Constantin Belimace
 | Calitatea informațiilor sau a exprimării din acest articol sau secțiune trebuie îmbunătățită. Consultați manualul de stil și îndrumarul, apoi dați o mână de ajutor. Acest articol a fost etichetat în 2005 |
| Constantin Belimace | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  Muloviște, Imperiul Otoman |
| Decedat | 1934 (85 de ani) Bitolia, Regatul Iugoslaviei |
| Ocupație | poet |
| Activitate | |
| Opere semnificative | Dimãndarea pãrinteascã |
Modifică date / text  | |
Constantin Belimace (n. , Muloviște, Imperiul Otoman – d. 1934, Bitolia, Regatul Iugoslaviei) a fost un autor de literatură cultă aromână, de aceeași origine.
Studii primare sunt făcute în satul natal după care continuă la școala sârbă din Belgrad.
În 1873 se mută la București, unde deschide un birt, ce devine pentru o bună perioadă de timp, locul preferat de întrunire al intelectualilor aromâni, printre care se pot menționa: Andrei Bagav, Constantin Caireti, Apostol Mărgărit, Tașcu Iliescu, s.a.m.d..
După 1890 revine în locurile natale, fiind pentru o bună perioadă intendent al Liceului internat din Bitola, liceu cu predare în limba română.
Colaborează la revistele și ziarele aromânești ale vremii.
În 1922 Tache Papahagi publică în a sa "Antologie Aromânească" o mare parte a poeziilor lui Belimace.
Poezia Dimãndarea pãrinteascã devine în foarte scurt timp atât de populară, încât este considerată adevăratul "imn" al aromânilor.