Specie reactivă de oxigen
O specie reactivă de oxigen (prescurtată SRO sau ROS, din engleză reactive oxygen species) este o specie chimică reactivă ce conține în structura sa oxigen. Printre cele mai comune SRO se numără: peroxizii, superoxizii, radicalii hidroxil și oxigenul singlet.[1]
În contextul biochimic, speciile reactive de oxigen sunt formate ca produși secundari naturali ai metabolismului fiziologic al oxigenului, și au astfel un rol deosebit în semnalizarea celulară și în homeostazie.[2] În timpul unor condiții de mediu nefavorabile (precum expunerea la lumină ultravioletă sau expunerea la căldură), nivelul acestor specii reactive poate crește dramatic.[2] Această creștere poate avea ca rezultat distrugerea unor structuri celulare, fenomen cunoscut sub denumirea de stres oxidativ. Producerea speciilor reactive de oxigen este influențată de răspunsurile la factori de stres la plante, iar printre factori se numără: seceta, salinitatea, deficitul de nutrienți, toxicitatea datorată metalelor și radiațiile UV-B. Generarea speciilor reactive de oxigen se mai poate datora și unor surse exogene, precum radiațiile ionizante.[3]
Formare și descompunere
[modificare | modificare sursă]
Reducerea oxigenului molecular (O2) duce la formarea de superoxizi (•O−
2), compuși precursori ai multor specii reactive de oxigen:[4]
- O2 + e− → •O−
2
Prin disproporționarea superoxizilor are loc formarea peroxidului de hidrogen (H2O2):[4]
- 2 H+ + •O−
2 + •O−
2 → H2O2 + O2
La rândul său, peroxidul de hidrogen poate fi redus parțial la un radical hidroxil (•OH), sau poate fi redus la apă:[4]
- H2O2 + e− → HO− + •OH
- 2 H+ + 2 e− + H2O2 → 2 H2O
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ Hayyan M, Hashim MA, AlNashef IM (martie 2016). „Superoxide Ion: Generation and Chemical Implications”. Chemical Reviews. 116 (5): 3029–85. doi:10.1021/acs.chemrev.5b00407. PMID 26875845.
- ^ a b Devasagayam TP, Tilak JC, Boloor KK, Sane KS, Ghaskadbi SS, Lele RD (octombrie 2004). „Free radicals and antioxidants in human health: current status and future prospects”. The Journal of the Association of Physicians of India. 52: 794–804. PMID 15909857.
- ^ Sosa Torres ME, Saucedo-Vázquez JP, Kroneck PM (). „Chapter 1, Section 3 The dark side of dioxygen”. În Kroneck PM, Torres ME. Sustaining Life on Planet Earth: Metalloenzymes Mastering Dioxygen and Other Chewy Gases. Metal Ions in Life Sciences. 15. Springer. pp. 1–12. doi:10.1007/978-3-319-12415-5_1.
- ^ a b c Turrens JF (octombrie 2003). „Mitochondrial formation of reactive oxygen species”. The Journal of Physiology. 552 (Pt 2): 335–44. doi:10.1113/jphysiol.2003.049478. PMC 2343396
. PMID 14561818.
