Sari la conținut

Victorio Macho

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Victorio Macho
Date personale
Născut[1][2][3][4][5] Modificați la Wikidata
Palencia, Castilia și León, Spania Modificați la Wikidata
Decedat (78 de ani)[1][2][3][5][6] Modificați la Wikidata
Toledo, Castilia-La Mancha, Spania Modificați la Wikidata
ÎnmormântatCristo del Otero[*][[Cristo del Otero (sculpture)|​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Spania Modificați la Wikidata
Ocupațiesculptor Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba spaniolă Modificați la Wikidata
Activitate
StudiiReal Academia de Bellas Artes de San Fernando[*][[Real Academia de Bellas Artes de San Fernando (Spanish art school, museum and gallery in Madrid, Spain)|​]]  Modificați la Wikidata
Opere importanteCristo del Otero[*][[Cristo del Otero (sculpture)|​]], Cajal[*], Galdós[*]  Modificați la Wikidata
PremiiOrdinul Isabelei Catolica în grad de Mare Cruce[*] ()
Comendador de la Orden del Sol del Perú[*][[Comendador de la Orden del Sol del Perú |​]]  Modificați la Wikidata
Cristo del Otero

Victorio Macho (n. , Palencia, Castilia și León, Spania – d. , Toledo, Castilia-La Mancha, Spania) a fost un sculptor spaniol, unul din primii maeștri de sculptură contemporană din Spania.

Se naște in Palencia într-o familie umilă. Părinții lui decid sa-l înscrie la școala de Arte Frumoase și Meserii din orașul Santander, unde învață să sculpteze. În 1903, la vârsta de 16 ani se mută în Madrid unde continuă studiile la Academia de Arte Frumoase San Frenando. Obține recunoasterea valorii sale ca artist cu opera Galdós.

Pleacă din Spania în timpul dictaturii lui Primo de Rivera și se instalează în Hendaye; sculptează a Unamuno, Ramon și Cajal. Din 1936 a fost numit academic la Arte Frumoase din San Fernando.

Pleacă din Madrid la izbucnirea razboiului civil spaniol, împreună cu guvernul Republicii de Valencia. Sfârșitul războiului l-a făcut să se exilieze în Franța, Rusia și America de sud. După o îndelungă ședere în Lima (Peru), unde s-a căsătorit cu Zoila Barros, se întoarce în Spania în 1952. Si-a instalat atelierul în Toledo, același edificiu care din 1967 este transformat în Muzeul Victor Macho, creat datorită generosei moșteniri artistice și donat statului spaniol.

A decedat în Toledo pe 13 iulie 1966 și rămășițele pământești au fost îngropate în Palencia , oraș unde a văzut lumina zilei. Mormântul este sub capela făcută la baza statuii Cristo del Otero.

  1. ^ a b Victorio Macho Rogado, Diccionario biográfico español, accesat în  
  2. ^ a b Victorio Macho, Find a Grave, accesat în  
  3. ^ a b Victorio Macho, Gran Enciclopèdia Catalana 
  4. ^ Victorio Macho, Allgemeines Künstlerlexikon Online 
  5. ^ a b Victorio Macho, Autoritatea BnF 
  6. ^ Victorio Macho, Benezit Dictionary of Artists, accesat în