Biserica de lemn din Dragu
Biserica de lemn din Dragu | |
Biserica de lemn din Dragu | |
Informații generale | |
---|---|
Confesiune | Ortodoxă |
Hram | Sfântul Vasile cel Mare |
Țara | România |
Localitate | Dragu, Sălaj |
comună | Dragu |
Coordonate | 47°02′30″N 23°23′57″E / 47.04167°N 23.39917°E |
Date despre construcție | |
Ctitor | Bălan Petre și Zdroba Ioan |
Constructor | Ion din Ola[h] Nadas |
Pictor | Perșo Iosif (preot zugrav) |
Turle | 1 |
Materiale | lemn |
Istoric | |
Data începerii | 1806 |
Localizare | |
Monument istoric | |
Adresa | 310 |
Clasificare | |
Cod LMI | SJ-II-m-A-05051 |
Modifică date / text |
Biserica de lemn din Dragu se află în localitatea omonimă din județul Sălaj și a fost ridicată în 1806. Biserica este înregistrată pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: SJ-II-m-A-05051.
Istoric
[modificare | modificare sursă]Biserica de lemn ce poartă hramul "Sfântului Vasile cel Mare", a fost construită în anii 1806-1809, în livada de pe dealul satului Dragu, sat cu 125 de familii ortodoxe. Inscripția de la intrare spune: "Sau arădicat această s[fântă] beserică ... din pajiște în anul 1806 și s-au săvârșit în anul 1809. Și s-au zidit cu toată cheltuiala satului și cu ajutorul domnului locului, fiind meșter de lemn Ion din Ola[h] Nadas coratoru besericescu, corator'".[1]
Forma este dreptunghiulară, absida decroșată a altarului prezentând particularitatea unghiului în ax, varianta tipologică cu adânci rădăcini în arhitectura românilor transilvăneni. Construcția este spațioasă, turnul-clopotniță cu foișor larg, deschis pe arcade și cu fleșa[2] înaltă, flancată de patru turnulețe, contribuind la monumentalitatea ansamblului. Învelitoarea de șiță[3] a fost înlocuită în timp cu una de tablă. Pe laturile de sud și vest se desfășoară prispa cu pălimar[4], intrarea fiind la sud, în locul tradițional. Ancadramentul ce o înconjoară este ornamentat cu simbolul soarelui, înconjurat de lalele. Interiorul este acoperit cu tavan drept peste pronaos, boltă semicilindrică peste naos, bolta altarului racordându-se cu laturile în ax, prin intermediul a două fâșii curbe. Inscripția de deasupra intrării în naos, o completează pe cea de la intrarea în pronaos astfel: "Întru adunări binecuvăntați pe Domnul, că unde vor fi unul au doi adunați întru numele Meu, Eu [sunt în] mijlocul lor, Ev[anghelia] Mateiu 20, 18 zace. Sau zugrăvit această S[fântă] beserică cu cheltuiala satului prin ajutorul Măriei sale Domn baron Wesselenyi Istvan, fiind episcop unit [al] Ardealului excelența sa domnul Ioan Bob, iară protopop Gavril Barbolovici, al eparhi[ei] Dârjei, iar parohi locului Vaselie Zdroba și Vaselie Pop, în zilele înălțatului împărat Franciscus, și s-au zugrăvit de mânele mele cele de țărănă, Perșe Iosif parohul Elciului și prin stăruința birăului[5]celui domnesc Bălan Petre, fiind curator beserici Zdroba Ion, 1829 septembrie 14 zile".[6] Însemnarea constituie prima atestare din activitatea în pictura sălăjeană a zugravului Iosif Perșe. Decorația pictată de la Dragu, avariată de ploi, s-a conservat în pronaos, unde pe peretele de nord sunt zugrăvite mironosițe, iar pe cel de vest, „Pilda fecioarelor”. De o deosebită valoare artistică este iconostasul, sculptat și pictat, conform însemnării, în 1815. [7]
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Studii monografice
- Cristache-Panait, Ioana (). „Biserica Sf. Vasile cel Mare din Dragu”. Monumente istorice bisericești din Eparhia Ortodoxă Română a Oradei. Biserici de lemn: 315–316, Oradea.
- Studii regionale
- Szinte, Gábor (). „A Kolozsmegyei fatemplomok”. Értesítöje. IX (1-2): 1–31.
- Szinte, László (). „Erdélyi fatemplomok és haranglábak”. Értesítöje. IX (3-4): 279–285.
- Cristache-Panait, Ioana (). „Bisericile de lemn din Sălaj”. Buletinul Monumentelor Istorice. 1971 (1): 31–40.
- Ghergariu, Leontin (). „Biserici de lemn din Sălaj”. mss în. Arhivele Naționale din Zalău, colecția personală Leontin Ghergariu (actul 11 din 1976).
- Godea, Ioan (). Biserici de lemn din România (nord-vestul Transilvaniei). București: Editura Meridiane. ISBN 973-33-0315-1.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Transcriere făcută de Alexandru Baboș după fotografia pisaniei atașată acestui articol de Țetcu Mircea Rareș. Pentru alte variante a se vedea bibliografia.
- ^ Acoperiș foarte înalt, în formă de piramidă sau con, folosit în construcția bisericilor
- ^ Bucăți (învelitoare) mici din lemn (asemănătoare șindrilei), folosite la căptușirea și acoperirea construcțiilor vechi
- ^ Stâlpul de pridvor care sprijină acoperișul unei construcții
- ^ Denumire dată în vechime primarului unei comunități
- ^ Transcriere parțială de Alexandru Baboș după imaginea pisaniei atașată articolului de Țetcu Mircea Rareș, parțial completată de transcrierea publicată de preotul Dan-Ștefan Negrean (în lucrarea: Bisericile de lemn din Sălaj 2008, 85-86). Pentru alte transcrieri vezi bibliografia. Diferența cea mai notabilă este anul datării picturii, 1829 și nu 1806 sau 1809, cum apare în literatura mai veche.
- ^ "Monumente istorice bisericești din Eparhia Ortodoxă Română a Oradiei" de Dr. Ioan Godea și Dr. Ioana Cristache-Panait, Oradea - 1978