Albiorix (satelit)

Descoperire^[1]
Albiorix
Imagine compusă cu Albiorix de la observații din 2010 făcute de sonda spațială Wide-field Infrared Survey Explorer^⁠(d) (WISE)
Descoperit de	M. J. Holman^⁠(d) et al.
Dată descoperire	19 decembrie 2000
Denumiri
Denumire MPC	Saturn XXVI
Pronunție	/al.bi'o.riks/
Denumit după	Mars Albiorix
Nume alternative	S/2000 S 11
Atribute	Albiorigian /al.bi.o.ri.dʒi'an/
Caracteristicile orbitei^[2]
Epocă 2000 feb. 26.00
Axa semi-majoră	16.182 Gm
Excentricitate	0.4770
Perioadă orbitală	783 d (2.15 ani)
Înclinație	34.207°
Sateliți	Saturn
Caracteristici fizice
Diametrul mediu	7004286000000000000♠28.6±5.4 km^[3]
Perioadă de rotație	7001133300000000000♠13.33±0.03 ore^[4]
Albedo	6998620000000000000♠0.062±0.028^[3]
Clasă spectrală	roșu deschis (variază) B−V=0.89, R−V=0.50^[5]

Albiorix /al.bi'o.riks/ este un satelit neregulat prograd al lui Saturn. A fost descoperit de Holman^⁠(d) și colegii săi în 2000 și a primit denumirea temporară S/2000 S 11. ^[6] ^[7] ^[8]

Albiorix este cel mai mare membru al grupului Galic de sateliți neregulați.

Nume

A fost numit în august 2003 ^[9] pentru Albiorix, „un uriaș galic care a fost considerat a fi regele lumii”. ^[10] Numele este cunoscut dintr-o inscripție găsită în apropierea orașului francez Sablet care îl identifică cu zeul roman Marte (o interpretatio romana). ^[11]

Orbită

Albiorix îl orbitează pe Saturn la o distanță de aproximativ 16 milioane de km, iar diametrul său este estimat la 32 de kilometri, presupunând un albedo de 0,04. Perioada de rotație a fost măsurată de camera ISS a navei spațiale Cassini la 13 ore și 19 minute. ^[12]

Diagrama ilustrează orbita Albiorigiană în relație cu alți sateliți neregulați prograzi ai lui Saturn. Excentricitatea orbitelor este reprezentată de segmentele galbene care se extind de la pericentru la apocentru.

Având în vedere asemănarea elementelor orbitale și omogenitatea caracteristicilor fizice cu alți membri ai grupului Galic, s-a sugerat că acești sateliți ar putea avea o origine comună în destrămarea unui satelit mai mare.^[8]

Caracteristici fizice

Culorile variate dezvăluite recent sugerează posibilitatea unui crater mare, ceea ce duce la o ipoteză alternativă conform căreia Erriapus și Tarvos ar putea fi fragmente din Albiorix în urma unei coliziuni cu un alt corp care aproape l-a destrămat. ^[13]

Referințe

^ Discovery Circumstances (JPL)
^ from JPL
^ ^a ^b Grav, T.; Bauer, J. M.; Mainzer, A. K.; Masiero, J. R.; Nugent, C. R.; Cutri, R. M.; et al. (august 2015). „NEOWISE: Observations of the Irregular Satellites of Jupiter and Saturn” (PDF). The Astrophysical Journal. 809 (1): 9. Bibcode:2015ApJ...809....3G. doi:10.1088/0004-637X/809/1/3. 3.
^ Denk, T.; Mottola, S. (2019). Cassini Observations of Saturn's Irregular Moons (PDF). 50th Lunar and Planetary Science Conference. Lunar and Planetary Institute.
^ Grav, T.^⁠(d); Holman, M. J.^⁠(d); Gladman, B. J.^⁠(d); Aksnes, K.^⁠(d); Photometric survey of the irregular satellites, Icarus, 166 (2003), pp. 33–45
^ IAUC 7545: S/2000 S 11 19 December 2000 (discovery)
^ MPEC 2000-Y13: S/2000 S 11 19 December 2000 (discovery and ephemeris)
^ ^a ^b Gladman, B. J.; Nicholson, P. D.^⁠(d); Burns, J. A.^⁠(d); Kavelaars, J. J.^⁠(d); Marsden, B. G.; Holman, M. J.; Grav, T.; Hergenrother, C. W.^⁠(d); Petit, J.-M.^⁠(d); Jacobson, R. A.; and Gray, W. J.; Discovery of 12 satellites of Saturn exhibiting orbital clustering, Nature, 412 (July 12, 2001), pp. 163–166
^ IAUC 8177: Satellites of Jupiter, Saturn, Uranus August 8, 2003 (naming the moon)
^ „Planet and Satellite Names and Discoverers”. Gazetteer of Planetary Nomenclature. USGS Astrogeology. Arhivat din original la 27 mai 2010. Accesat în 1 mai 2010.
^ Maier, Bernhard, Dictionary of Celtic religion and culture (1997), p. 11.
^ T. Denk, S. Mottola, et al. (2011): Rotation Periods of Irregular Satellites of Saturn.
^ Grav, T.^⁠(d); and Bauer, J.^⁠(d); A deeper look at the colors of Saturnian irregular satellites

Efemeride de la IAU-MPC NSES

Legături externe

Paginile lui David Jewitt

[Discoverers_JPL-1] Discovery Circumstances (JPL)

[JPL_mean_elems-2] rom JPL

[Grav2015-3] Grav, T.; Bauer, J. M.; Mainzer, A. K.; Masiero, J. R.; Nugent, C. R.; Cutri, R. M.; et al. (august 2015). „NEOWISE: Observations of the Irregular Satellites of Jupiter and Saturn” (PDF). The Astrophysical Journal. 809 (1): 9. Bibcode:2015ApJ...809....3G. doi:10.1088/0004-637X/809/1/3. 3.

[LPSC2654-4] Denk, T.; Mottola, S. (2019). Cassini Observations of Saturn's Irregular Moons (PDF). 50th Lunar and Planetary Science Conference. Lunar and Planetary Institute.

[Grav2003-5] Grav, T.^⁠(d); Holman, M. J.^⁠(d); Gladman, B. J.^⁠(d); Aksnes, K.^⁠(d); Photometric survey of the irregular satellites, Icarus, 166 (2003), pp. 33–45

[6] IAUC 7545: S/2000 S 11 19 December 2000 (discovery)

[7] MPEC 2000-Y13: S/2000 S 11 19 December 2000 (discovery and ephemeris)

[Gladman2001-8] Gladman, B. J.; Nicholson, P. D.^⁠(d); Burns, J. A.^⁠(d); Kavelaars, J. J.^⁠(d); Marsden, B. G.; Holman, M. J.; Grav, T.; Hergenrother, C. W.^⁠(d); Petit, J.-M.^⁠(d); Jacobson, R. A.; and Gray, W. J.; Discovery of 12 satellites of Saturn exhibiting orbital clustering, Nature, 412 (July 12, 2001), pp. 163–166

[9] IAUC 8177: Satellites of Jupiter, Saturn, Uranus August 8, 2003 (naming the moon)

[10] „Planet and Satellite Names and Discoverers”. Gazetteer of Planetary Nomenclature. USGS Astrogeology. Arhivat din original la 27 mai 2010. Accesat în 1 mai 2010.

[11] Maier, Bernhard, Dictionary of Celtic religion and culture (1997), p. 11.

[DenkMottola2011-12] T. Denk, S. Mottola, et al. (2011): Rotation Periods of Irregular Satellites of Saturn.

[Grav2006-13] Grav, T.^⁠(d); and Bauer, J.^⁠(d); A deeper look at the colors of Saturnian irregular satellites

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]

[13]