Vladimir Cavarnali
Vladimir Cavarnali | |
![]() | |
Date personale | |
---|---|
Născut | ![]() Bolgrad, gubernia Basarabia ![]() |
Decedat | (55 de ani) ![]() București, România ![]() |
Cetățenie | ![]() ![]() |
Ocupație | traducător poet scriitor ![]() |
Limbi vorbite | limba română ![]() |
Activitate | |
Partid politic | Cruciada Românismului, Frontul Românesc, Partidul Comunist Român ![]() |
Studii | Universitatea din București |
Mișcare/curent literar | Proletcult ![]() |
Modifică date / text ![]() |
Vladimir Cavarnali (n. 10 august 1910, Bolgrad, Regatul României – d. 20 iulie 1966, București, RSR) a fost un poet român din Basarabia.[1]
Biografie
[modificare | modificare sursă]Viață timpurie
[modificare | modificare sursă]A studiat la liceul de băieți din Bolgrad și la Universitatea din București.
Carieră
[modificare | modificare sursă]Debutează în presa literară din București. A scris versuri și traduce din literatura universală (Baudelaire), colaborând la Limba română, Litere, Luceafărul literar, Pasărea albastră, Frize, Orizonturi, Viața Basarabiei, Bugeacul sau Pagini basarabene.
În 1938, la Bugeac, împreună cu I. Șt. Botez fondează revista literară Moldavia.
Aprecieri
[modificare | modificare sursă]George Călinescu îl caracterizează pe Cavarnali ca fiind un reprezentant al liricii proletariene moderne a hoinăririi, a umilității diurne din jurul lui Esenin, fără apocalipticul acestuia...
George Meniuc menționa că vrednicia poetului Vladimir Cavarnali pornește de acolo că în poezie a coborât integral contemporaneitatea, devenind surpinzător de actual.[2]
Lucrări literare
[modificare | modificare sursă]- Poezii, București, 1934. Volumul este premiat de Editura Fundației Regale, alături de manuscrisele Nu de Eugen Ionescu și Mathesis sau bucuriile vieții de C. Noica.
- Răsadul verde al inimii stelele de sus îl plouă, volum de poezii, Bolgrad, 1939
Traduceri
[modificare | modificare sursă]- Gâște-lebede de M. Bulatov, București, 1945;
- Mama de Maxim Gorki, București, 1947;
- Vasioc Trubaciov și prietenii săi de V. Oseeva, București, 1950;
- Marta dee Anna Brodele, București, 1954;
- Opere VII de M.E. Saltîkov-Șcedrin, București, 1964.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Scriitori de la «Viața Basarabiei»[1], Selecție de Alexandru Burlacu și Alina Ciobanu, Chișinău, Hyperion 1990, pag. 14-15.
- ^ Viața Basarabiei, 1939, nr. 5, pag. 75