Comuna Panaci, Suceava
| Panaci | |||
| — comună — | |||
 Pășuni în Panaci | |||
| |||
  Panaci Panaci (România) | |||
 Panaci Panaci (Județul Suceava) | |||
| Coordonate: 47°14′49″N 25°22′58″E / 47.24694°N 25.38278°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  România | ||
| Județ |  Suceava | ||
| SIRUTA | 149682 | ||
| Reședință | Panaci | ||
| Componență | |||
| Guvernare | |||
| - primar al comunei Panaci[*] | Vasile Cozan[*][1][2] (PSD, ) | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 137 km² | ||
| Altitudine | 908 m.d.m. | ||
| Populație (2021) | |||
| - Total | 2.036 locuitori | ||
| - Densitate | 15,7 loc./km² | ||
| Fus orar | UTC+2 | ||
| Cod poștal | 727405 | ||
| Prezență online | |||
GeoNames  | |||
Modifică date / text  | |||
Panaci este o comună în județul Suceava, Moldova, România, formată din satele Catrinari, Coverca, Drăgoiasa, Glodu, Panaci (reședința) și Păltiniș.
Până în 1925 a făcut parte din județul Fălticeni.[3]
Așezare
[modificare | modificare sursă]Comuna Panaci este situată în Depresiunea Dornelor , la contactul dintre rama muntoasă formată din Munții Bistriței în latura estica cu pădurile care se desprind din Munții Călimani . Între acestea se află un culoar depresionar creat de Râul Călimănel, care și-a săpat valea pe o linie de fractură care desparte cele două formațiuni.
Comuna Panaci se învecinează: - La nord cu Comuna Dorna-Arini - La est Orașul Broșteni - La sud cu Județul Harghita - La vest Comuna Șaru Dornei .
Caracterul complex al reliefului este o reflectare directă a originii și structurii geologice:
- Subunitatea cristalinului munților Bistriței are =culmi bine pronunțate, cu văi abrupte și accidentate.
- Subunitatea eruptivă are forme de relief mai domoale, dar cu numeroase locuri presărate cu cetăți de stânci și bolovani enormi, proiectați aici de exploziile vulcanice din Masivul Călimani .
Rețeaua hidrografică a comunei
- Este formată dintr-o o serie de pâraie precum Călimănelul - afluent al Negrei Șarului spre vest și Drăgoiasa, Tomnatecul, Bolovanișul, Glodu care devin afluenți ai Neagrei sau Negrișoarei.
- Pe teritoriul comunei se întâlnesc numeroase izvoare minerale denumite de localnici “borcuturi”.
Suprafața comunei este de 13.754 hectare.
Demografie
[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Panaci
Români (92,78%)
Alte etnii (0,25%)
Necunoscută (6,97%)
Componența confesională a comunei Panaci
Ortodocși (91,94%)
Alte religii (0,88%)
Necunoscută (7,17%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Panaci se ridică la 2.036 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 2.159 de locuitori.[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (92,78%), iar pentru 6,97% nu se cunoaște apartenența etnică.[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,94%), iar pentru 7,17% nu se cunoaște apartenența confesională.[6]
Politică și administrație
[modificare | modificare sursă]Comuna Panaci este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Vasile Cozan[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 5 | ||||||
| Partidul Național Liberal | 4 | ||||||
| Alianța pentru Unirea Românilor | 1 | ||||||
| Alianța Dreapta Unită | 1 | ||||||
Organizare administrativă
[modificare | modificare sursă]Reședința comunei este Satul Panaci.
Comuna are în componență 6 sate: Panaci, Coverca, Păltiniș, Drăgoioasa, Glodu, Catrinari.
Căi de comunicație
[modificare | modificare sursă]Comuna este strabatută de:
- Drumul județean DJ174 care vine de la Vatra Dornei , intră în comună prin satul Panaci, trece prin satele Coverca și Păltiniș și iese prin satul Drăgoioasa mergând pe valea Neagra spre Orașul Broșteni
- Drumul județen DJ174E care pornește de lângă satul Păltiniș trece prin satul Catrinari pe valea Negrișoara și se reconeactează la DJ174 la Gura Negrișoarei.
- Drumul județean DJ174C care trece prin satul Glodu și se conectează la sud la DJ174 la Gura Glocrului iar la nord la DJ174E prin DC79.
Alte căi de acces sunt drumurile comunale pietruite care fac legătura dintre sate și cătune, fiind în administrarea comunei.
Activități economice
[modificare | modificare sursă]Ocupații:
- Exploatarea și prelucrarea lemnului
- Creșterea animalelor
- Procesarea laptelui
- Exploatarea apelor minerale
- Agroturism
- Comerț
- Agricultura este o activitate redusă datorită solului sărac
Servicii sociale
[modificare | modificare sursă]Comuna nu dispune de o rețea de apă potabilă și de o rețea de canalizare.
Rețeaua de învățământ cuprinde 3 grădinițe și 5 școli
Există un cămin cultural și o bibliotecă.
Asigurarea serviciilor de sănătate se realizează prin intermediul unui dispensar uman.
Clima
[modificare | modificare sursă]Climatul în zona este de tip montan
Istoric
[modificare | modificare sursă]În anii 1790 – 1791, pe teritoriul actual al comunei, s-a stabilit împreună cu o familie numeroasă oierul Iftimie Negrea, originar din comuna Crucea . Gospodăria și-a întemeiat-o în centrul actual al satului, pe cursul Călimănelului, iar sălașul vitelor îl avea în actualul sat Coverca. Fiind priceput în tratarea și vindecarea unor afecțiuni umane și veterinare prin metode tradiționale naturiste,acesta a fost poreclit “Panac”, de unde își trage numele satul Panaci.
Repere turistice
[modificare | modificare sursă]- Pasul Păltiniș care este cale de acces între Vatra Dornei și Județul Neamț , cu drum pavat cu bârne de lemn.
- Catedrala Munților cu hramul Sfinții Apostoli Petru și Pavel, care este o biserică pictată atât în interior cât și în exterior denumită și înregistrată ca monument istoric
- Ansamblul monahal Schitul Piatra Tăieturii
- Depozitul fosilifer Glodu (scoici mari)
- Arborele Zmeu
- Izvoarele de apă minerală
- Mănăstirea Catrinari
Oportunități turistice de vecinătate
[modificare | modificare sursă]- Depresiunea Bilbor: Mlaștina cu borviz (Pârâul Dobreanu), Rezervația de mesteacăn pitic (Betula nana) de pe Pîrîul Rușilor, Biserica de lemn din Bilbor "Sf. Nicolae" (1790), Drumul Rușilor
- Stațiunea Vatra Dornei
- Comuna Șaru Dornei:
- Trasee turistice pe Platoul Călimanilor, în Munții Borsecului, sau Munții Bistriței
Despre oameni și locuri
[modificare | modificare sursă]Personalități locale
[modificare | modificare sursă]- Generalul de corp de armată Ioan Manoilă (arma Vânători de munte) [8]
Studii, monografii
[modificare | modificare sursă]- Tofan, G. B. (2013), Componenta nordică a ulucului depresionar din Grupa Centrală a Carpaților Orientali (Drăgoiasa-Glodu-Bilbor-Secu-Borsec-Corbu-Tulgheș) Arhivat în , la Wayback Machine.; Teză de doctorat, Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca,510 p., și 3 planșe color,ISBN 978-973-595-499-4.
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Comuna Panaci pe pagina Ghidului Primăriilor
- Comuna Panaci pe pagina Suceava.ro
- Comuna Panaci în Programul de dezvoltare Ecoturism Țara Dornelor Arhivat în , la Wayback Machine.
- Comuna Panaci - Opinii turistice de la fața locului
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
- ^ Anuarul Socec al României Mari
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Evenimentul regional al Moldovei - Ediția online, articol din 06-10-2007[nefuncțională]