Tursunoy Saidazimova
| Tursunoy Saidazimova | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | 1911  Toshkent, Turkestanski krai(d) |
| Decedată | (17 ani) Buxoro, Republica Sovietică Socialistă Uzbekă |
| Cauza decesului | Ucisă de soțul ei într-o crimă de onoare |
| Cetățenie | Gubernia Generală a Turkestanului[*] (–).svg){kind=small} Republica Sovietică Socialistă Uzbekă (–) |
| Ocupație | actriță cântăreață |
| Limbi vorbite | limba rusă limba uzbecă |
| Activitate | |
| Cunoscută pentru | că a cântat într-o sală de teatru fără a purta un văl(d) pe față |
Modifică date / text  | |
Tursunoy Saidazimova (în rusă Турсуной Саидазимова; n. 1911, Toshkent, Turkestanski krai(d) – d. , Buxoro, Republica Sovietică Socialistă Uzbekă), transliterată ocazional ca Tursunoi Saidazimova, a fost una dintre primele actrițe uzbece din RSS Uzbecă și una dintre primele care au cântat pe scenă fără a purta un văl pe față. Ea a fost ucisă de soțul ei într-o crimă de onoare, la scurt timp după ce cariera ei a luat avânt.[1]
Cariera muzicală
[modificare | modificare sursă]Ea l-a cunoscut în anul 1926 la Tașkent pe poetul și compozitorul Hamza Niyazi, care s-a împrietenit cu ea și a convins-o să se alăture ansamblului de operă [2] A studiat teatrul la Studioul Dramatic Uzbec de la Moscova în perioada 1925–1927 și a fost elevă a lui Niyazi.[2] Începând din 1927 a fost actriță a Uniunii Dramatice de Stat din Uzbekistan, unde a cântat pe scenă porțiuni muzicale la mai multe spectacole.[3] Colegele ei actrițe au numit-o „privighetoarea uzbecă” ca urmare a faptului că avea o voce frumoasă și talent muzical.[4]
Uciderea ei
[modificare | modificare sursă]A fost ucisă de soțul ei la presiunea familiei sale pentru că i-a „dezonorat” cântând fără văl în 1928, când era doar o adolescentă.[4] Moartea ei a fost deplânsă de comunitatea teatrală uzbecă; Niyazi a citit un elogiu scris de el la înmormântarea ei, făcând mai multe persoane să înceapă să plângă. Un poem scris de Niyazi pentru a comemora moartea ei a numit-o martiră a artelor; uciderea ei a fost amintită chiar și aproape un secol mai târziu și încă se mai fac eforturi pentru a-i păstra memoria. În ciuda faptului că colega ei Nurkhon Yuldashkhojayeva a fost ucisă în circumstanțe similare și s-a confruntat cu o atitudine de damnatio memoriae, Saidazimova a continuat să fie amintită, iar numele ei este prezent în presa teatrală în limba uzbecă, în mare parte datorită popularității poeziei „Тursunoi Marsiyasi” a lui Niyazi, care a asemănat povestea vieții ei cu cea a unei martire.[2][5][6]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ „Theater Pride | Botschaft der Republik Usbekistan”. www.uzbekistan.de. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b c „ТУРСУНОЙ САИДАЗИМОВА”. ЎЗБЕК МИЛЛИЙ АКАДЕМИК ДРАМА ТЕАТРИ. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Турсуной Саидазимова” (PDF). ЎзМЕ: 32. .
- ^ a b Mukhtarov, Ildar. „An Introduction to Theater Today in Central Asia and Afghanistan” (PDF). International Network for Contemporary Performing Arts: 74.
- ^ Khalid, Adeeb (). Making Uzbekistan: Nation, Empire, and Revolution in the Early USSR (în engleză). Cornell University Press. ISBN 9781501701344.
- ^ Kultura.uz. „Театр и жизнь Зайнаб Садриевой – к 100-летию великой актрисы - Kultura.uz”. kultura.uz. Accesat în .