Sari la conținut

Statutul de la Westminster, 1931

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Statutul de la Westminster din 1931 este o lege a Parlamentului Regatului Unit⁠(d) prin care s-au stabilit bazele pentru relația dintre dominioane (astăzi țări ale Commonwealth-ului⁠(d)) și Coroană⁠(d).[1]

Adoptat la , statutul[2] a sporit suveranitatea dominioanelor autonome ale Imperiului Britanic față de Regatul Unit. El le-a obligat să ceară fiecare aprobarea celorlalte pentru modificarea titlurilor monarhice și a liniei comune de succesiune. Statutul a intrat în vigoare imediat sau la ratificare. Astfel, a devenit întruparea statutară a principiilor de egalitate și credință comună în Coroană stabilite prin Declarația lui Balfour din 1926⁠(d). Întrucât înlătura aproape orice autoritate a Parlamentului Britanic de a legifera în numele dominioanelor, statutul a fost un pas crucial în dezvoltarea dominioanelor ca state separate, independente și suverane.

  1. ^ Mackinlay, Andrew (). „Early day motion 895: Morganatic Marriage and the Statute of Westminster 1931”. Queen's Printer. Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ „Statute of Westminster 1931” (PDF). legislation.gov.uk. The National Archives (UK). . Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . All content is available under the Open Government Licence v3.0