Sari la conținut

Transportul în Târgu Mureș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Harta transportului local

Transportul în Târgu Mureș (în maghiară Marosvásárhely tömegközlekedése) are acces direct la magistralele feroviare și rutiere care îl traversează, lucru care asigură legătura cu principalele orașe ale țări și centrele regionale, atât pentru călători cât și pentru marfă. Localitatea este un nod de transporturi regional, datorită poziției sale în centrul Transilvaniei și factorilor istorice, care au făcut posibil să ocupe cel mai important loc în rândul orașelor din Ținutul Secuiesc.

Transport local

[modificare | modificare sursă]
Un Irisbus în Cornișa
Autobuz Renault R312 pe traseul 23
Un MAZ-103 pe traseul 27

Transportul în municipiul Târgu Mureș este asigurat prin autobuze și maxi-taxi. Cele două mijloace de transport au anumite rute pe care circulă, ambele mijloace acoperind orașul și zonele limitrofe, fără ca liniile unui mijloc să se suprană cu liniile celuilalt mijloc de transport.

Ruta[1] Lungimea[2] Numărul de stații Deservit de
Line 2 MureșeniAdy Endre - Libertății - Centru - Cornișa - Orașul de Sus - Centru - Libertății - Ady Endre - Mureșeni 17 km 28 Siletina
Line 2 Gara Mare – Centru (P-ța Bulgarilor)UniriiRemeteaUniriiCentru (P-ța Bulgarilor) – Gara Mare 18.0 km 23 Siletina
Line 4 ERPMureșeniOrașul de JosDâmbul PietrosCentruUniriiCentruDâmbul PietrosOrașul de JosMureșeniERP 23.0 km 35 Siletina
Line 3 Centrofarm – TudorBudai Nagy AntalCentru (P-ța Bulgarilor)LibertățiiAdy EndreLibertății] – Budai Nagy AntalTudor – Centrofarm 15.8 km 29 Siletina
Line 3 Centrofarm – Unirii - Centrofarm 16.0 km 25 Siletina
Line 3 Unirii - Spitalul de Urgență - Cornișa - Unirii 13.0 km 26 Siletina
Line 3 ERPMureșeniOrașul de JosDâmbul PietrosCentru (P-ța Bulgarilor)CarpațiiDâmbul PietrosOrașul de JosMureșeniERP 15.8 km 29 Siletina
Line 3 ERPMureșeniOrașul de JosDâmbul PietrosCentru (P-ța Bulgarilor)LibertățiiAdy EndreLibertățiiAdy EndreDâmbul PietrosOrașul de JosMureșeniERP 15.8 km 29 Siletina
Line 3 ERP - Mureșeni - Orașul de Jos - Tudor - Centrofarm - Mașini de calul - Orașul de Jos - Mureșeni - ERP 20.0 km 30 Siletina
Line 3 ERP - Mureșeni -Orașul de Jos - Centru - Orașul de Sus - Cornișa - Centru - Orașul de Jos- Mureșeni - ERP 16.6 km 29 Siletina
Line 3 TudorBudai Nagy AntalCentruOrașul de SusCornișaCentruBudai Nagy AntalTudor 15.8 km 28 Siletina
Line 3 TudorBudai Nagy AntalCentruOrașul de SusCornișaCentruBudai Nagy AntalTudor 16.4 km 23 Siletina
Line 3 Orașul de Jos - DP - Centru - SMURD 15.8 km 29 Siletina
Line 3 SapientiaBudai Nagy AntalTudorCentruCarpațiiCentruBudai Nagy AntalTudorSapientia 14.9 km 21 Siletina
Line 3 SapientiaTudorCentruOrașul de SusCornișaCentruBudai Nagy AntalTudorSapientia 15.5 km 27 Siletina
Line 3 Orașul de Jos - Dâmbul Pietros - Tudor (Centrofarm) (retur) 15.8 km 29 Siletina
Line 3 Sapientia - Tudor - DP - Orașul de Jos - Mureșeni - ERP (retur) 15.8 km 29 Siletina

Transport extern

[modificare | modificare sursă]
E60 Târgu Mureş-Sighişoara
intrarea în municipiul Târgu Mureş

Transport rutier

[modificare | modificare sursă]

Orașul este traversat de drumul european E 60 (București - Oradea - Budapesta - Viena), totodată are legături rutiere cu Coridorul 4 European (Arad - Deva - Alba Iulia - Târgu-Mureș - Brașov - București - Constanța), care face intrarea localității în circuitului european. Totuși lipsa interconectării rapide cu partea de est (în special nord-est) a țării (Coridorul 9 European), privează Târgu Mureșul de legăturile necesare cu aria sa de influență economică. Abundența fluxului de tranzit și transport de marfă, coroborată cu lipsa unei șosele de centură adecvate[3], augumentează traficul intern, perturbând circulația în municipiu și ridicând gradul de poluare.

În 2004 au început lucrările la o nouă autostradă, pe ruta București - Brașov - Cluj-Napoca - Oradea - Budapesta, care va prelua mare parte din traficul auto desfășurat în estul Uniunii Europene. În zona municipiului, autostrada se plasează pe traseul Mihai Viteazu - Ciurila - Petrești, urmând să se racordeze la DN1 în localitatea Gilău, la 15 km vest de Cluj-Napoca. În 2005, lucrările la Autostrada Transilvania au fost sistate din lipsă de finanțare din partea Guvernului, însă au fost reluate începând cu aprilie 2006 odată cu resemnarea contractului între Guvernul României și compania americană Bechtel. Autostrada va traversa întreaga Transilvanie de la sud-est la nord-vest, trecând pe lângă următoarele orașe: Brașov, Făgăraș, Sighișoara, Târgu Mureș, Cluj-Napoca, Zălau și Oradea. Aliniamentul va începe de lângă Brașov, oraș cu o altitudine de aproape 600 de metri, va parcurge podișul Transilvaniei la o altitudine de 300-400 de metri, dupa care va ocoli pe la nord Carpații Apuseni, pentru ca în final să coboare în câmpia Crișanei la o altitudine de aproximativ 130 de metri.[4]

Transport aerian

[modificare | modificare sursă]
Un avion al companiei Wizz Air pe pista aeroportului

Târgu Mureșul este deservit de un aeroport internațional, numit Aeroportul Internațional "Transilvania", amplasat în imediata vecinetatea a orașului, în Vidrasău. Aeroportul a fost înființat în anul 1936. Primele zboruri au fost executate spre Budapesta și Cluj cu aeronave de tip Li 2. De-a lungul existenței sale, aeroportul din Târgu Mureș a suferit o serie de modificări și modernizări. În timpul celui de al Doilea Război Mondial, armata germană și cea maghiară a modernizat și consolidat infrastructura aeroportului. Odată cu schimbarea locației pe actualul amplasament în anul 1969 s-a construit un nou sediu cu toată infrastructura de bază. Astăzi aeroportul găzduiește mai mulți operatori aerieni (Cimber Air, Malév, Tarom, Wizz Air) care în fiecare zi au curse spre Barcelona, Budapesta, Billund, București, Bologna, Dortmund, Londra, Madrid, Milano, Paris sau Roma. În anul 2011 traficul de pasageri în Aeroportul Transilvania a fost de 257 303 persoane,[5] în creștere cu 243% față de anul precedent.[6]

Transport feroviar

[modificare | modificare sursă]
Peron al gării Târgu Mureş

Prima linie feroviară din regiune a fost dată în folosință în 1871 și a legat Târgu Mureșul cu Lunca Mureșului. Linia Târgu Mureș - Deda - Gheorgheni - Miercurea Ciuc - Sfântu Gheorghe - Brașov a fost finalizată în 1909. Aici, căile ferate se chemau székely körvasút ("calea ferată circulară secuiască") și făcea legătura feroviară între toate orașele importante din Ținutul Secuiesc.[7]

În momentul de față municipiul are conexiuni feroviare cu toate orașele principalele din România, întreținute de compania națională de transport feroviar de călători, CFR. Concomitent, există și două trenuri internaționale, pe ruta Budapesta - Târgu Mureș (Ady Endre) operate de către Magyar Államvasútak (MÁV).[8] Calea ferată îngustă dintre Târgu Mureș și Sovata a fost desființată. Gara Mare asigură transportul feroviar spre București și multe alte orașe principale românești, prin linii Intercity. Orașul dispune și de două gări secundare, Gara de Nord (sau Gara Mică) din Orașul de Sus și Gara de Sud în vecinetate combinatului Azomureș, care este de fapt și gara localității Cristești.

CFR
 300 
 400 
  1. ^ Realizat cu ajutorul datelor furnizate de compania Transport Local-Siletina pe site
  2. ^ Lungimea rutelor au fost stabilite cu ajutorul aplicației Google Maps
  3. ^ Calea Sighișoarei nu oferă posibilitataea șoferilor, care vin din direcția Clujului pe E60, de a ocoli tot orașul, numai DâmbulPietros și Cartiereul Tudor Vladimirescu. Însă conducătorii auto care vin din Reghin sau din Cartierul Unirii nu pot opta la nici o soluție de ocolire.
  4. ^ hu [Ruta autostrăzii Transilvaniei (A3) pe Adatbank.transindex.ro, realizat cu ajutorul Universității Sapientia]
  5. ^ Aeroportul a înregistrat, în 2011, cei mai mulți pasageri din istoria sa at mediafax.ro
  6. ^ targumuresairport.ro, www.targumuresairport.ro 
  7. ^ hu Huszadik Század: A székely körvasút megnyitása, secția Gazdaság (Economie), 1909 noiembrie, Budapesta. Arhiva: aici Arhivat în , la Wayback Machine. (07.09.2012)
  8. ^ hu Târgu Mureș pe lista de destinații companiei feroviare maghiar MÁV-Magyar Államvasútak Zrt. Arhivat în , la Wayback Machine.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]