Utilizator:Sîmbotin/opinii

Opinii în legătură cu ro.Wikipedia

După nouă ani de experiență la ro.Wikipedia, cred că pot să îmi exprim câteva păreri despre acest proiect, opinii care s-au sedimentat de-a lungul acestor ani.

Ce apreciez la Wikipedia

Câteva dintre aspectele pe care le apreciez pozitiv:

• Proiectul în sine mi se pare a fi o idee generoasă (în paranteză fie spus, free Wikipedia nu are sensul de „Wikipedia liberă”, cum este în general interpretat la ro.Wikipedia, ci „Wikipedia gratis” – cum cred eu că este sensul original al expresiei respective - având conținutul deschis tuturor, atât pentru utilizare, cât și pentru dezvoltare). Se mai face uneori o confuzie, cu privire la „Wikipedia românească”; dar Wikipedia nu este un proiect național, ci este o enciclopedie on-line în limba română (un proiect al Fundației Wikimedia). Editarea unei enciclopedii on-line, de asemenea dimensiuni, presupune o muncă impresionantă, din partea a mii de voluntari, iar rezultatele deja se văd: Wikipedia a crescut nu numai cantitativ ci și calitativ.
• Posibilitatea de a transforma un hobby într-o acțiune utilă pentru societate.
• Încurajarea diletantismului (în sensul original, cel bun, al cuvântului), prin posibilitatea de a contribui și în alte domenii decât cel în care am profesat până acum.
• Posibilitatea de a contribui și în alte domenii decât cele de competență („domeniu de competență”, nu „domeniu de expertiză”, cum sună un barbarism la modă, confundând expertiza cu experiența). Dacă vreau să scriu un articol din domeniul meu de competență, prefer să o fac într-o revistă de specialitate; la Wikipedia prefer să scriu în „domeniile de interes”, mai exact de hobby. Wikipedia este scrisă pentru un public foarte larg, nu doar pentru cercetători, cadre didactice și studenți.
• Obligativitatea indicării surselor de încredere prin referințe, ceea ce ridică mult ștacheta calității articolelor (o enciclopedie adevărată trebuie să reflecte suma cunoștințelor din diverse domenii, nu părerile personale ale redactorilor articolelor).

Ce are de câștigat un voluntar al Wikipediei? Satisfacția de a ajuta, de a-și pune cunoștințele și abilitățile intelectuale în slujba comunității. Dar și faptul că în procesul de căutare a surselor pentru articolele scrise, de el sau de alții, și de studiere a acestora, își îmbogățește automat cunoștințele („omul, cât trăiește, tot învață”...).

Regret că nu pot contribui mai mult la scrierea articolelor, dar scriu foarte încet, cugetând la fiecare virguliță, dacă este potrivită acolo, sau în altă parte etc. Mai plastic vorbind, sunt un „tipicar”... În plus, activitatea de patrulator (pe care am acceptat-o după multe reticențe) îmi ia foarte mult timp, dar... trebuie să facă cineva și această muncă mai puțin plăcută („muncă de furnicuță” cum zicea odată un coleg wikipedist).

Mi s-a propus de mai multe ori să devin un administrator al Wikipediei, de câteva ori fiind chiar nominalizat. Am refuzat de fiecare dată, motivul principal fiind acela că „există unele politici oficiale ale Wikipediei cu care nu sunt de acord (dar pe care încerc să le respect...)”. Ar fi o fățărnicie din partea mea să cer altora să respecte politici oficiale și îndrumări pe care eu le consider improprii. Cele scrise mai jos constituie și o detaliere a motivelor pentru care am refuzat.

Ce mă nemulțumește

• Modul în care se poartă multe dintre discuțiile pe ro.wiki. Obișnuit fiind (prin educație și formare profesională) să discut doar pe baza unei argumentări logice, concise și la obiect, mi-a fost destul de greu să mă obișnuiesc cu discuțiile lungi, dezlânate, cu intervenții fără legătură cu subiectul respectivei discuții și împănate cu răspunsuri la răfuieli mai vechi dintre preopinenți.

Mai grav mi se pare faptul că unele discuții degenerează în certuri și jigniri. Este foarte posibil ca acțiunile mele din cadrul activităților de patrulare să fi deranjat pe unii utilizatori, dar aceasta nu justifică atacurile la persoana mea – unele au fost șterse din istoricul paginilor respective, altele au rămas, ca acesta sau, mai grav, acesta. Am fost chiar amenințat cu acționarea în justiție (cazul Mayuma). Mai mult însă decât aceste jigniri m-a mâhnit faptul că un utilizator cu multă experiență (unul dintre „stâlpii Wikipediei”) m-a acuzat fără temei că „distrug Wikipedia”, iar un altul că „alung utilizatorii”!

• Faptul că respectarea politicilor oficiale și a îndrumărilor rămâne de multe ori doar un deziderat, atâta vreme cât cei care le încalcă se pot prevala de „regulile sunt de partea ta” sau „fii curajos”...
• Traducerile anapoda („după ureche”, sau chiar mai rău – traducerile automate, care au proliferat în ultimul timp). Efectiv sufăr, când văd cum este maltratată limba română în mult prea multe articole. Eu nu confund patriotismul cu naționalismul, dar nu pot să asist pasiv atunci când cineva își bate joc de limba română, așa că singura formă de patriotism pe care mi-o permit la Wikipedia este apărarea limbii române. Fac zilnic foarte multe corecturi la articole din diferite domenii, dar este o muncă de Sisif...
• Predilecția pentru citarea surselor din presa contemporană românească online sau din bloguri, în detrimentul cărților tipărite (monografii, cursuri universitare etc.) sau revistelor de specialitate (tipărite sau online). Nu mă refer aici la articolele din domeniile sport, filme, mass-media, show-bizz sau politică, unde este inevitabilă apelarea la presa online, ci la articolele din domeniile științifice, unde sursele citate ar trebui să fie mai serioase.
• Există multe articole care poartă eticheta „Acest articol are nevoie de atenția unui expert în domeniu”. Dar de unde atâția experți și care ar fi definiția unui expert wikipedist? Exemplul meu: am contribuții științifice în domeniile matematică, hidraulică, protecția mediului etc. dar am „patalama” de expert doar pentru evaluarea impactului asupra mediului (aveam, pentru că nu am mai plătit taxa pentru reînnoirea acesteia, din 2009). Deci nu sunt un expert cu acte oficiale (diploma de licență și cea de doctorat nu conferă automat și titlul de „expert”). Și atunci, cine sunt experții Wikipediei?
• Alte formate/etichete inutile cărora nu le văd rostul sunt {{de tradus în alte limbi}} (cine dorește să contribuie la Wikipedia în alte limbi să o facă, bravo lui, dar de ce ar trebui îndemnat să facă acest lucru printr-un format special) și {{ajutor}} (dar orice articol are nevoie de ajutor, nu există articole perfecte!).
• Așa cum am mai afirmat și cu alte ocazii, nu sunt de acord cu modul de includere a articolelor în tot felul de „proiecte”, „portale”, „articole ale săptămânii”, „articole de calitate”, „articole bune” etc. Nu cred că sufăr de complexul esopian al vulpii față de „strugurii acri”, dar pentru mine, un „ciot” sau un „articol de calitate” au aceeași importanță: orice articol merită să fie îmbunătățit, atât din punct de vedere al conținutului, cât și al corectitudinii exprimării - consider că acesta este spiritul Wikipediei. Cât despre „proiecte” am o experiență chiar neplăcută: în urmă cu șase ani începusem să lucrez la un articol, dar nu am apucat să scriu decât o frază sau două, că pe pagina de discuție a apărut eticheta „Articolul ... este un subiect de care se ocupă Proiectul Istorie, o inițiativă de a construi o listă cuprinzătoare și detaliată cu informații despre Istorie”. M-am dat la o parte și am așteptat să se ocupe „Proiectul Istorie” de articolul respectiv. Urmarea: în afară de câteva intervenții ale unor roboți și de câteva vandalizări, articolul a rămas în același stadiu, de ciot.

Mai nou, câțiva utilizatori acordă calificative articolelor, pe bandă rulantă, referitoare la importanță și calitate. Nu am de gând să contest corectitudinea calificativelor acordate pe scala de evaluare, dar nu mi se pare corectă acordarea acelor calificative la articolele care au eticheta {{în lucru}} sau {{dezvoltare}}. Cum se poate ști apriori până la ce nivel de calitate va fi dezvoltat respectivul articol, la care se lucrează? Personal, m-am simțit descurajat să mai dezvolt un articol care fusese etichetat pe respectiva scală de calitate în timp ce avea eticheta {{în lucru}}.

• Așa cum nu sunt de acord cu ierarhizarea articolelor, nu sunt de acord nici cu ierarhizarea utilizatorilor. Există o cutumă la Wikipedia (nu îmi aduc aminte dacă e și scrisă undeva) de a nu se pune avertismente pe paginile de discuție ale utilizatorilor cu vechime, ci de a li se scrie mesaje personalizate în caz că aceștia încalcă politicile și îndrumările. Poate e bine, sau poate nu; problema este că nu e definită vechimea respectivă: un an, cinci sau zece?

De curând, a mai apărut o categorie de utilizatori privilegiați: cei care fac parte dintr-un proiect extern. Se cere ca nici acestora să nu li se pună avertismente pe paginile de discuție, iar administratorii și patrulatorii să nu intervină asupra modificărilor acestora. Mai ales această din urmă cerință (de a nu se face modificări în anumite articole) mi se pare a fi în total dezacord cu spiritul Wikipediei; pentru a se evita conflictele de editare este suficientă amplasarea unui format de tipul {{în lucru}} la începutul articolelor cu pricina.

• Se poate pune întrebarea: de ce nu încerc să pun în discuție în fața comunității aceste probleme care mă nemulțumesc? Pentru că discuțiile de acest fel se prelungesc foarte mult, fiind împănate de diverși utilizatori cu intervenții fără nicio legătură cu subiectul respectivei discuții, până când subiectul discuției se diluează și nu mai trage nimeni vreo concluzie. Din acest motiv, în ultimii trei ani nici nu am mai participat, decât sporadic, la discuțiile pe teme generale, ci doar la cele punctuale, de pe paginile de discuții ale articolelor. În opinia mea, consensul la Wikipedia nu este corect definit, din punct de vedere logic. Citez din ceea ce am afirmat în 2013 la o discuție de la Sfatul Bătrânilor (discuție nefinalizată nici până acum...) : „Afirm cu toată responsabilitatea că definiția consensului, așa cum apare în pagina de politică oficială Wikipedia:Consens nu este o definiție clară și precisă din punct de vedere logic. Din acest motiv multe propuneri rămân nefinalizate... Nu îmi fac iluzii că prezenta discuție ar putea modifica ceva în definiția consensului, pentru că s-ar intra într-un cerc vicios: dacă ar încerca cineva să modifice actuala definiție a consensului, ar trebui să obțină consens pentru aceasta, care consens nu este clar definit ș.a.m.d...”

Concluzii

Nu sunt. Sau nu pot fi încă trase.

Recitind cele scrise pe această pagină se naște întrebarea: dacă aspectele negative sunt mai numeroase decât cele pozitive, atunci de ce mai pierd timpul și nervii pe aici?

Răspuns sincer: nu știu. Poate că totuși dorința de face un bine altora e mai puternică decât opinia exprimată atât de plastic în De ce trag clopotele, Mitică?: „lasă-i să moară proști!” Sau o fi vorba despre ceea ce acest eseu numește „wikiolism”... :(