavencu, care a cuprins, în cea mai extinsă formă, radiourile Guerrilla, Realitatea FM, Gold și Alpha, revistele Academia Cațavencu, Tabu, SuperBebe, Idei în Dialog, Antena 1 24Fun, Jadore, Psihologia Azi, Aventuri la Pescuit, ziarele Cotidianul și Business Standard, televiziunile Realitatea TV, Realitatea Plus, Money Channel TV, Telesport, Romantica și agenția de presă NewsIn.

Începând din 2009, criza a atins multe dintre componentele grupului. Cotidienele Business Standard și Cotidianul s-au închis în versiunea tipărită în decembrie 2009. Cațavencu SA, compania care desfășura o parte din operațiunile de print, a intrat în faliment în iulie 2010.

În 2012, trustul Realitatea-Cațavencu cuprinde televiziunile Realitatea TV și Money Channel, precum și radioul Guerrilla, restul fiind fie închise (Realitatea FM, Alpha, Cotidianul, Business Standard, NewsIn), fie vândute (Academia Cațavencu, Tabu, Superbebe, Aventuri la Pescuit).

Alte afaceri

[modificare | modificare sursă]

Alte interese ale omului de afaceri sunt neclare, acesta preferând să își conducă afacerile prin interpuși, cu ajutorul off-shore-urilor aflate în Cipru și a unor oameni de afaceri din Republica Moldova (cel mai frecvent fiind cetățeanul moldoveano-american Vitalie Dobândă). Printre acestea se numără Petrom și câteva agenții de turism.

De asemenea, presa a scris în repetate rânduri că ar deține compania de brokeraj GM Invest, deși nu există informații oficiale în acest sens[3]. Sorin Ovidiu Vântu a afirmat, în repetate rânduri, că este speculant financiar, fără a se preocupa de alte tipuri de business-uri. Unul dintre ele, cel de media, a fost însă obligat să și-l asume după ce negase că deține Realitatea TV în repetate rânduri.

SOV a deținut și Banca Română de Scont (BRS) și Banca de Investiții și Dezvoltare (BID).

Sorin Ovidiu Vântu a deținut multă vreme 15% din Omniasig, una dintre cele mai mari companii de asigurări din România[4]. Vântu a devenit acționar la Omniasig încă de la început, când Bancorex a preluat o societate de asigurări, Mondragon, în 1994, pentru a construi o companie de asigurări și a ieșit din companie în 2002, când acțiunile sale au fost preluate de fondul de investiții israelian TBIH și Constantin Toma, directorul general de atunci al companiei, în funcție și astăzi (septembrie 2010)[4].

Despre compania Delta Asigurări s-a spus că a fost deținută și aceasta de SOV[4].

FNI

[modificare | modificare sursă]

Vântu a devenit cunoscut publicului român odată cu prăbușirea Fondului Național de Investiții (FNI), un fond fără o bază solidă de experți și investiții, în care între 200 și 300 de mii de români își depuseseră economiile, atrași de șansele mari de câștig. Fondul Național de Investiții s-a dovedit a avea o structură de tip piramidal (Ponzi), la câtăva vreme după apariție. Profitul primilor depunători, în ordine cronologică, era asigurat nu de randamentul plasamentelor din Fond, ci de banii depuși de următorii depunători. Cu puțin înainte de prăbușire, în anul 2000, Sorin Ovidiu Vântu a retras din Fond mari sume de bani și i-a vândut compania care administra Fondul, Gelsor, Ioanei Maria Vlas, care a devenit ulterior răspunzătoare de prăbușirea FNI. După 5 ani de procese, Vântu a fost condamnat la 3 ani cu suspendare, dar faptele au fost prescrise. Ioana Maria Vlas, președinta FNI pe 13 octombrie 2005 a fost condamnată la 20 de ani de închisoare în cazul FNI, dar a fost eliberată în aprilie 2008. Pe data de 4 iunie 2009, Înalta Curte de Casație și Justiție a condamnat-o pe Ioana Maria Vlas la 10 ani de închisoare în dosarul FNI, fiind pusă în libertate, pe 20 octombrie 2010, printr-o hotărâre definitivă a tribunalului Prahova.

Prima apariție în massmedia

[modificare | modificare sursă]

Prima apariție televizată a lui Vântu a survenit pe 7 ianuarie 2002 la emisiunea Marius Tucă Show. Ziaristul Marius Tucă a fost acuzat că a înregistrat emisiunea cu câteva zile înainte de difuzare, deoarece detalii ale discuției celor doi au apărut în presă. La ora de difuzare a emisiunii, Tucă și Vântu au apărut într-un studio improvizat, într-un loc care nu a fost făcut public niciodată.[5]

Gândul, Dinescu și Cristian Tudor Popescu

[modificare | modificare sursă]

În ianuarie 2007, Cristian Sima, fost președinte al Bursei de Valori București și acționar cu 10% la hotnews.ro, a declarat într-un interviu că ziarul Gândul a fost făcut cu banii lui Vântu. [6] Ziariștii demisionari de la Adevărul, în frunte cu Cristian Tudor Popescu, au creat ziarul Gândul, cu ajutorul poetului Mircea Dinescu, care a investit 1 milion de euro în ziar, bani care ar fi provenit de la Vântu. Cristian Tudor Popescu a devenit realizator la Realitatea TV, poziție din care a câștigat sume însemnate de bani. Câțiva ani mai târziu după asumarea televiziunii, Popescu a declarat că nu poate realiza emisiuni la televiziunea unui personaj atât de controversat și și-a dat demisia.

Colaborare cu fosta Securitate

[modificare | modificare sursă]

În timp ce executa la penitenciarul Bacău o pedeapsă de 5 ani închisoare pentru delapidare, Sorin Ovidiu Vântu se pare că a semnat un angajament de informator cu fosta Securitate în 1983, cu numele conspirativ „Nuș”, dosarul figurând ca închis în 1988.[7][8].

Controverse

[modificare | modificare sursă]

Pe 9 septembrie 2010, Sorin Ovidiu Vântu a primit ordonanță de reținere pentru 24 de ore.[9][10] În data de 10 septembrie 2010, la scurt timp după ce fusese reținut pentru 24h, Sorin Ovidiu Vântu a fost arestat preventiv pentru 29 de zile. El este acuzat de către procurori că ar fi ajutat cu bani infractorul Nicolae Popa (favorizarea infractorului).[11] Vântu a fost eliberat din arest o săptămână mai târziu în urma unei contestații depuse de avocații săi pentru vicii de procedură. 2 din cele 3 judecătoare din completul de judecată de la Curtea de Apel au aprobat acest recurs.

Pe 20 aprilie 2011 a fost reținut 24 de ore pentru acuzația de șantaj.[12]

Pe 21 iunie 2012, Sorin Ovidiu Vântu a fost condamnat definitiv de judecătorii Curții de Apel București la un an de închisoare în dosarul în care a fost acuzat de șantaj la partenerul său de afaceri, Sebastian Ghiță.[13][14]

Pe 24 ianuarie 2014, Sorin Ovidiu Vântu a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție la doi ani de închisoare cu executare în dosarul favorizării lui Nicolae Popa, condamnat în 2006 în legătură cu prăbușirea FNI.[15]

Pe 22 iulie 2016 Curtea de Apel București l-a condamnat definitiv pe Sorin Ovidiu Vântu la 6 ani și 2 luni de închisoare cu executare în dosarul Petromservice.[16][17]

Pe 21 februarie 2016, acesta a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel București la 8 ani de închisoare cu executare în dosarul devalizării Fondului Național de Investiții (FNI).[18]

Anecdote

[modificare | modificare sursă]

Agenția Tempo este cea care a creat celebrele spoturi video „Dormi liniștit, FNI veghează pentru tine” pentru FNI.

Vântu este cunoscut ca un „proprietar de oameni”, un patron foarte generos care își leagă angajații de contracte foarte drastice și foarte bine plătite. În iunie 2010, ziarul „Curentul” publica un serial numit „Rețeaua lui Vântu”, care dezvăluia plățile pe care Realitatea Media, compania deținută de omul de afaceri, le făcuse pe numele unor cunoscuți ziariști și analiști. Printre aceștia se numără Dan Cristian Turturică, Ruxandra Săraru, Ion M. Ioniță, Grigore Cartianu, Corina Drăgotescu, Cornel Nistorescu, Adrian Ursu, Oana Stancu, Alex Stoenescu și o serie întreagă de alți jurnaliști și lideri de opinie. Valoarea contractelor varia între câteva sute de RON și câteva sute de euro.[19]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ https://www.capital.ro/secretul-bine-pastrat-lui-sorin-ovidiu-vintu-ce-a-facut-cand-era-tanar-video.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ Topul celor mai bogati oameni din mass-media
  3. ^ Mogulii n-au noroc pe Bursa: brokerii lui Patriciu au scăzut cu 80%, 2 iul 2009, zf.ro, accesat la 23 iulie 2010
  4. ^ a b c Cum a reușit Vântu să fie implicat în puncte-cheie ale finanțelor - Lovituri în asigurări, 12 sep 2010, zf.ro, accesat la 31 octombrie 2010
  5. ^ Înregistrarea video
  6. ^ Interviu cu Cristian Sima Arhivat în , la Wayback Machine.
  7. ^ Trecutul ascuns al lui Sorin Ovidiu Vântu. Povestea informatorului Nuș, 11 iulie 2010, hotnews.ro, accesat la 21 august 2010
  8. ^ „Sorin Ovidiu Vîntu, informator al Securității cu numele de cod "Nuș" | Romania Libera”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  9. ^ „Sorin Ovidiu Vântu, reținut pentru 24 de ore”. libertatea.ro. . Accesat în . 
  10. ^ Redacția HotNews.ro (). „Sorin Ovidiu Vântu a primit ordonanță de reținere pentru 24 de ore: Atunci când Băsescu va pierde în sfârșit o bătălie, să-l văd în locul meu”. HotNews.ro. Accesat în . [nefuncțională – arhivă]
  11. ^ „Sorin Ovidiu Vintu, arestat 29 de zile pentru favorizarea lui Nicolae Popa”. Business Magazin. . 
  12. ^ Alina Neagu, Parchetul de pe langa Inalta Curte: Sorin Ovidiu Vintu trebuie arestat preventiv deoarece "prezinta un pericol concret pentru ordinea publica", hotnews.ro/, 21 aprilie 2011.
  13. ^ UPDATE SOV, un an de închisoare cu executare. "Doar n-o să-mi iau căruciorul și am să fug" Arhivat în , la Wayback Machine., 21 iunie 2012, Andrei Aștefănesei, Adevărul, accesat la 21 iunie 2012
  14. ^ Sorin Ovidiu Vîntu, 1 an de închisoare cu executare în dosarul Ghiță. Decizia este definitivă, 21 iunie 2012, Valentin Anghel, Ziarul financiar, accesat la 26 iunie 2012
  15. ^ Sorin Ovidiu Vântu a fost condamnat la doi ani de închisoare cu EXECUTARE, 24 ianuarie 2014, Gândul, accesat la 19 noiembrie 2014
  16. ^ „Dosarul Petromservice”. 
  17. ^ Sorin Ovidiu Vîntu, condamnat la 6 ani și 2 luni de închisoare în dosarul Petromservice. Liviu Luca a primit 6 ani. Pedepsele sunt cu executare, dar decizia nu este definitivă, 14 iulie 2014, Ioana Tomescu, Evenimentul zilei, accesat la 15 iulie 2014
  18. ^ [1] Arhivat în , la Wayback Machine., Mihai Stoica pentru Agerpres, 21 februarie 2016
  19. ^ Rețeaua Vântu: Presa - Episodul 1, Curentul

Vezi și

[modificare | modificare sursă]

Legături externe

[modificare | modificare sursă]

Articole biografice

Vîntu și Securitatea

Interviuri

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Sorin_Ovidiu_Vântu&oldid=16490679