Sari la conținut

Uzina Textilă Arad

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Uzina Textilă Arad (UTA) a fost o companie producătoare de textile din Arad, România.

A fost înființată în anul 1909 de frații Adolf, Eduard și Daniel Neumann, de origine evreiască, sub numele ITA (Industria Textilă Arădeană).[1] A fost naționalizată de autoritățile comuniste în iunie 1948.[1] ITA era una dintre cele mai moderne și mai mari din țară, fiind întreprinderea care a produs în premieră mătase.[1] Alfred, fiul lui Adolf, a adus meșteri țesători din zona de tradiție a Sileziei cehe, pe care i-au împământenit la Arad.[1] Până prin anii 1960-1970, urmașii acestora au întreținut și reparat războaiele de țesut, de cele mai diverse tipuri.[1] Francisc Neumann a construit la Arad fabrica și în imediata ei apropiere un cartier de locuințe pentru salariați, o grădiniță și un teren de fotbal.[2][3] În 1975, UTA încă mai folosea tehnologia introdusă de Francisc Neumann cu câteva decenii înainte.[1] În 1938, ITA obținuse un profit de peste 7 milioane de lei.[1] În acea vreme, leul românesc valora cât francul francez.[1] De-a lungul timpului, în Consiliul de Administrație al fabricii au intrat mai mulți cetățeni străini (englezi, elvețieni, olandezi), dar și VIP-uri autohtone.[1] Printre membrii Consiliului de Administrație de la ITA s-au numărat ministrul țărănist Virgil Madgearu și Constantin Argetoianu.[1]

În anii comunismului, UTA era unica fabrică din România care producea catifea reiată și a doua, după București care avea linii de producție pentru prosoapele din frotir, iar materialele pentru lenjeriile de pat produse la Arad erau căutate în țările vecine.[2] În decembrie 1989, la UTA erau aproape 8.000 de angajați.[2]

În anul 2012, pe locul fostei fabrici se aflau un cartier de blocuri și o zonă industrială.[4]

  1. ^ a b c d e f g h i j Arad, orasul lui Neuman, 12 iunie 2006, Cristina Diac, Jurnalul Național, accesat la 27 februarie 2014
  2. ^ a b c Cum și-a pierdut Aradul brandurile Arhivat în , la Wayback Machine., 13 iulie 2011, Liliana Brad, România liberă, accesat la 27 februarie 2014
  3. ^ Muzeu virtual al minoritatilor, deschis la Arad Arhivat în , la Wayback Machine., 5 martie 2009, Liliana Brad, România liberă, accesat la 27 februarie 2014
  4. ^ Spectrul falimentului bântuie Aradul Arhivat în , la Wayback Machine., 22 august 2012, Liliana Brad, România liberă, accesat la 27 februarie 2014

Legături externe

[modificare | modificare sursă]