Astur
Astur | |
---|---|
Uliu porumbar (Astur gentilis) | |
Clasificare științifică | |
Regn: | Animalia |
Încrengătură: | Chordata |
Clasă: | Aves |
Familie: | Accipitridae |
Subfamilie: | Accipitrinae |
Gen: | Astur Lacépède, 1799 |
Specia tip | |
Falco gentilis Linnaeus, 1758 | |
Modifică text |
Astur este un gen de păsări de pradă aparținând familiei Accipitridae. Speciile au fost anterior plasate în genul Accipiter.
Taxonomie
[modificare | modificare sursă]Genul Astur a fost introdus în 1799 de naturalistul francez Bernard Germain de Lacépède.[1] Specia tip a fost desemnată ulterior de zoologul irlandez Nicholas Vigors ca Falco palumbarius, considerată în prezent sinonim junior a Falco gentilis (Linnaeus, 1758), uliu porumbar.[2][3] Numele provine din latinescul astur, asturis însemnând „șoim”.[4]
Speciile plasate acum în acest gen au fost atribuite anterior genului Accipiter. Studiile filogenetice moleculare au constatat că Accipiter era polifiletic(d) și, în reorganizarea ulterioară pentru a crea genuri monofiletice, a fost creat în 2024 genul Astur pentru a conține nouă specii care au fost anterior plasate în Accipiter.[5][6][7]
Cele nouă specii ale genului sunt:[7]
- Astur cooperii (Bonaparte, 1828)
- Astur gundlachi (Lawrence, 1860)
- Astur bicolor (Vieillot, 1817) – șoim bicolor
- Astur chilensis (Philippi & Landbeck, 1864) – șoim chilian
- Astur melanoleucus (Smith, 1830) – uliu negru
- Astur henstii (Schlegel, 1872)
- Astur gentilis (Linnaeus, 1758) – uliu porumbar
- Astur atricapillus (Wilson, 1812) – uliu american
- Astur meyerianus (Sharpe, 1878)
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Lacépède, Bernard Germain de (). „Tableau des sous-classes, divisions, sous-division, ordres et genres des oiseux”. Discours d'ouverture et de clôture du cours d'histoire naturelle (în French). Paris: Plassan. p. 4. Page numbering starts at one for each of the three sections.
- ^ Vigors, Nicholas Aylward (). „Sketches in ornithology; or, observations on the leading affinities of some of the more extensive groups of birds (to be continued)”. Zoological Journal. 1: 308–346 [326].
- ^ Sangster, G.; Kirwan, G.M.; Fuchs, J.; Dickinson, E.C.; Elliott, A.; Gregory, S.M.S. (). „A new genus for the tiny hawk Accipiter superciliosus and semicollared hawk A. collaris (Aves: Accipitridae), with comments on the generic name for the crested goshawk A. trivirgatus and Sulawesi goshawk A. griseiceps”. Vertebrate Zoology. 71: 419–424. doi:10.3897/vz.71.e67501 .
- ^ Jobling, James A. „Astur”. The Key to Scientific Names. Cornell Lab of Ornithology. Accesat în .
- ^ Mindell, D.; Fuchs, J.; Johnson, J. (). „Phylogeny, taxonomy, and geographic diversity of diurnal raptors: Falconiformes, Accipitriformes, and Cathartiformes”. În Sarasola, J.H.; Grange, J.M.; Negro, J.J. Birds of Prey: Biology and conservation in the XXI century. Cham, Switzerland: Springer. pp. 3–32. ISBN 978-3-319-73744-7.
- ^ Catanach, T.A.; Halley, M.R.; Pirro, S. (). „Enigmas no longer: using ultraconserved elements to place several unusual hawk taxa and address the non-monophyly of the genus Accipiter (Accipitriformes: Accipitridae)”. Biological Journal of the Linnean Society: blae028. doi:10.1093/biolinnean/blae028.
- ^ a b Gill, Frank; Donsker, David; Rasmussen, Pamela, ed. (august 2024). „Hoatzin, New World vultures, Secretarybird, raptors”. IOC World Bird List Version 14.2. International Ornithologists' Union. Accesat în .