Theodor W. Adorno
.svg){kind=small}
Theodor Ludwig Wiesengrund Adorno (n. , Frankfurt am Main, Regatul Prusiei, Imperiul German – d. , Viège, Cantonul Valais, Elveția) a fost un filozof, sociolog, muzicolog și compozitor german. A fost membru al Școlii de la Frankfurt alături de Max Horkheimer, Walter Benjamin, Herbert Marcuse, Jürgen Habermas și alții. De asemenea a fost director muzical la Radio Project.
Biografie
[modificare | modificare sursă]Copilăria
[modificare | modificare sursă]S-a născut la Frankfurt, ca unicul fiu al lui Oscar Alexander Wiesengrund, comerciant de vinuri de origine evreiască și convertit la protestantism și al Mariei-Barbara, cântăreață franceză catolică. În aceeași religie este botezat și micul Theodor.
Încă din copilărie manifestă talent pentru muzică. Studiază pianul și ia lecții de la compozitorul Bernhard Sekles.
Ani tinereții
[modificare | modificare sursă]Adorno a studiat filozofia, muzicologia, psihologie și sociologia la Universitatea din Frankfurt. A obținut doctoratul în 1924 cu o dizertație despre opera lui Edmund Husserl.
În perioada petrecută la Viena (1925-1926) a luat lecții de muzică de la muzicianul austriac Alban Berg.
Adorno a scris și studii de critică muzicală.
Emigrarea în Marea Britanie și SUA
[modificare | modificare sursă]Fiind urmărit de naziști deoarece era considerat evreu, Adorno pleacă în 1934 în Marea Britanie, ca în 1938 să emigreze în SUA.
Reîntoarcerea la Frankfurt
[modificare | modificare sursă]În 1949, după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, Adorno revine în ținuturile natale.
Opera
[modificare | modificare sursă]Idei dezvoltate
[modificare | modificare sursă]Theodor W. Adorno lansează critici asupra idealismului lui Hegel și împotriva existențialismului. Critică de asemenea "cultura industrială" specifică capitalismului contemporan.
A elaborat conceptul de personalitate autoritară în psihologie.
Scrieri
[modificare | modificare sursă]- Dialektik der Aufklärung (1944, în colaborare cu Max Horkheimer). Traduceri:
- Dialectic of Enlightenment. Trans. John Cumming. New York: Continuum, 1973.
- Dialectic of Enlightenment: Philosophical Fragments. Ed. Gunzelin Schmid Noerr, trans. Edmund Jephcott. Stanford, Cal.: Stanford University Press, 2002.
- Philosophie der neuen Musik (1949)
- The Authoritarian Personality (et al. 1950). New York: Harper.
- Minima Moralia (1951)
- Prismen. Kulturkritik und Gesellschaft (1955)
- Zur Metakritik der Erkenntnistheorie. Studien über Husserl und die phänomenologischen Antinomien (1956)
- Jargon der Eigentlichkeit (1964)
- Negative Dialektik (1966)
- Ästhetische Theorie (1970)
Traduceri în română
[modificare | modificare sursă]- Minima moralia, traducere din limba germană și prefață de Andrei Corbea, Editura Art, București, 1997;
- Dialectica Luminilor, traducere de Andrei Corbea, Polirom, Iași, 2012;
- Jargonul autenticității, traducere de Christian Ferencz-Flatz, Editura Tact, Cluj, 2015;
- Dialectica negativă, traducere de Christian Ferencz-Flatz, Editura Tact, Cluj, 2019.
Adorno ca muzician
[modificare | modificare sursă]În 1925, la Viena, a luat lecțiile de teorie muzicală și de compoziție muzicală de la Alban Berg. Autor al mai multor lucrări - cântece, muzică instrumentală și corală, scrise într-o manieră apropiată de expresionism. În anii 1930. A plecat să compună (ultima compoziție completă - 6 piese pentru orchestră op. 4 - datată 1929). Principalul interpret și editor al lui Adorno pentru opere de pian este Maria Luisa López Vito.
Monumentul Adorno din Frankfurt
[modificare | modificare sursă]
În anul 2003 a fost inaugurat monumentul Adorno din Frankfurt, în apropiere de sediul de atunci al Universității Goethe, unde filosoful a desfășurat activități didactice și de cercetare. Monumentul este opera artistului Vadim Zaharov din Köln, care a câștigat un concurs internațional în acest sens. În anul 2016 monumentul a fost mutat în forma sa originală în dreptul actualului sediu al Universității Goethe din Frankfurt, în Piața Theodor W. Adorno (Theodor-W.-Adorno-Platz).[16]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b c d e Biographical Dictionary of Twentieth-Century Philosophers (1996 ed.)[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ a b Theodor Adorno, Internet Philosophy Ontology project, accesat în
- ^ a b Theodor W. Adorno, Store norske leksikon
- ^ a b Theodor W. Adorno, Frankfurter Personenlexikon, accesat în
- ^ a b c d e f Nouveau Dictionnaire des auteurs de tous les temps et de tous les pays[*], p. 19 Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ a b Theodor W. Adorno, Filmportal.de, accesat în
- ^ a b Find a Grave, accesat în
- ^ a b c d e f g Katalog der Deutschen Nationalbibliothek, accesat în
- ^ „Theodor W. Adorno”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ Адорно Теодор, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]
- ^ „Theodor W. Adorno”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ Archivio Storico Ricordi, accesat în
- ^ a b c d e f g RKDartists, accesat în
- ^ CONOR.SI[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ Adornos Schreibtisch zieht um, uni-frankfurt.de, 1 martie 2016. Accesat la 26 iunie 2024.
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- „Reflecții dintr-o viață mutilată“, Cezar Gheorghe, Observator cultural - numărul 542, septembrie 2010
