Biserica de lemn din Piscuri






Biserica de lemn din satul Piscuri, comuna Plopșoru, județul Gorj, a fost ridicată, pe actualul amplasament, în anul 1877. Are hramul „Cuvioasa Paraschiva”.
Istoric și trăsături
[modificare | modificare sursă]Biserica de lemn cu hramul „Cuvioasa Paraschiva” a fost ridicată pe actualul amplasament în anul 1877, fiind strămutată din altă localitate (conform spuselor preotului). Trăsăturile formale și sistemul constructiv confirmă afirmația și vechimea mai mare a bisericii.
Pisania aflată deasupra intrării glăsuiește: „Această sfântă și dumnezeiască biserică, cu voia lui Dumnezeu și tot ajutorul lor lăcuitori. Această sfântă biserică s-a ridicat din temelie de fiii ei. Titorii, Mihai Fratoștițeanu, Gheorghe Piscureanu, Ion Piscureanu, în zilele Prea Osfinției sale Partenie Episcop al Eparhiei Râmnicu Noului Severin D.D.Atanasie. 1877 oct.14” [1].
Pereții înscriu o navă dreptunghiulară, de mici dimensiuni, cu altarul nedecroșat, poligonal, cu cinci laturi. Acoperișul unitar, neîntrerupt de clopotniță, este învelit în tablă. Clopotnița-troiță, separată, pe stâlpi, acoperită tot cu tablă, este amplasată la sud-vest de biserică, lângă gardul cimitirului.
Pe latura vestică a fost adosat un pridvor, închis în prezent cu sticlă. O altă intrare mai există pe latura de nord.
Pereții bisericii, tencuiți atât la exterior, cât și la interior, au fost repictați în anul 1977, în timpul păstoririi preotului Nicolae Firulescu[2].
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Studii regionale
- Cristache-Panait, Ioana (). Arhitectura de lemn din județul Gorj. București: Arc 2000. ISBN 973-99718-2-2.
- Pănoiu, Andrei (). Arhitectura bisericilor de lemn din Țara Românească. Institutul de Arhitectură „Ion Mincu” din București: manuscris.
Note
[modificare | modificare sursă]Vezi și
[modificare | modificare sursă]Imagini din exterior
[modificare | modificare sursă]-
Biserica (nord)
-
Clopotnița-troiță
-
Cimitirul
-
Biserica (est)
-
Console
-
Îmbinări
-
Altarul (latura de nord), retras doar în registrul de jos
-
Clopotnița-troiță (detaliu)
Imagini din interior
[modificare | modificare sursă]-
Uși și icoane împărătești
-
Tâmpla (partea stângă)
-
Tâmpla (partea dreaptă)
-
Maria orantă
-
Sfinții împărați Constantin și Elena
-
Sfinți mucenici