Sari la conținut

Touch the Clouds

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Touch the Clouds
Date personale
Născut1837 Modificați la Wikidata
Decedat (68 de ani) Modificați la Wikidata
Cheyenne River Indian Reservation⁠(d), Dakota de Sud, SUA Modificați la Wikidata
PărințiLone Horn Modificați la Wikidata
Ocupațiemilitar Modificați la Wikidata

Touch the Clouds (în lakota: Maȟpíya Ičáȟtagya sau Maȟpíya Íyapat'o; n. 1837 – d. , Cheyenne River Indian Reservation⁠(d), Dakota de Sud, SUA) a fost o căpetenie⁠(d) a Miniconjou - subdiviziune a poporului Teton Lakota - cunoscută pentru curajul și dibăcia sa atât în luptă, cât și în diplomație. Fiul căpeteniei Lone Horn, acesta a fost fratele lui Elan Pestriț, Frog și Hook Nose⁠(d). Există dovezi care sugerează că era văr cu celebrul războinic Crazy Horse.[1]

Când tribul Wakpokinyan s-a despărțit la mijlocul anilor 1870, grupul s-a îndreptat spre Agenția Cheyenne River. Touch the Clouds a preluat conducerea tribului în 1875, după moartea tatălui său, și a rămas căpetenie în prima parte a Marelui Război Sioux din 1876-77. După Bătălia de la Little Bighorn, tribul a plecat spre nord și s-a predat în cele din urmă coloniștilor de la Agenția Spotted Tail; acolo s-a înrolat în grupul cercetașilor indieni. După ce a fost martor la uciderea lui Crazy Horse, căpetenia a decis să-și transfere tribul înapoi în Agenția Cheyenne River.

Touch the Clouds a devenit unul dintre noii lideri ai Minneconjou în Agenția Cheyenne River Agency în 1881, păstrându-și poziția până la moartea sa pe 5 septembrie 1905. Fiul său - Amos Charging First - i-a preluat funcția după moarte.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Născut între 1837 și 1839, Touch the Clouds a fost fiul cel mai mic al căpeteniei Lone Horn, liderul unui trib Minneconjou intitulat Wakpokinyan. Acesta și-a obținut numele datorită înălțimii și forței sale. Locotenentul Henry R. Lemly, care l-a întâlnit pe Touch the Clouds în 1877, l-a descris ca fiind un Minneconjou „cu un fizic magnific, având încălțat în mocasini o înălțime de 1,95 de metri și o greutate de 127 de kilograme într-un trup robust”.[2]

Reputația lui Touch the Clous era bine-cunoscută printre semenii săi și a fost ales lider al unui grup de războinici din cadrul tribului.[3] Ajuns în această poziție, a coordonat atacuri împotriva triburilor inamice. Căpetenia White Bull⁠(d) își amintește cum în 1872, Touch the Clous a decis să revină în tabără, după ce a descoperă că erau depășiți numeric de indienii Crow.[4]

Prezența coloniștilor americani în nordul Marilor Câmpii a provocat dezbateri tot mai puternice între diversele triburi Lakota. Tribul Wakpokinyan s-a despărțit, iar o parte din acesta - inclusiv Touch the Clouds - a plecat spre Rezervația Cheyenne River⁠(d) situată pe fluviul Missouri. Grupul condus de Lame Deer⁠(d) a ales să nu le urmeze calea. Lone Horn s-a străduit să mențină dialogul între diferitele facțiuni din Minneconjou și rudele lor.[5] După ce Lone Horn a murit în 1875, fiul său a devenit căpetenie,[6] exact când armata americană își iniția campania militară împotriva triburilor Cheyenne⁠(d) și Lakota, care nu încheiat tratate cu Guvernul Statelor Unite.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Hardorff 2001, p. 48, footnote 44.
  2. ^ Lemly, H. R. "The Death of Crazy Horse," New York Sun, September 14, 1877; reprinted in Hardorff 2001, p. 239. .
  3. ^ Daniels, J. W. to Commissioner of Indian Affairs, April 20, 1872, CoIA Letters Received, National Archives.
  4. ^ Vestal 1984, p. 145.
  5. ^ Bray 1985.
  6. ^ Hardorff 2001, p. 48, footnote 44.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Bray, Kingsley (1985), "Lone Horn's Peace: A New View of Sioux-Crow Relations", Nebraska History, 66 (1): 28–47.
  • Bray, Kingsley (2005), "'We Belong to the North': The Flights of the Northern Indians from the White River Agencies, 1877–78", Montana: The Magazine of Western History, 55 (3): 28–47.
  • Bray, Kingsley (2006), Crazy Horse: A Lakota Life, Norman, OK: University of Oklahoma Press, ISBN 978-0-8061-3986-9
  • Foster, Addison P. (1884), "The Dakota Indians", The American Missionary, 38 (6).
  • Hardorff, Richard G. (2001), The Death of Crazy Horse: A Tragic Episode in Lakota History, Lincoln, NE: University of Nebraska Press, ISBN 978-0-8032-7325-2
  • Jensen, Richard E, ed. (2005), Voices of the American West: The Settler and Soldier Interviews of Eli S. Ricker, 1903–1919, Lincoln: University of Nebraska Press, ISBN 978-0-8032-3949-4
  • Sprague, Donovin Arleigh (2003), Cheyenne River Sioux, South Dakota, Arcadia Publishing, ISBN 978-0-7385-2318-7
  • Vestal, Stanley (1984), Warpath: The True Story of the Fighting Sioux Told in a Biography of Chief White Bull, Lincoln: University of Nebraska Press, ISBN 978-0-8032-9601-5

Legături externe[modificare | modificare sursă]