Tarna Mare, Satu Mare
| Tarna Mare | |
| — sat și reședință de comună — | |
  Tarna Mare Tarna Mare (România) | |
 Tarna Mare Tarna Mare (Județul Satu Mare) | |
| Coordonate: 48°5′28″N 23°11′57″E / 48.09111°N 23.19917°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Satu Mare |
| Comună | Tarna Mare |
| SIRUTA | 139018 |
| Atestare | 1430 |
| Altitudine | 169 m.d.m. |
| Populație (2021) | |
| - Total | 1.852 locuitori |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | 447310 |
| Prefix telefonic | +40 x59 [1] |
| Prezență online | |
GeoNames  | |
Modifică date / text  | |
Tarna Mare (în maghiară Nagytarna) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Satu Mare, Transilvania, România. Este situat pe DJ109M.
Istoric
[modificare | modificare sursă]Prima atestare documentată a satului este din 1430.[2] Adjectivul Mare exprimă relația cu satul ucrainean învecinat, Tarna Mică (în maghiară Kistarna, în ucraineană Hîja), iar datorită importanței sale geografice, întreaga zonă înconjurătoare a fost denumită Ținutul Tarna.[2] Din secolul XV satul aparținea familiei Perényi, iar de numele acestora se leagă colonizarea slovacilor și a germanilor în secolul XIX. Acești coloniști au fost aduși pentru a dezvolta activitățile viticole, miniere și de exploatare forestieră din localitate, ei provenind majoritar din localități mai apropiate și nu din străinătate.[2]
În 1865 s-a construit capela reformată, iar în 1898 biserica ortodoxă, pe locul fostei biserici de lemn. Înaintea demolării, aceasta a fost surprinsă într-o fotografie publicată la începutul secolului XX. Biserica romano-catolică a fost contruită între anii 1904 și 1906.[2] În 1880, provit primului recensământ etnic făcut de Regatul Ungariei, în sat trăiau 1.004 de persoane, dintre care 560 erau români, 254 maghiari, 155 germani, 34 ucraineni și 1 slovac.[3]
Din cauza graniței trasate cu Tratatul de la Trianon, rolul de centru micro-regional al satului, care a ajuns într-o poziție periferică, a scăzut. În sat trăia și o mare comunitate de evrei, numărând 350 de persoane în 1930.[3]
Băile Tarna, cunoscute deja din secolul XIX, se află în frumosa vale împădurită a pârâului. Apa minerală de aici feroasă, clorurată, carbogazoasă și sulfuroasă a fost folosită atât pentru cure interne cât și pentru băi. S-au tratat boli ale stomacului și ale ficatului, dar și reumatisme.[2] De pe înălțimile munților care înconjoară băile, există priveliști minunate ale Munților Maramureșului pe de o parte și Valea Tisei pe cealaltă.
Potrivit recensământului din 2002, Tarna Mare avea 1.936 de locuitori, 1.624 fiind români, 168 maghiari, 94 țigani, 27 ucraineni și 23 germani.[3]
Legături externe
[modificare | modificare sursă]Note
[modificare | modificare sursă]- ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
- ^ a b c d e Primăria Tarna Mare. „Date importante din istoria comunei”. Accesat în .
- ^ a b c Varga E. Árpád. „Szatmár megye településeinek etnikai (anyanyelvi/nemzetiségi) adatai” (PDF) (în maghiară). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
| |||||||||||||||||||
