Boala clătinării din cap
| Boala clătinării din cap | |
| Specialitate | neurologie  |
|---|---|
| Cauze | boli infecțioase parazitare[1] Boală autoimună[1] |
| Clasificare și resurse externe | |
| ICD-10 | R25.0 |
| ICD-11 | |
| MeSH ID | D064128 |
Modifică date / text  | |
Boala clătinării din cap (în engleză nodding disease/syndrome) este o afecțiune neurologică debilitantă, caracterizată prin crize care afectează fizic și mintal copiii de la vârsta de 3 ani până la maturitate.[2] A fost descrisă pentru prima dată în 1962 în regiunile izolate din Tanzania, cu apariții ulterioare în Sudanul de Sud, Uganda și, mai recent, în alte părți din Africa,[2][3][4] inclusiv Republica Democratică Congo, Republica Centrafricană și Camerun.
Cauza exactă a bolii este necunoscută și nu există un tratament specific.[2]
Semne și simptome
[modificare | modificare sursă]Copiii afectați de boala clătinării din cap suferă de oprirea completă și permanentă a creșterii și de dizabilitate intelectuală. Numele bolii provine de la crizele caracteristice de clătinare a capului, care încep adesea la vederea alimentelor sau la scăderea temperaturii.[5] Severitatea crizelor variază, iar acestea pot duce la căzături și răniri.[6] Scanările RMN au evidențiat atrofie cerebrală, în special în hipocamp și în celulele gliale.[7][3][5][6][8]
Cauze
[modificare | modificare sursă]Cauza bolii rămâne neclară,[9] însă există o asociere între sindromul clătinării din cap și infecția cu parazitul Onchocerca volvulus(d), transmis prin mușcăturile de muște din genul Simuliidae(d).[10][2] Ipoteza sugerează că anticorpii produși împotriva parazitului pot reacționa încrucișat cu proteine din sistemul nervos.[11] Aproximativ 93,7% dintre cei afectați de această boală au fost depistați cu Onchocerca volvulus, iar zonele cu focare coincid cu regiunile cu rate ridicate de oncocercoză.[12] Teoriile alternative includ deficiențe de vitamina B6 și expunerea la substanțe chimice.[13][14][15][16]
Diagnostic
[modificare | modificare sursă]Diagnosticul este realizat prin observarea crizelor tipice de clătinare a capului. Scanările neurologice ar putea fi folosite în viitor pentru un diagnostic mai precis.[17]
Tratament
[modificare | modificare sursă]Nu există un tratament curativ,[2] iar tratamentul actual se axează pe gestionarea simptomelor, inclusiv prin administrarea de anticonvulsivante, cum ar fi valproatul de sodiu[10] și fenobarbitalul. Medicamentele anti-malarie au fost administrate, deși efectul lor nu este clar.[7]
Prognostic
[modificare | modificare sursă]Sindromul este debilitant, iar fără medicație adecvată, poate duce la agravarea crizelor și chiar la deces.[7] Efectele pe termen lung includ leziuni cerebrale și întârzieri severe în dezvoltare.[8][5]
Epidemiologie
[modificare | modificare sursă]Documentată pentru prima dată în Tanzania în 1962, boala a avut focare majore în Sudanul de Sud și Uganda. Până în 2009, s-a răspândit în districtul Kitgum din Uganda, unde peste 2.000 de copii au fost afectați.[3][10] Focarele recente includ Sudanul de Sud, Uganda, Tanzania, Republica Democratică Congo, Republica Centrafricană și Camerun.[18][2]
Disponibilitatea limitată a asistenței medicale în aceste regiuni poate agrava răspândirea și manifestarea bolii.[7]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b African outbreak stumps experts[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor); - ^ a b c d e f Miettaux, Florence (). „The fight to cure South Sudan's mysterious neurological disorder”. The Guardian.
- ^ a b c Wadman, Meredith (). „African outbreak stumps experts”. Nature. Accesat în .
- ^ McKenzie, David (). „Mysterious nodding disease debilitates children”. CNN.
- ^ a b c 'Nodding disease' hits Sudan Andrew Harding BBC News 23 September 2003
- ^ a b Ross, Emma (). „Bizarre Illness Terrifies Sudanese”. CBS News. Kacnguan, Sudan. Associated Press. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b c d Ross, Emma (). „Sudan A Hotbed Of Exotic Diseases”. CBS News. Rumbek, Sudan. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b „World Health Organization joins other partners to support Nodding Disease investigations in Southern Sudan”. World Health Organisation. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Miettaux, Florence (). „The fight to cure South Sudan's mysterious neurological disorder”. The Guardian.Miettaux, Florence (25 March 2024).
- ^ a b c Abraham, Curtis (). „Mysterious nodding syndrome spreading through Uganda”. New Scientist. Accesat în .
- ^ Johnson, Tory P.; Tyagi, Richa; Lee, Paul R.; Lee, Myoung-Hwa; Johnson, Kory R.; Kowalak, Jeffrey; Elkahloun, Abdel; Medynets, Marie; Hategan, Alina (). „Nodding syndrome may be an autoimmune reaction to the parasitic worm Onchocerca volvulus”. Science Translational Medicine (în engleză). 9 (377): eaaf6953. doi:10.1126/scitranslmed.aaf6953. ISSN 1946-6234. PMC 5434766
. PMID 28202777.
- ^ „Yale Journal of Public Health”. web.archive.org. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Review of epidemiological studies searching for a relationship between onchocerciasis and epilepsy”. Neuroepidemiology. 23 (3): 144–9. . doi:10.1159/000075958. PMID 15084784.
- ^ „Onchocerciasis-related epilepsy? Prospects at a time of uncertainty”. Trends Parasitol. 22 (1): 17–20. . doi:10.1016/j.pt.2005.11.006. PMID 16307906.
- ^ „Epilepsy and retarded growth in a hyperendemic focus of onchocerciasis in rural western Uganda”. East African Medical Journal. 69 (10): 554–6. . PMID 1473507.
- ^ Dan Michael Komakech (). „Nodding disease community dialogue meeting held in Pader district”. Acholi Times.
- ^ „CDC - Global Health - Nodding Syndrome”. www.cdc.gov (în engleză). Accesat în .
- ^ „East African Mystery Disease: Nodding Syndrome”. Daily Kos(d). . Accesat în .
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Legături externe
[modificare | modificare sursă]| Clasificare | |
|---|---|
| Resurse externe |
- McKenzie, David (). „Mysterious disease devastating families”. CNN. Arhivat din original (2 min 44 sec video report) la . Accesat în .