Sari la conținut

Brook Taylor

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Brook Taylor

Brook Taylor (1685 - 1731)
Date personale
Născut18 august 1685
Edmonton, Middlesex, Anglia
Decedat30 noiembrie 1731
London, Anglia
PărințiJohn Taylor[*][[John Taylor (English Member of Parliament (1655-1729))|​]][1]
Olivia Tempest[*][[Olivia Tempest (Peerage person ID=664381)|​]][1] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuunknown daughter Brydges[*][[unknown daughter Brydges ((died 1723))|​]] (din )
Sabetta Sawbridge[*][[Sabetta Sawbridge (Peerage person ID=664383)|​]] (din ) Modificați la Wikidata
CopiiElizabeth Taylor[*][[Elizabeth Taylor ((1729-1801))|​]][1] Modificați la Wikidata
Ocupațiematematician Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba engleză[2] Modificați la Wikidata
Activitate
RezidențăAnglia
Domeniuanaliză matematică
matematică  Modificați la Wikidata
InstituțieSt John's College[*][[St John's College (constituent college of the University of Cambridge)|​]]  Modificați la Wikidata
Alma MaterSt John's College[*][[St John's College (constituent college of the University of Cambridge)|​]]  Modificați la Wikidata
OrganizațiiSocietatea Regală din Londra  Modificați la Wikidata
Conducător de doctoratJohn Machin și John Keill
Cunoscut pentruDr. Brook Taylor's method of perspective made easy[*][[Dr. Brook Taylor's method of perspective made easy (1754 educational book on perspective by John Joshua Kirby)|​]]
Serie Taylor  Modificați la Wikidata
PremiiMembru al Societății Regale[*]  Modificați la Wikidata

Brook Taylor (n. 18 august 1685 în Edmonton, Anglia - d. 30 noiembrie 1731 la Londra) a fost matematician englez ale cărui cele mai notabile contribuții matematice sunt Teorema Taylor și Seriile Taylor. Brook Taylor a fost un om talentat, printre altele s-a mai ocupat și de muzică, pictură și filozofie.

În 1701 intră la Colegiul St. John`s de la Cambridge, unde studiază matematica. În 1712 a fost admis ca membru al Societății Regale de la Londra. Doi ani mai târziu devine secretar al acestui înalt for științific, funcție pe care o deține timp de patru ani. Face mai multe vizite în Franța întâlnind diverși matematicieni, ca Abraham de Moivre, Johann Bernoulli cu care întreține o intensă corespondență.

Contribuții originale

[modificare | modificare sursă]
Methodus incrementorum directa et inversa, 1715
  • 1715 - Methodus incrementorum directa et inversa, capodopera matematică a lui Brook Taylor în care tratează Metoda diferențelor finite, ecuații diferențiale și unde, și, pentru prima oară în istoria matematicii, pune bazele matematice ale studiului coardei vibrante. Tot aici introduce o nouă ramură a matematicii moderne - calculul diferențial.
  • 1715 - Essay on Linear Perspective, Londra - În lucrare sunt enunțate câteva principii de bază ale artei
  • 1719 - On the Jewish Sacrifice și On the Lawfulness of Eating Blood— două lucrări neterminate de factură eseistică cu puternice tente filozofice și religioase
  • 1793 - Contemplatio philosophica, lucrare filozofică apărută postum
  1. ^ a b c The Peerage 
  2. ^ Autoritatea BnF, accesat în  

Legături externe

[modificare | modificare sursă]