Vocală mijlocie centrală
[ə] |
Audio: ▶ |
În fonetică, vocala mijlocie centrală este o clasă de sunete vocalice folosite în unele limbi vorbite. Simbolul acestui sunet în Alfabetul Fonetic Internațional este [ə] (un "e" rotit cu 180°). Valoarea fonetică exactă depinde de limba în care apare. Astfel, în limba română este o vocală nerotunjită, în timp ce în limba franceză este o vocală rotunjită.
În limba română acest sunet se notează în scris cu litera Ă. De cele mai multe ori este o vocală neaccentuată și apare ca o variantă fonetică a vocalelor [a] sau [e]. Foarte rar apare la începutul cuvîntului. Exemple: sărac /sə'rak/, gură /'gu.rə/, măr /mər/, ăsta /'əs.ta/. Se presupune că vocala [ə] din limba română se înrudește cu același sunet din alte limbi care fac parte din uniunea lingvistică balcanică, ca de exemplu limbile bulgară și albaneză.
Pronunție
[modificare | modificare sursă]- Este o vocală mijlocie, adică pronunțată cu o deschidere a gurii intermediară între o vocală închisă și una deschisă, mai precis între o vocală semiînchisă și una semideschisă.
- Este o vocală centrală (medială), adică articulată în partea de mijloc a cavității orale, cu limba într-o poziție intermediară între poziția pentru vocale anterioare și cea pentru vocale posterioare.
- În funcție de limbă, este o vocală nerotunjită sau o vocală rotunjită.
Exemple în alte limbi
[modificare | modificare sursă]În anumite limbi există un grafem pentru sunetul (fonul) [ə]. De obicei în limbile astea [ə] este un fonem.
Limbi cu grafem pentru [ə]
[modificare | modificare sursă]- În limba albaneză se notează cu litera ë
- është [ˈəʃtə] (este)
- În limba bulgară acest sunet se notează cu litera ъ și poate fi și accentuat.
- În limba lituaniană se notează cu litera ė.
Limbi fără grafem pentru [ə]
[modificare | modificare sursă]- Deoarece nu sunt reguli obligatorii de pronunțare în limba engleză, [ə] poate fi scris ca a, e, i, o, u, y și chiar si ca diftong:
- ‚a‘ în about [əˈbaʊt]
- ‚e‘ în taken [ˈtʰeɪkən]
- ‚i‘ în pencil [ˈpʰɛnsəl]
- ‚o‘ în eloquent [ˈɛləkʰwənt]
- ‚u‘ în supply [səˈpʰlaɪ]
- ‚y‘ în syringe [səˈɹɪndʒ]
- ‚ai‘ în mountain [ˈmaʊntən]
- ‚ou‘ în parlour [ˈpɑːlə]
- În limba germană nu există grafem pentru [ə] dar sunetul se află destul de des:
- ‚e‘ în dschungel [ˈdʒʊŋɡəl]
- În limba franceză:
- ‚e‘ în menace [mə̹ˈnas]
- ‚e‘ în secret [sə̹ˈkʀɛ]
- ‚e‘ în reprise [ʀə̹ˈpʀiːz]
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]Vocale Vezi și AFI, consoane. | Modificare | ||||
Deschidere | Anterioritate | ||||
---|---|---|---|---|---|
Anterioare | Semiant. | Centrale | Semipost. | Posterioare | |
Închise | |||||
Cvasiînchise | |||||
Semiînchise | |||||
Mijlocii | |||||
Semideschise | |||||
Cvasideschise | |||||
Deschise | |||||
Legendă: | |||||
■ Celulele galbene corespund vocalelor din limba română. ■ Celulele crem indică vocale folosite rar în limba română. ■ Celulele gri corespund unor vocale rare, fără simbol fonetic. În perechile de vocale, în stânga figurează varianta nerotunjită, iar în dreapta cea rotunjită. |