Constanța Buzea

Date personale
Constanța Buzea
Constanța Buzea în 2007
Născută	29 martie 1941(1941-03-29) București, România
Decedată	31 august 2012 (71 de ani) București, România
Căsătorită cu	Adrian Păunescu
Copii	Ioana Păunescu Andrei Păunescu
Cetățenie	România
Ocupație	poet
Limbi vorbite	limba română^[1]
Activitatea literară
Mișcare/curent literar	Neomodernism
Specie literară	Poezie
Modifică date / text

Constanța Buzea (n. 29 martie 1941 – d. 31 august 2012) a fost o poetă din România.

Biografie

Literatura română
Pe categorii
Istoria literaturii române
Evul mediu Secolul 16 - Secolul 17 Secolul 18 - Secolul 19 Secolul 20 - Contemporană
Curente în literatura română
Umanism - Clasicism Romantism - Realism Parnasianism - Simbolism Naturalism - Modernism Tradiționalism - Sămănătorism - Avangardism Suprarealism - Proletcultism Neomodernism - Postmodernism
Scriitori români
Listă de autori de limbă română Scriitori după genuri abordate Romancieri - Dramaturgi (piese de teatru) Poeți - Eseiști Nuveliști - Proză scurtă Literatură pentru copii
Portal România
Portal Literatură
Proiectul literatură
v • d • m

Constanța Buzea a urmat cursurile Facultății de Filologie, secția Limba și literatura română, din cadrul Universității din București, obținând licența în 1970. În anul 1957, a debutat publicistic cu versuri în revista „Tânărul scriitor” și editorial cu volumul De pe pământ, în anul 1963. Între 1974 și 1989 a fost redactor la revista Amfiteatru. Din 1990 a lucrat ca redactor la România literară, unde a semnat rubrica de corespondență „Post-restant“. A scris și cărți pentru copii. ^[2]

Constanța Buzea s-a căsătorit în 1961 cu poetul Adrian Păunescu (soții Păunescu au avut doi copii, pe Ioana (2 iunie 1967 - noiembrie 2011) și pe Andrei (n. 1969), iar în 1977 au divorțat).

Opera

Paralel cu activitatea redacțională a desfășurat o perseverentă activitate publicistică exprimată în volume exclusiv de versuri:^[3]

De pe pământ (EPL, 1963)
La ritmul naturii (EPL, 1966)
Norii (EPL, 1968)
Agonice (EPL, 1970)
Coline (Cartea Românească, 1970)
Sala nervilor (Cartea Românească, 1971; sonete)
Leac pentru îngeri (Albatros, 1972; antologie)
Răsad de spini (Cartea Românească, 1973)
Pasteluri (Albatros, 197
Ape cu plute (Cartea Românească, 1975)
Limanul orei (Eminescu, 1976)
Poeme (Albatros, 1977; antologie)
Ploi de piatră (Albatros, 1979)
Umbră pentru cer (Albatros, 1981)
Cină bogată în viscol (Cartea Românească, 1983)
Planta memoria (Cartea Românească, 1985)
Cheia închisă (Eminescu, 1987; antologie)
Pietre sălbatice (Cartea Românească, 1988)
Ultima Thule (Cartea Românească, 1990; sonete)
Pelerinaj (Cartea Românească, 1997)
Foșnet fabulos (Helicon, 1997; antologie)
Pastelul amoros (Helicon, 1998; antologie)
Pretext de conversație (Helicon, 1998; antologie)
Roua plural (Vinea, 1999, ed. adăugită 2007; antologie)
Făcutul meu cuvântul / Mon sort le mot (Grinta, 2006; antologie bilingvă în traducerea poetului Miron Kiropol)
Netrăitele (Vinea, 2004)
Netrăitele II (Vinea, 2008).
Creștetul ghețarului: jurnal 1969–1971 (Humanitas, 2009)^[4]

Selecții din lirica sa au apărut în antologii și publicații în limba engleză: Silent voices. An Anthology of Contemporary Romanian Women Poets, trad. Andreea Deletant și Brenda Walker, 1986, pp. 37-47 (selecție de poeme din volumele: Poeme, 1977; Ploi de piatră, 1979; Umbră pentru cer, 1981 și Planta memoria, 1985), Romanian Poems, trad. dan Duțescu, 1982, pp. 226-228 („The Dreams of Colour”, „The Wing” și „About de Fall of Leaves”), Michael H. Impey Three Romanian Women Poets - Ana Blandiana; Constanța Buzea; Gabriela Melinescu, Books Abroad 50,nr. 1 (Winter 1976), pp. 34-35.^[5]

Premii și distincții

Premii literare

Premiul Uniunii Scriitorilor, 1972.
Premiul Academiei Române, 1974
Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu”, în 2001.^[6]

Decorații

Ordinul național „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler (1 decembrie 2000) „pentru realizări artistice remarcabile și pentru promovarea culturii, de Ziua Națională a României”^[7]

Note

^ Autoritatea BnF, accesat în 10 octombrie 2015
^ Sasu, Aurel (2006). Dicționarul biografic al literaturii române. 1: A-L. Pitești: Paralela 45. p. 245.
^ Enciclopedia marilor personalităţi din istoria, ştiinţa şi cultura românească de-a lungul timpului: Volumul IV. Geneze. 2003. p. 159.
^ Marea amărăciune a Constanței Buzea, 5 august 2010, Daniel Cristea-Enache, Ziarul de Duminică, accesat la 27 martie 2013
^ Golopenția, Sanda (1991). „Constanța Buzea”. În Wilson, Katharina M. An Encyclopedia of continental women writers. 1: A-K. New York and London: Garland Publishing Inc. pp. 195–196.
^ Marcu, George (2017). Femei de seamă din România. De ieri și de azi. Meronia. p. 99.
^ Decretul președintelui României nr. 524 din 1 decembrie 2000 privind conferirea unor decorații naționale personalului din subordinea Ministerului Culturii, publicat în Monitorul Oficial nr. 666 din 16 decembrie 2000, art. 2, anexa 2, e) 4.

Legături externe

Interviuri

"Ma simt suma tuturor femeilor din care vin", Formula AS - anul 2002, numărul 547

[bcb9ef716f90982d5b1db4578ddb4c5f-1] Autoritatea BnF, accesat în 10 octombrie 2015

[2] Sasu, Aurel (2006). Dicționarul biografic al literaturii române. 1: A-L. Pitești: Paralela 45. p. 245.

[3] Enciclopedia marilor personalităţi din istoria, ştiinţa şi cultura românească de-a lungul timpului: Volumul IV. Geneze. 2003. p. 159.

[cg2013-03-27-4] Marea amărăciune a Constanței Buzea, 5 august 2010, Daniel Cristea-Enache, Ziarul de Duminică, accesat la 27 martie 2013

[5] Golopenția, Sanda (1991). „Constanța Buzea”. În Wilson, Katharina M. An Encyclopedia of continental women writers. 1: A-K. New York and London: Garland Publishing Inc. pp. 195–196.

[6] Marcu, George (2017). Femei de seamă din România. De ieri și de azi. Meronia. p. 99.

[7] Decretul președintelui României nr. 524 din 1 decembrie 2000 privind conferirea unor decorații naționale personalului din subordinea Ministerului Culturii, publicat în Monitorul Oficial nr. 666 din 16 decembrie 2000, art. 2, anexa 2, e) 4.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]