Discuție:Oltenia/Arhiva1

Wikizare

Aş dori să dau o mică explicaţie pentru cel sau cea sau cei ce scot formatele pe care le pun: contrar a ceea ce se poate crede, acele formate nu le pun pur şi simplu pentru a mă afla în treabă sau pentru că nu am ce face, ci pur şi simplu pentru că cred că încă mai este de lucru la articol. De exemplu, la acest articol ceea ce nu este încă ok strict din punct de vedere vizual este secţiunea Istoric (încă o dată wikizare se referă la formă şi un la fond) (dacă aş fi pus "curăţenie" era altceva). Concret, ce mă deranjează este faptul că în text, în multe locuri, nu sunt spaţii după semnele de punctuaţie (se scrie de exemplu "aşa,şi aşa" sau "aşa.Şi aşa", când ar trebui scris "aşa, şi aşa", respectiv "aşa. Şi aşa".) Înţeleg perfect că nu este obligaţia nimănui de a face treaba asta, nici a celui care a iniţiat articolul, dar nici a mea nu este. De aceea, dacă este altcineva doritor, ca să vadă că mai este de lucru la articol, am pus acest format. Sper că este mai clar acum. --Vlad|-> 20 ianuarie 2006 12:19 (EET)

• Si Dahm ce-a zis? :)

Observaţie

Harta care este prezentată este o hartă administrativă, care prezintă împărţirea în judeţe. Cu galben avem graniţe de judeţe şi de zone geografice. Graniţa judeţului nu este identică cu graniţa regiunii geografice. La articolul Banat coloraţia hărţii corespunde cu zona geografică descrisă. Dacă nu se poate realiza coloraţia, cum este cazul în articolul Banat, atunci propun să se specifice în textul hărţii.--Jean 17 noiembrie 2006 23:38 (EET)

Notiunea de "Oltenia" ca regiune istorica s-a format abia incepand cu 1718, odata cu anexare teritoruilui de catre Habsburgi (vezi si Bucovina). De acea, limitele Olteniei trebuie sa se incadreze in teritoriul axexat de Habsburgi. Pana atunci, aceasta era doar o parte a Tarii Romanesti, asa cum era de exemplu si Baraganul. Ori noi vorbim de o regiune istorica. Dupa logica ta, si Tara Fagarasului (sau "Tara Oltului", unde locuitori erau numiti tot "olteni"), Tara Vrancei etc. sunt regiuni istorice distincte. As fi apreciat foarte mult daca ai fi modificat articolul dupa discutia noastra. Nu voi modifica articolul inainte de citi reactia ta, astept 24 de ore. Cu respect, --Olahus2 23 noiembrie 2006 23:39 (EET)

Observatie pentru Olahus OLTENIA exista si inaintea dominatiei austriece care a fost efemera.

Notiunea de "Oltenia" ca regiune istorica s-a format abia incepand cu 1718 Domnule Olahus, spuneti ca notiunea de "Oltenia" s-a format abia in 1718.Asta inseamna ca nu ati auzit pe titlurile medievale de Mare Ban al Olteniei, nici de limesul roman (Transalautanis) deci nu puteti dezvolta subiecte istorice.

Pana atunci, aceasta era doar o parte a Tarii Romanesti, asa cum era de exemplu si Baraganul Oltenia a avut permanent o nota distincta in raport cu restul Tarii Romanesti.Atat in timpul stapanirii romane cat si in perioada medievala. Chiar si in zilele noastre se poate vorbi de Oltenia ca zona distincta. Baraganul nu poate fi trecut intre regiunile istorice. Promit ca voi detalia acel subiect cu un text documentat si cu puternic suport bibliografic ca istoric de profesie ce sint.Interventia mea se vrea una constructiva,lipsita de patima si in sprijinul stoparii propagarii unor denaturari intr-o enciclopedie care, in timp, isi va dovedi utilitatea.

Dupa logica ta, si Tara Fagarasului (sau "Tara Oltului", unde locuitori erau numiti tot "olteni"), Tara Vrancei etc. sunt regiuni istorice distincte. in primul rand, pot exista diferente de varsta,profesie, etc intre noi. Nu cred ca este cazul sa ne tutuim sau sa ne vorbim unul altuia pe un ton neserios sau provocator. Ar trebui sa existe doar respectul, mai ales ca nu ne cunoastem. Va rog sa mentineti discutia in limitele seriozitatii, bunelor intentii si bunului simt. Va multumesc, cu respect, Adrian --86.122.146.18 25 noiembrie 2006 23:38 (EET)

Intr-adevar, si acele Tari pot fi considerate ca regiuni istorice distincte. Depinde din ce punct de vedere se priveste. Spre exemplu, daca ar fi sa ne luam dupa cronica lui Anonymus, la vremea lui, Erdeuelu (care mai tarziu va deveni Erdely) insemna doar zona aurifera dintre Aries, Mures si Muntii Apuseni. Am propus, si in harta pe care am facut-o, ca zonele istorice, mari, sa fie considerate cele de dupa faurirea Romaniei mari. Bucovina reprezinta exact zona luata de austrieci de la Moldova, in 1774, Basarabia - ceea ce au luat Rusii in 1812, Dobrogea - teritoriul dintre Dunare, Marea Neagra si Deli Orman, Muntenia - teritoriul dintre Milcov, Siret, Dunare, Olt si Muntii Carpati, pe vechea granita cu Transulvania. Oltenia, intinsa intre Muntii carpati, pe linia veche de granita cu Transilvania, raul Olt, Dunare si raul Cerna. Banat cuprins intre Tisa, Dunare, Mures, culoarul Timis-Cerna si taiat de granite, Crisana - intre culmile muntilor Apuseni, Mures, Somes si Tisa, Maramures - Depresiunea dintre Muntii Oas, Gutai, Tibles, Rodnei, Maramuresului si peste granita, in Ucraiuna (raioanele Rahau, Slatina, Tecev, Hust). Transilvania reprezinta teritoriul dintre Moldova, Bucovina, Maramures, Crisana, Banat, Oltenia si Muntenia, incluzand Tarile de pe margine si scaunele sasesti si secuiesti. Am mai delimitat Cadrilaterul si Bugeacul (acesta reprezentand exact teritoriul primit de turci in sec XV sau XVI), si Satmarul ca o zona teoretica intre Somes si Muntii Oas, Gutai, Tibles, care e data cand Maramuresului, cand Crisanei. Impartirile de azi, datorate judetelor de acum, nu prea mai respecta vechile granite. Dar e bine sa stim foarte clar ca ce e dincoace de Olt nu mai e in Oltenia, desi face parte din judetul cu acelasi nume.--Alex:D|^Mesaje 26 noiembrie 2006 12:00 (EET)

Daca spuneti unui locuitor al Slatinei sau Scornicestiului ca nu sint olteni ar ramane muti de uimire, asta trecand peste argumentele istorice, etnice sau de alta natura --Adrian Corvin 27 noiembrie 2006 22:24 (EET)

Limitele provinciei istorice Oltenia

domnule olahus, ati facut niste modificari dind ca referinte niste informatii false, condundati diferitele impartiri administrative ale Daciei Romane, daca doriti va ofer harta daciei malvensis, apoi faceti citeva erori grave ..spre exemplu pomeniti judetul de balta si doljul ca doua entitati distincte ...judetul de balta este primul nume al doljului :) despre tara lovistei aveti multe informatii gresite, prima ca ar fi facut parte din regiuni distincte...inca ceva, referintele parca erau pagini din carti nu afirmatii proprii.Am de gand sa scriu si despre provincia romana Dacia malvensis, va voi oferi date detaliate si o harta --Adrian Corvin 14 martie 2007 19:45 (EET)

Daca doriti o harta a Daciei Malvenisis, poftiti aici. Legat de autoritatea Banului Craiovei, as dori sa-mi demonstrati ca jurisdictia acestuia cuprindea si judetele de la est de Olt. Sa nu uitam de asemenea (in aceasta privinta nu cred ca poate avea cineva dubii) nici faptul ca judetul Valcea nu cuprindea in trecut si spatiile de la est de Olt (fapt de care ma indoiesc), iar in Tara Lovistei banul Craiovei nu avea NICI UN CUVANT de spus. Ba mai mult chiar, accesul in Tara Lovistei (care tinea de Curtea de Arges) de drumul care strabate localitatea Salatrucu, deci nu prin Valea Oltului. In fine, e inca mult de scimbat in acest articol care deocamdata este JALNIC. Am facut un revert partia (in sensul ca am tinut cont de precizarile dumneavoastra legate de referinte, dar si de contributia user-ului Bunu vio), in rest astept sa ma convingeti de faptul ca aveti dreptate. --Olahus2 14 martie 2007 21:44 (EET)

Domnule, n-as vrea sa va supar, va respect dorinta de a imbunatati articolul numai ca ma indoiesc ca aveti suficiente informatii in acest sens. Intamplator detin o diploma in istorie, m-am uitat peste articolul despre Oltenia si chiar am adus imbunatatiri articolului despre Munteia, n-am avut timp sa ma ocup si de Oltenia dar n-am observat erori grave pina la interventia dumneavoastra

1. In primul rand ati inceput facind o confuzie grosolana, ati pus judetul de balta si doljul ca doua judete diferite ...nu prea inteleg cum ati putut pune ca referinta o remarca personala

2.In al doilea rind, harta Daciei Malvensis este o prelucrare romaneasca in care sint amestecate o multime de date, nume de localitati din prezent si denumiri vechi(am sa caut acea harta si am s-o scanez si am s-o pun la dispozitie, dar chiar si in acea harta se vede Oltenia plus acea prelungire estica datorata protejarii tuturor trecatorilor spre Transilvania.

3. nu stiu exact de ce trebuie sa va demonstrez autoritatea banului la est de Olt (vreti documente in acest sens?) Vreau sa va spun un lucru pe care probabil il cunosteti si dumneavoastra foarte bine, locuitorii de la est de Olt pina in acea zona de contact se stiu si azi olteni, pana si in perioada dominatiei habsburgice cind era extrem de bine delimitata aria care intra sub controlul lor, numai ca boierii care detineau si pamainturile de la est de Olt plateau impozite inclusiv de pe acele pamanturi, si aici va pot oferi dovezi. Deci nici macar in acea perioada nu a functionat acea impartire. Autoritatea banului Olteniei depase oricum limitele Olteniei macar si pentru ca functia sa depasea rolul unui administrator local, el fiind al doilea om in stat. De fapt, in ciuda expresiei impamantenite ..."teritoriile de peste Olt" sau "granita pe Olt" , limitele Olteniei n-au fost niciodata acolo ci pe limesul roman....asta pentru un motiv foarte simplu....la est erau paduri foarte intinse, romanii au construit limesul....in realitatea Oltenia si Muntenia au fost despratite de aceste paduri imense..mi-a stirnit zambetul si afirmastii dumneavoastra despre padurile vlasiei..incercati sa va informatii despre codrii vlasiei un pic :D va rog eu mult....In fapt discutia se duce pe o fisie cu o latime intre 5 pana la aproximativ 30 km est de Olt dar ce m-a frapat a fost si acea precizare furibunda...capitala Tarii Romanesti a fost numai in Muntenia, ei bine n-a fost chiar asa....

Greselile dumneavoastra sint numeroase si mari. Ati spus la un moment dat ca toate capitalele Tarii romanesti au fost in Muntenia, numai ca si Craiova a fost capitala in 1770 , iar curtea de Arges era la inceput capitala unui voievodat care cuprindea Oltenia si cel mult jumatatea de nor al judetului Arges (o spun ungurii) in momentul Posadei.In acel moment autoritatea voievodului nu se intinsese si peste Muntenia. Vreau sa va spun ca Oltenia se numeste asa, numai pentru ca este strabatuta de riul Olt.. in privinta Tarii Lovistei si Olt cred ca este o gluma sinistra, au trecut romanii lui Traian sint atit de numerose dovezile despre accesul pe valea oltului...atit in timpul boierilor Craiovesti, Mihai viteazul si altele iuncit ma infior la ce puteti sa sustineti. Ce vor rog eu mult, incercat sa dezvoltati subiect potrivite pregatirii dumneavoastra. Ati reusit o adevarata performanta...ati facut atita de multe greseli in atita de putine randuri......

Ar mai fi o problema totusi, de aceasta data privind bunele intentii, explicati va rog frumos interventia dumneavoastra....simt in interventia dumneavoastra o anume inversunare (chestia privind toate capitalele si mai ales referintele proprii...) vreau sa va spun ca desi am observat si pe alte pagini tendinte de a rescrie istoria sau punerea unor varinate proprii....parca este pacat sa polum paginile cu aberatii...macar judetul de balta si codrii vlasiei ..va rog

Sa va spun mai pe scurt: simplificind si prin traditie, granita este pe Olt, istoriceste, etnografic si aproape chiar si administrativ este cea care era prezentata si aici inainte de magistrala dumneavoastra interventie. Gasesc ca era mai potrivita prezentarea mai precisa a zonei de delimitare atit ca istorie cit si ca structura a populatiei, daca vreti chiar si situaitia actuala....este cam simplist pentru o enciclopedie sa spui granita pe Olt....de fapt as baga mana in foc ca si dumneavoastra sinteti convins ca acea granita nu este pe Olt, asa simplist... dar aveti motivele dumneavoastra..... Numai bine! --Adrian Corvin 15 martie 2007 00:10 (EET)

In primul rand nu ma intereseaza ce diploma detineti dumneavoastra, asa cum nu va priveste ce diploma detin eu; eu prefer sa imi mentin anonimatul in aceasta enciclopedie. In al doilea rand, stiu prea bine de ce factura ceausista sunt la Universitate profesorii de peste 50 de ani care predau istoria (cel putin in Bucuresti).

Dar in fine, eu nu va cunosc, dumnaevoastra nu ma cunostreti, asa ca haidem sa trecem la subiect.

Judetul de Balta nu este identic cu Doljul, chiar acesta cuprinde o parte a teritoriilor din care acesta a fost alcatuit ulterior (asa cum nici fostul judet Ialomita nu este identic cu actualul judet Ialomita). Judetul de Balta cuprindea doar o parte din viitorul (si actualul) judet Dolj, precum si o parte din viitorul (si actualul) judet Mehedinti. vezi sursa.

In ceea ce priveste harta Daciei Malvensis, astept harta de la dumneavoastra. Dupa cum bine vedeti, eu am venit cu o harta.

Faptul ca boierii care detineau pamanturi la est de Olt plateau impozite pentru acele pamanturi nu inseaman ca acele pamanturi faceau parte din Oltenia. Fara suparate, dar aceasta nu este o dovada (va dau un alt exemplu: multi boieri moldoveni detineau pamanturi in Transnistria; asta nu inseamna nicidecum ca Transnistria a fost o parte a Moldovei). Eu astept dovezi concrete legate de delimitarea precisa a teritoriului administrat de Craiova. Vreau sa-mi demonstrati ca Banul Olteniei administra si judete situate la est de Olt (fapt de care pana in acest moment ma indoiesc).

In ceea ce priveste vegetatia naturala a Olteniei: este aproape identica cu cea din jumatatea vestica a Munteniei vezi aici. In sud predomina silvostepa, in centru padurile de stejar. Puteti observa acest lucru si aici (harte de sus, stanga), iar daca nu sunteti satisfacut nici de aceasta data voi scana aceasi harta special pt. dumneavaostra cu o rezolutie mai buna. Pentru detalii puteti contacta orice tratat despre geografia Romaniei; ba chiar si manualul de clasa 12.

Legat de Codrii Vlăsiei, nu inteleg ce v-a nedumerit. In fine, poate imi explicati si mie.

In privinta Tarii Lovistei nu ati reusit nici pana acum sa demonstrati ca a fost administrata de Craiova si nu de Curtea de Arges.

Pentru informatia dumneavoastra, poate ca ajuta si aceasta harta emisă in 1996 de Academia Română. Vă recomant de asemenea harta aceasta (scanata din Henius Weltatlas; Brockhaus, Leipzig; 1929), in care autorul delimiteaza cu o precizie nemteasca (nu olteneasca) provinciile istorice ale Romaniei Mari (Kleine Walachei=Oltenia; Grosse Walachei=Muntenia).

Concluzie: argumentele dumneavoastra se limiteaza la multa palavrageala si la putin continut, astfel incat am fost nevoit sa repun articolul la versiunea anterioara (tinand insa cont de faptul ca intr-adevar a fost Craiova capitala Tarii Romanesti in perioada 1770-1771). --Olahus2 15 martie 2007 14:01 (EET)

Domnule, ati trecut cu o gratie incredibila peste gafele dumneavoastra:

1. Imi dati link catre pagina consiliului judetean Dolj in care se spune ca initial se numea judetul de Balta, ei bine nu avea perfect conformatia de azi dar dumneavoastra le-ati insirat ca si cind ar fi fost doua judete, nu erati obligat sa cunoasteti istoria judetului, insa erati obligat de bun simt sa evitati sa scrieti despre ceva ce nu cunoasteti.

2. nu mi-ati explicat cum de ati ajuns sa va autocitati ca referinta, mi se pare grotesc

3. pai cum ramane cu "fabulosul acces interzis" sustinut de dumneavoastra pe valea oltului? :D domnule, ce cautati pe pagini despre care nu aveti minimele informatii de bun simt..

3.Inteleg ca vreti sa va pastrati anonimatul... inculturii dar nu trebuie sa jigniti profesorii, in special pe cei peste 50 de ani? Ce incercati dumneavoastra sa puneti in locul muncii lor este doar o prostcultara terifianta ...

4. Ma bucur ca ati aflat ca nu au fost toate capitalele in Muntenia :D a cata eroare este asta?

5. Ati pus harta cind era sub stapinarea habsburgica? v-am spus ca pana si atunci in realitate alta era granita...faptul ca puneti acea harta sau trimiteti catre linkuri care imi dau dreptate si va demonstreaza incultura (vezi judetul de balta) nu va avantajeaza

6. ati trecut cu gingasie peste mesajul meu precendent, nu ati avut rabdarea sa-l cititi dar ati avuit rabdarea sa insiruiti atitea erori....sa le recapitulam? (judetul de balta, incacesibiltatea tarii lovistei de pe valea oltului, toate capitalele in muntenia, codrii vlasiei ca mare entitate.. :D

inca o data, padurile teleormanului au separat cele doua regiuni sute de ani, litita a fost transalutanus......nu se putea circula printr-o padure care incepea linga Rosiori si se termina in Bucuresti....nu-mi veniti cu vegetatia asemanatoare...chiar este stupid ... puntea intre cele doua regiuni a constituit-o triunghiul Cozia- Curtea de Arges- Campulung Inca o data, va rog incetati sa puneti stupiditati in articole de dragul unei istorii moderne cu esca, dracula si pogroame --Adrian Corvin 15 martie 2007 19:29 (EET)

Domnule, eu totusi va intreb, cum de continuati aceasta disputa dupa erorile pe care le-ati facut? dupa gerstul cu referintele catre propriile "cugetari" ? --Adrian Corvin 15 martie 2007 19:30 (EET)

Mi se pare ca wikipedia a deviat total de la scopul enciclopedic...lucru observat si pe alte pagini....a devenit un loc unde tot felul de persoane rauintentionate si complet paralele cu istoria isi popularizeaza GRATUIT PROPRIILE LOR VERSIUNI BENEFICIIND SI DE FAPTUL CA PAGINILE WIKIPEDIEI SINT RELATIV DES ACCESATE....sa nu va mire daca veti vedea granitele nationale contestate, sa nu va mire daca poporul roman va fi prezentat ca un popor de o bestialitate iesita din comun fiind negate toate eforturile individuale si colective.

Eu revin cu aceasta problema: trebuie indepartate persoanele despre care se poate proba ca au pus informatii false in mod repetat( ma refer in primul rand la greseli evidente si de netagaduit) si se dovedeste ca referintele lor sint incompatibile cu o enciclopedie..altfel wikipedia in limba romana va deveni o batjocura --Adrian Corvin 15 martie 2007 20:09 (EET)

Mi-e greu sa pun un semn de egalitate intre Judetul de Balta si Dolj din 2 motive logice: 1) Denumirile nu sunt identice; 2) Teritoriul detinut nu este (decat partial) acelasi. Este ca si cum am confunda judetul interbelic Ialomita cu altualul judet Calarasi.

Legat de ocupatia dumneavoastra, v-am mai scris acest lucru si vad ca nu ati inteles: NU MA INTERESEAZA. Dar daca tot sustineti ca aveti o diploma in istorie (ceea ce poate fi adevarat la fel de bine ca si fals), atunci va rog sa-mi aduceti argumente logice pt. ca deocamdata stati cam prost la acest capitol. Nu ati reusit nici pana acum sa-mi demonstrati ca jurisdictia Banului Craiovei de intindea si in judetele de la est de Olt (acestea fiind: Arges si Olt) . Doecamdata ati scris, ca si in postarile anterioare: multa palavrageala, putine idei. Drept urmare am fost nevoit sa dau revert vandalismelor dumneavoastra. Sorry. --Olahus2 15 martie 2007 22:50 (EET)

Surse

Calm oameni buni ! Ce spun cărţile despre acest subiect ? Aduceţi în discuţie nişte surse, e mai uşor aşa. Nu vă încingeţi că nu are rost, cheltuiţi energia pe lucruri minore. Deci, surse ? -- Pixi ^discuţie 15 martie 2007 23:00 (EET)

Eu ma retrag din acest proiect, am intrat de putin timp si am vazut deja prea multe rautati, practic paginile wikipediei in limba romana sint aproape in totalitate o batjocura, aflate la indemana unui olahus sau arie imbar....

pai bine domnule Olahus, despre judetul de balta ai deja un paragraf in linkul pe care l-ai dat chiar tu, Cea dintâi mentiune documentara a judetului dateaza din anul 1444, sub denumirea de Judetul de Balta - asezat în Câmpia Dunarii - si care se întindea de la Balta Blahnita - astazi în judetul Mehedinti -, pâna la cea de la actuala comuna doljeana Bistret. Într-un document - datat 1 iunie 1475- este mentionat orasul Craiova , actuala resedinta a judetului Dolj . Cercetari mai recente au relevat însa ca pentru prima oara asezarea medievala figureaza sub denumirea latina Ponsiona - pod peste Jiu -, într-o harta alcatuita în preajma bataliei de la Nicopole ( 1396), inclusa într-un manuscris ce se pastreaza la Biblioteca Nationala de la Paris. Tot în aceasta perioada se pun bazele marii Banii a Olteniei , cu sediul la Craiova, cea mai importanta institutie feudala dupa cea a domniei.

Desigur tu vii acum sa-mi spui ca daca nu se suprapuneau exact inseamna ca erau doua ..de asta le-ai insirat.......ti-am punctat raspunsurile tot ca sa-ti fie usor sa pricepi si matale dar n-ai vrut sa pricepi, ai suficiente argumente dar n-ai vrut sa le asculti numai pentru ca tii sa apara cum ai vrea sa fie......ma retrag pentru ca si asa acest proiect este o cauza pierduta cu oameni ca dumneavoastra ..si prea sint multi..ar trebui la fiecare sectiune sa scrie persoane care stiu cate ceva in acest domeniu...ori dumneata ai inceput abrupt...toate capitalele in Muntenia, granita e alta, tara lovistei inaccesibila pe valea oltului, codrii (de fapt expresia matale erau padurile)...judetul de balta...de fapt, nu stiu ce cauti matale la aceste subiecte. Ba cred ca stiu, te razbuni pe profesorii cei rai :D Ramai aici cu aberatiile matale...dar sa stii ca nu schimbi granita Olteniei plasaindu-ti aberatiile aici. Sa fii sanatos.

P.S.: Pixi, ati sarit toti pe Dan dar el are dreptate in mare masura, wikipedia este orice dar nu o enciclopedie. Am pierdut timpul degeaba,Pacat--Adrian Corvin 15 martie 2007 23:15 (EET)

Adrian Corvin, eu am venit cu surse, tu ai venit cu injurii. Acolo unde ai avut dreptate (de ex. in privinta faptului ca Craiova a fost pt. scurt timp) nu te-am contrazis, ba chiar te-am aprobat. In privinta Judetului de Balta ti-am spus numai ca mi-e (mie, personal) greu sa pun un semn de egalitate intre acesta si judetul Dolj, iar comparatia cu Ialomita interbelica si Calarasiul actual este in aceasta situatie potrivita. In fine, problema de baza este aici cea a delimtarii estice a Olteniei, unde am venit mereu cu argumente si surse (mai ales harti) iar tu nu ai venit cu nimic. Repet: cu NIMIC. --Olahus2 15 martie 2007 23:31 (EET)

prima harta pe care ai pus-o era deja un argument in favoarea mea..iti promisesem o scanare a uinei harti adevarate dar n-ai avut rabdare..ti-am dat niste explicatii chiar si in perioada dominatiei austriece ..tu n-ai fost interesat de adevar, ai dat imediat revert...problema este alta Olahus:

-ai intrat cu o ploaie de erori..ai enumerat judetele: judetul de balta, dolj etc...a la Gîgă..m-ai luat cu nebunia cu inaccesibilitatea tarii lovistei prin valea oltului, cu toatele capitalele in muntenia si padurile vlasiei...adica dialogul s-a rupt de la inceput prin multitudiea de erori flagrante.....apoi prin maniera reverturilor si poate nu in ultimul rand pt dispretul tau pentru scoala, profesori si realitati...imi tot explici acum cum intelegi tu altceva prin judetul de balta si cum nu ti-am adus argumente ...de granita...iti repet, nu schimbati voi adevarurile prin aceste pagini...nici despre pograomele evreilor, nu muti tu granita actuala a olteniei pe olt pt ca scrii aici si nici nu scoti judetul de balta din blahnita....eu nu stiu de ce imi pierd eu timpul pe aici...mea culpa ...fa ce vrei si sa fii sanatos --Adrian Corvin 15 martie 2007 23:40 (EET)

si inca ceva olahus, mi se pare complet deplasat sa dai ca referinte propriile tale gogomanii asa ceva nu se face monser --Adrian Corvin 15 martie 2007 23:46 (EET)

Nu ai venit cu nici o dovada ca autoiritatea Banului Craiovei cuprindea si judetele Arges si Olt. Sa stii ca Oltenia nu se umfla peste noapte, ca porcul, din dorinta unor olteni megalomani, ca tine. Dar daca tot dam in megalomanie, hai sa redenumin toata Romania in "Oltenia". Nu ar fi fain? Sau chiar planeta Terra, o redenumin in "Planeta Oltenia". Trebuie sa intelegi ca vestul judetului Mehedinti (inclusiv Orsova) si zonele situate la vest de raul Olt nu fac parte din Oltenia istorica iar eu nu fac decat sa prezint parerea academicienilor. Daca nu esti de acord cu mine, trebuie sa demonstrezi ca Oltenia este mai mare decat crede lumea academica. Pana atunci sunt nevoit sa revertez vandalismele tale. Repet: eu am venit cu dovezi (vezi discutia de mai sus), tu nu! Tu vii in schimb doar cu multa palavrageala (ba chiar insulte la adresa mea) dar nu nici un continut. Sa-ti fie rusine!

PS: daca te uiti mai atent vei vedea ca modificarile aduse de mine sunt mai ample decat crezi si nu se rezuma doar la delimitarea geografica a Olteniei, ci la imbunatatirea generala a calitatii articolului. --Olahus2 16 martie 2007 09:02 (EET)

Priviti si aceasta harta in care limita estica a Olteniei este raul Olt, iar limita vestica a Munteniei este de asemenea raul Olt. Partea estica a judetului Olt, situata la est de raul Olt face parte din Muntenia. --Olahus2 16 martie 2007 11:23 (EET)

Poate vă sunt de ajutor următoarele hărţi: Publicate în Enciclopedia Românie din '30-'40. Dacă nu am să mai caut:

• 
• Fișier:Hartaro2.jpg

-- Pixi ^discuţie 16 martie 2007 11:44 (EET)

Exemplu

Faceţi în felul următor fără a avea probleme, exemplu fictiv:

• Oltenia se află în Africa de Sud <ref>Sursă</ref> are 50 milioane locuitori <ref>Sursă</ref> este cea mai bogată regiune din lume <ref>Sursă</ref>. Şi aşa mai departe.

Nu mai poate nimeni contesta spusele, dacă va şterge aceste aspecte: blocare şi revert. Poate încercaţi. -- Pixi ^discuţie 15 martie 2007 23:25 (EET)

Domnule olahus sa o luam cu inceputul:

1.nu ati demonstrat nimic cu cele 3 harti pe care le-ati prezentat una este a Daciei malvensis care imi da dreptate mie, a treia este harta actuala a Romaniei care imi da tot mie dreptate, priviti-o bine :) iar cea de-a doua este harta imperiului habsburgic ... v-am dat explicatii ample privind separarea Imperiului roman, limesul Transalutamus si padurile Teleormanului..ati trecut pe langa ele ca si cand n-ati fi auzit niciodata

2. Ati incercat de la inceput sa induceti lumea in eroare...punind ca referinte propriile dumneavoastra pareri, nu citate din vreo carte...si asta mi se pare o dovada de rea credinta crasa.

3. In prima dumneavoastra interventie ati facut niste greseli foarte mari: ati spus ca Tara Lovistei nu era accesibila de pe Valea Oltului (asta este o afirmatie epocala sinonima cu : Baraganul nu este accesibil prin lunca Dunarii... :D ...v-ati apucat sa enumerati judetele Olteniei, ati spus: judetul de Balta, Doljul si alte judete...cind v-am spus ca este acelasi lucru si nu aveti notiuni de baza ati pus ca link tocmai linkul cons.jud. Dolj in care spune ca numele initial este judetul de Balta (strigati atunci cat puteati de tare ca aveti dreptate)...despre "padurile" Vlasiei cred ca nici acum n-ati priceput ce este ridicol in afirmatia dumneavoastra..apoi m-ati delectat cu informatia "Toate capitalele Tarii Romanesti au fost in Oltenia..terminind cu o afirmatie de-a dreptul halucinanta..partea negativa a venirii austriecilor o treceti la index dar spuneti ca austriecii au avut si o parte pozitiva..s-au dinamitat(ce conteaza ca dinamita a fost brevetata in 1867...v-ati exprimat gresit, o nimica toata) niste stinci si au facut harti :D pai domnule olahus, venirea austriecilor a facut un rau imens Olteniei, a transformat Oltenia intr-o zona sangvinara a cufundat-o in haos....explozia haiduciei, pandurii au fost trupe infiintate de austrieci, cresterea exponentiala a taxelor, distrugerea autoritatii banilor, toata lumea avea arme... din 1718 timp de aproape 150 de ani (143-144 mai exact) dreptatea s-a facut cu pistolul, hangerul si cutitul ..venirea austriecilor a dat startul decaderii in haos...abia prin 1861 se poate spune ca regiunea a fost pacificata. Cum puteti spune asemena enormitati istorice si geografice... dati lkinkuri care imi dau dreptate , si dumneavoastra trimbitati ca ati dovedit....jigniti apoi va plingeti ca ati fost, culmea, jignit (va amintiti cum a debutat dialogul nostru? ati aruncat in scarba anatema asupra istoricilor comunisti de peste 50 de ani etc...) ati facut praf istoria si geografia Olteniei numai pentru a aduce de fapt Orsova in Banat si sa scoateti in evidenta cat de buni au fost austriecii..este falsa problema granitei din est...sint convins ca nu o fasie cu un nr de comune din stanga oltului plus celebrul Scornicesti va deranjeaza ca sint trecute apartinind Olteniei....

Cu alte cuvinte, ati pus prea multe greseli privind notiuni simple care denota lipsa crasa de cultura ..nu va suparati pe mine..apoi va folositi de minciuni...puneti ca referinte in loc de carti, propriile "cugetari" puneti linkuri care imi dau dreptate si strigati ca aveti dreptate pentru ca cei care nu sint atenti sa creada ca dumneavoastra sinteti cel bine intentionat. Pai domnule olahus, cand faceti atatea greseli mari si simple, si vi le-am insirat, ma tem ca nu aveti autoritatea morala sa discutati despre acest subiect. Asa e, n-am avut cuvint si mi-am permis sa va raspund, nu v-am lasat sa zburdati in voie si sa va bateti joc de texte, rusine sa-mi fie..... :D P.S.: sper ca nu ati fugit de la scoala pentru a va etala cultura pe wikipedia ..scuze daca v-am jignit --Adrian Corvin 16 martie 2007 17:44 (EET)

Orict as dori sa plec, nu pot sa las o persoana lipsita de notiuni fundamentale sa vandalizeze, am sa ma ocup de el, imbunatatire informatii, stil si surse ..ce este acum prezentat de olahus este de-a dreptul scandalos si inacceptabil...s-a ajuns si la afirmatii despre binele facut de venirea austriecilor...deja devine grotesc, hidos .... nu se poate asa ceva --Adrian Corvin 16 martie 2007 17:48 (EET)

Discuţia continuă aici

Daca si-a inchipuit cineva ca domnul Adrian Corvin a intentionat sa-si respecte cuvantul, s-a inselat amarnic. Totul a fost doar un teatru. Dansul continua bininteles sa "fabrice" articolul cu "minuni nemaiintalnite" si le "comenteaza" aici: http://ro.wikipedia.org/wiki/Discu%C5%A3ie_Utilizator:Olahus2/Arhiva#Comportament

Vă rog să ţineţi discuţiile despre acest subiect la această pagină. Aceia care le urmăresc (sînt mai mulţi, nu doar cei care au intervenit pînă acum) şi aceia care le vor citi în viitor nu trebuie obligaţi să le caute în paginile diverşilor utilizatori. Deja în locul indicat de Olahus2 s-a menţionat o sursă care merită toată atenţia şi pe care n-o văd nici în articol, nici în această pagină de discuţii: România. Atlas istorico-geografic, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1996. Asemenea detalii sînt cît se poate de relevante aici. — AdiJapan ☎ 17 martie 2007 11:24 (EET)

Degeaba, AdiJapan. Adrian Corvin nu va accepta niciodata vreo sursa care care sa prezinte Oltenia asa cum e, adica avand drept limita estica raul Olt. De fapt, Adrian Corvin nu are surse. --Olahus2 17 martie 2007 15:42 (EET)

1.In primul rand ati mintit, aceea este o harta intocmita de austrieci, nu cred ca a fost inclusa in atlasul regiunilor etc.... ati mintit si cand ati dat ca referinte propriile cugetari sperand ca nu se prinde nimeni. 2.N-am plecat deocamdata ..vedeti bine ce s-ar fi intimplat daca plecam..ar fi aparut frazele cu toate capitalele, dinamita austriecilor la 1700 :D ...judetul de balta si doljul ca doua judete diferite....tara oltului inaccesibila de pe valea oltului.....padurile vlasiei...ceausescu era oltean pt ca era din judetul olt dar muntean pt ca era la est de olt.. :) nici nu stiam cat tineti la el....granita dumneavoastra... desi daca dati tf in Scornicesti la o persoana oarecare va spune imediat daca este oltean sau muntean....este suficient sa priviti o harta administrativa a Romaniei...... Am surse mai mult decit suficiente, am si argumente....nu minciuni si prostii epocale...nu am insa timpul altora..dumneavoastra pareti a dispune de timp nelimitat.....oricum de subiectul asta am sa ma ocup. --Adrian Corvin 17 martie 2007 18:25 (EET)

Ca observatie, partea de istorie este copiata din doua carti Istoria Craiovei si Istoria Olteniei carti aparute la editura Scrisul Romanesc doar ca cel care le-a scris aici a reformulat unele fraze, observ unele greseli gramaticale. Ce pusese domnul Olahus ca dinamita austriaca si granita pe Olt..capitale si judet de balta altul decit Dolj nu stiu de unde le-a scos..ca si epocala expresie..austriecii au facut si lucruri bune..au facut o harta :D --Adrian Corvin 17 martie 2007 18:36 (EET)

Îmi permit să mă amestec şi eu în discuţie. Fiecare are dreptate în felul lui dar domnul Adrian Corvin este mai precis în timp ce domnul Olahus se bazează mai mult pe formula simplistă a graniţei pe Olt, judeţele de peste Olt. Ca populaţie este în afara oricărui dubiu ca Oltenia se întinde pînă la limes. Cel mai bine o devedeşte o oprire la Albota sau denumirea de teleolteni pe care şi-o atribuie teleormănenii din vestul judeţului cam pînă la Alexandria ei îşi zic teleolteni. Este mai precisă graniţa expusă de domnul Adrian. Domnul Olahus confundă regiunile României cu regiunile de dezvoltare încercînd să explice că doar regiunea de dezvoltare cuprinde cele 5 judeţe ceea ce este fals. --Eneas 22 martie 2007 11:16 (EET)

Domnule Eneas, sînteţi binevenit să participaţi la dezvoltarea acestui articol. Pentru ca intervenţiile dumneavoastră în discuţii să aibă valoare va trebui să veniţi nu cu argumente precum „o oprire la Albota” sau „denumirea de teleolteni”, ci cu argumente bibliografice, de genul „istoricul cutare în cartea cutare spune că Oltenia se întindea în perioada cutare de la, pînă la” sau „geograful cutare spune că Oltenia se întinde azi în zona cutare”. Aşa funcţionează Wikipedia. Părerile şi convingerile noastre ca simpli contribuitori nu contează (nici măcar atunci cînd chiar avem dreptate!), ce contează este faptul că Wikipedia trebuie să reflecte exclusiv opiniile publicate ale specialiştilor. — AdiJapan ☎ 22 martie 2007 11:33 (EET)

[1] asta e suficientă? este a regiunii Oltenia, altfel nu i-ar zice Oltenia. Este oficială deci nu poate fi banuită de partizanat. Problema este simplă. Rămîn la părerea că termenul de teleolteni cu care se autointitulează locuitorii din vestul Teleormanului este o dovadă de luat în seamă, chiar existenţa acestui cuvînt dovedeşte multe. Este posibil ca această dispută să fie mai mult una a orgoliilor, altfel este clar pînă unde ţine Oltenia. Eu sînt tot oltean şi îmi amintesc că am învăţat şi la şcoală pînă unde este Oltenia, despre perfectul simplu sau perfectul oltenesc, cei mai latini dintre români şi altele. Poate că în alte regiuni nu li se spunea despre asta dar nu pot fi mai multe geografii. Oltul nu poate despărţi oltenii de munteni, Carpaţii Meridionali nu pot fi mai în nord. --Eneas 22 martie 2007 12:01 (EET)

Date statistice despre Oltenia şi ce cuprinde : [2]--Eneas 22 martie 2007 12:12 (EET)

administraţia publică naţională, guvewrnul României, nu neste vorba de regiuni de dezvoltare, aici se vorbeşte de regiunea Olteniei în ochii guvernului României. [3]--Eneas 22 martie 2007 12:26 (EET)

Să nu mă înţelegeţi greşit, eu nu v-am contrazis. Dimpotrivă, sînt de acord că Oltenia se întinde mai mult decît doar pînă la Olt. Dar asta e părerea mea personală şi o ţin pentru mine (ca şi faptul că oltenii îmi sînt foarte dragi); în discuţii trebuie să vin cu argumente corespunzătoare, solide. Ca să vă dau un exemplu: argumentul cu cuvîntul teleoltean nu este unul solid, pentru că acest cuvînt nu apare în nici un dicţionar. Deci chiar dacă lumea foloseşte acest cuvînt, în lipsa unei referinţe bibliografice Wikipedia nu poate prelua informaţia. Alt exemplu: aţi dat mai sus trei surse privitoare la Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia. Sursele sînt suficiente pentru a dovedi că în acest sens Oltenia se întinde pe cele cinci judeţe, dar nu spun nimic despre regiunea istorică Oltenia. Ba dimpotrivă, sursa a doua pe care aţi dat-o, [4], spune că regiunea de dezvoltare se suprapune doar aproximativ peste vechea regiune istorică. Cît de aproximativ, nu scrie, deci informaţia nu e suficientă.

Ce vreau să subliniez este faptul că tot ce spunem la Wikipedia trebuie să vină din publicaţii, altfel nu are valoare. — AdiJapan ☎ 22 martie 2007 12:46 (EET)

---

Adrian Corvin, cred că aveţi o problemă, sincer. Vă prezint încă o dată sursele postate de mine:

• Hărţi din România. Atlas istorico-geografic, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1996
  • Apasă aici! Harta reprezintă provincia romană Dacia. Dacia Malvensis se intindea, dupa cum bine vedeţi, pana în actualul judeţ Covasna.
  • Apasă aici! Harta reprezintă Principatele Române în perioada 1859-1914. Oltenia este separată de Muntenia prin râul Olt.
• Apasă aici! Harta este scanată din Henius Weltatlas; Brockhaus, Leipzig; 1929. Aici autorul delimitează provinciile istorice ale României Mari (Kleine Walachei=Oltenia; Grosse Walachei=Muntenia). O face cu o precizie foarte mare. Muntenia începe la râul Olt şi se termină la Milcov.
• Apasa aici Harta României emisă în 2001, în care denumirea provinciilor istorice este trecută cu litere albastre, iar cuvântul OLTENIA se incadrază in totalitate la vest de Olt, pe când litera M a cuvântului MUNTENIA este amplasată deasupra judeţului Olt (în zona situată la est de râul Olt)

Nu in ultimul rand aş dori să-ţi prezint şi sursele postate de user-ul Pixi:

• Hărţi istorice
• Articolul Oltenia preluat din GEOGRAFIA REGIONALĂ A ROMÂNIEI 2005 - Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Legat de limita estică a Olteniei scrie cateva lucruri foarte clare:
  • 1) Olteniei nordice îi aparţine şi un sector de bordură al Podişului Getic ale cărui coline mărginesc spre nord depresiunile subcarpatice externe. Includem aici partea nordică a platformelor Olteţului, Jiului şi Strehaiei dealtfel strâns legată morfologic de structurile subcarpatice.
  • 2) În partea nordică ea se ataşează sectorului central şi cel apusean al Podişului Getic reprezentat prin platformele Olteţului şi Strehaiei (subdivizată, la rândul ei, în platformele Huşniţei şi Bălăciţei).
    • Îţi ofer aici, dar şi aici sau chiar aici niste hărţi cu Podişul Getic. După cum bine vezi, toate aceste subdiviziuni ale Podisului Getic (Olteţului, Jiului şi Strehaiei) se situează la vest de Olt. La est de Olt se află Platforma Cotmeana, dar articolul NU face referire şi la aceasta.
  • 3) Oltenia sudică este străbătută axial de Jiu, iar la limita estică se află Oltul.
    • Îti ofer şi o hartă a Câmpiei Române bazată pe cea din manualul de Geografie, clasa a 12., din care reiese clar ca Campia Olteniei cuprinde numai zona de la est de Olt. Chiar şi hărţile din manualele mai vechi nu ne lasă dubii în privinţa delimitării estice ale Olteniei. În Articolul Oltenia nu se face NICI O REFERIRE la Câmpia Boianului, situată la est de râul Olt.

La toate acestea aş dori să mai adaug nişte surse:

• Această pagină care descrie Oltenia ca fiind o regiune a cărei limită estică este râul Olt şi prezintă chiar o hartă din perioada interbelică (atunci când judetul interbelic Olt cuprindea doar teritoriile de la est de Olt, fiind situat exclusiv în Muntenia; de asemenea, judeţul Vâlcea nu se intindea si la est de Olt, acele zone aparţinând judeţului Argeş. Această situaţie nu a existat însă doar în perioada interbelică, ci din totdeauna (vezi harta României din anul 1901). Sunt enumerate mai multe oraşe din Oltenia (Craiova, Târgu Jiu şi Drobeta-Turnu Severin), dar de Slatina (situata la est de Olt, deci in Muntenia) nu se face vreo pomenire, pe harta apare doar oraşul Piatra Olt, situat la vest de raul Olt. Puteţi vedea, de asemenea, şi pagina despre Muntenia.

• Apasa aici! Un articol din Mayers Lexikon (care este, alaturi de Brockhaus, cea mai prestigioasa enciclopedie germana) despre Ţara Româneasca. Îţi citez: "historische Landschaft Rumäniens, zwischen Südkarpaten und Donau, durch den Alt geteilt in die Große Walachei (Muntenien) im Osten und die Kleine Walachei (Oltenien) im Westen". Iar acum traducerea: regiune istorică a României, între Carpaţii Meridionali şi Dunăre, pe care Oltul o separă în Valahia Mare (Muntenia) la est şi Valahia Mica (Oltenia) la vest. În limba germană râul Olt este numit "Alt", (nu judeţul Olt, vezi in acest sens şi Articolul de dezambiguizare a termenului "Alt" din wikipedia in limba germană: Alt, Fluss in Rumänien (rumänisch: Olt); ein Nebenfluss der Donau . Traducere: ALT, un râu din România (in limba romana: Olt), un afluent al Dunării. De asemenea ne oferă şi Mayers Lexikon o definiţie a termenului "Alt", citez: Alt (Rumänien) der, rumänisch Olt, linker Nebenfluss der Donau in Rumänien, 670 km lang;, traducere: Alt (Romania), în limba română Olt, afluent pe partea stângă a Dunării în România, 670 km lungime.

• Apasa aici! prestigiosul dicţionar în limba engleză Webster defineşte regiunea Oltenia astfel: region S Romania W of the Olt; the W division of Walachia, adică pe romaneşte: regiune in sudul României la vest de Olt, diviziunea vestică a Valahiei.

• În ceea ce priveşte vegetaţia Olteniei şi a Munteniei (şi implicit "pădurile Teleormanului") puteţi consulta şi această hartă a vegetaţiei din Atlasul geografic al lumii. Editura didactică şi pedagogică, Bucuresti, 1990. Dupa cum v-am mai scris şi mai sus, vegetaţia naturală din jumătatea vestică a Munteniei este identică cu cea din Oltenia. Mai am şi această hartă scanată din Atlas geografic. Republica Socialistă România. Editura Didactică şi Pedagogică. Bucureşti - 1965

• Legat de Padurea Vlasiei nu ştiu exact ce nu vă convine, dar puteţi, desigur, să discutaţi şi în pagina de discuţie a articolului. Vă rog chiar să o faceţi.

• Legat de Judeţul de Baltă şi de Dolj, v-am răspuns în pagina de discuţie a articolului Dolj.

• Legat de perioada habsburgică vă recomand să deschideţi cartea lui Şerban Papacostea: Oltenia sub stăpânirea austriacă (1718-1739).

+++

Bun. Acum haidem să facem un bilanţ a ceea ce aţi postat dumneavoastră, domnule Adrian Corvin, de cand aţi introdus panoul {dezvoltare}:

• 16 martie 2007 17:43 Puteti să-mi explicaţi, vă rog, aceasta acţiune? Nu sunt acestea, oare, regiuni istorice? De ce aţi "corectat", domnule Adrian Corvin?
• 16 martie 2007 17:45 Doar două minute mai tarziu aţi revertit toate modificările mele (care erau demonstrate cu surse), articolul a decăzut astfel de la acest stadiu la stadiul acesta. Dar aici mai intervine, pe lângă toate acestea, o modificare foarte importantă: în acest moment dumneavoastră introduceţi panoul {dezvoltare}. Aţi introdus acest panou fără o înştiinţare prealabila a intentiilor. Ba mai mult chiar, nu ati mentionat nimic in câmpul "Descriere modificări" (acolo unde sunt descrise succint modificările făcute). Dar nu v-aţi oprit doar aici. Aţi bifat campul "Aceasta este o modificare minoră". Rezultatul a fost unul foarte clar: i-aţi indus în eroare pe utilizatorii acestei enciclopedii. Modificarile pe care le-aţi întreprins au fost foarte importante, domnule Adrian Corvin.
• În locul hărţii postate de mine (hartă care a fost publicata de Academia Română în 1996), dumneavoastră aţi încărcat în wikipedia o hartă dintr-un atlas din 1983, iar felul acesta aţi violat drepturile de autor ale acestei hărţi. Pe lânga toate acestea, harta pe care dumneavoastră aţi postat-o conţine nişte mâzgăleli grosolane în culoare albastră pe care le-ati adaugat (din cauza faptului ca harta nu continea toate informatiile pe care aţi fo dorit sa le vedeţi). Concluzie: nu v-aţi mulţumit doar cu faptul că aţi încălcat drepturile de autor cu acea hartă, ba chiar ati mai si falsificat-o.
• Dumneavoastră ştiiţi foarte bine că dacă nu editaţi articolul în decursul a 24 de ore, altcineva poate să intervină cu modificări. Drept urmare cautaţi sa tărăganaţi această aşa-zisă "dezvoltare" (că de fapt este o bătaie de joc). Majoritatea editărilor sunt minore, adica sunt insoţite de vestitul (m). Dar, ce conteaza asta pentru domnul Adrian Corvin? Doar dânsul "editeaza" textul, nu? Priviţi numai cum arată bilanţul modificărilor din momentul 16 martie 2007 17:45, atunci cand a fost ataşat panoul {dezvoltare} , până la 22 martie 2007 ora 17:13 (ultima modificare): 29 de modificări, din care 25 sunt modificări minore aceasta este lista modificărilor. Sa ştiiţi că pentru un şirag de modificări minore nu era necesar sa puneţi panoul {dezvoltare}.
• Harta aceasta, care delimitează provinciile istorice indiferent de impărţirea adimistrativă a României (aceasta harta este, de altfel acceptată şi de articolul Regiuni istorice ale României aţi înlocuit-o cu cu harta aceasta (care este o bătaie de joc pt. că regiunile istorice sunt delimitate exclusiv in funcţie de împărţirea administrativă din 1968). De asemenea aţi vandalizat această hartă (vezi istoricul imaginii). Limitele provinciei istorice Oltenia nu trebuiesc gândite în raport cu divizarea administrativă actuală (vezi şi articolul Banat). De exemplu, între 1948 şi 1968 a existat în sud-vestul României o regiune - Regiunea Craiova (sau Regiunea Oltenia) (vezi harta), asta nu inseamnă deloc că acea împărţire administrativă respectă delimitarea regiunii istorice Oltenia. Regiunea Argeş ocupa de asemenea o parte din regiunea istorică Oltenia pt. ca se intindea şi la vest de râul Olt.
• Dumneata, domnule Adrian Corvin, faci o confuzie între regiunea istorica Oltenia (despre care vorbeşte acest articol) şi Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia. Aţi postat la capitolul "Vezi si" link-ul care duce la pagina Direcţiei Regionale de statistică - DOLJ (un link care oferă informatii despre Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia, insa dumneata ai intenţionat sa "pacaleşti" cititorul denumind link-ul "Direcţia regională de statistică Oltenia" (vezi aici). Este o minciună de-a dumneavoastră, domnule Adrian Corvin, pentru ca nu exista vreo instituţie care poartă acest nume. Repet: nu există vreo instituţie care poartă acest nume. Diverse informaţii (de exemplu despre poziţionarea geografică) tot de la acest link le-ati copiat, in ciuda faptului ca locul lor era la articolul Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia (asa cum precizeaza de fapt si pagina Directiei regionale de statistica Dolj), nu la articolul despre regiunea istorică Oltenia.
• Tot la capitolul "legaturi externe" aţi postat link-ul catre duce la un ghid turistic al Olteniei. Am observat ca site-ul descrie, atunci cand e vorba de Oltenia, 5 (cinci) judeţe ale Romaniei. Acelea sunt: Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt şi Vâlcea. Ca să îmi fac o impresie mai generală despre acest site m-am dus în acea pagină sus în stânga şi am apăsat pe butonul "Acasa". Acolo am avut surprinderea să văd o hartă a României. În dreapta acelei hărţi stau la dispoziţie douăa opţiuni: HARTA JUDETE (sus) şi HARTA ISTORICA (jos). Am apăsat pentru harta istorică şi efectiv m-a bufnit râsul. Aşa-zisele "regiuni istorice" din acea hartă erau trasate în funcţie de delimitarea judeţelor. Trebuie să recunosc că in privinţa delimitării Bucovinei am râs chiar in hohote, dar şi reprezentarea Banatulul şi a Olteniei m-a amuzat extrem de mult. În fine, adevărul este ca nu putem avea de la o pagină destinată publicităţii turistice aceleasi pretenţii pe care le avem de la sursele academice.
• A treia legătură externă romanianmuseum.com este foarte interesantă pentru că prezintă porturile populare foarte detaliat. Harţile acestei pagini sunt insa mizerabil desenate (uitaţi-va numai la delimitarea Munteniei, dar nu numai la Muntenia). Dar nu-i nimic, m-am gândit să dau şi aici o mâna de ajutor, scanând:
• această hartă. Sursa hărţii este România. Atlas istorico-geografic, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1996, pagina 145, harta nr. 35, autori: Dimitrie Oancea, Maria Hedvig Formagiu. (am scanat harta şi la o rezoluţie mai bună) In această hartă costumele populate sunt impartiţe în tipuri pricipale, tipuri secundare şi subtipuri (arii locale) - vezi legenda hărţii. Şi aici, Oltenia se diferenţează ca fiind o regiune distinctă, iar limita estică a regiunii este râul Olt. Tot ce este la est de râul Olt se încadreaza Munteniei. Jumatatea estică a judeţului Olt (adica judetul Olt interbelic) se include chiar şi din punct de vedere al tipului regional Teleormanului. Nord-vestul judeţului Vâlcea împreuna cu Ţara Loviştei nu se încadrează Olteniei, ci tipului transilvan (fapt explicabil de altfel şi prin pozişia sa geografică).

• Am iniţiat două articole de dezambiguizare: Olteni şi Oltenia (dezambiguizare) cu scopul de a clarifica situaţia.

• Concluzia mea este ca aţi abuzat de eticheta {dezvoltare} pentru a împiedica alti utilizatori să modifice articolul (în special pe mine, deşi am venit cu surse foarte serioase). Prin urmare, cer administratorilor sa ridice această etichetă. --Olahus2 22 martie 2007 17:25 (EET)

---

Domnule Olahus, lipsa dumneavoastra de maniera este exasperanta, nu ati adus nici un argument valabil dar ati impanzit paginile cu aberatii...voiam sa parasesc wikipedia cand am vazut un evreu dand lectii de istorie romanilor..acum vad un german dind lectii de geografie oltenilor :D dumneavoastra nu luati in considerare linkuri valabile dar imi dati exemplu o harta austriaca...concluziile trase de dumneavoastra privind portul national sint lipsite de coerenta ...dar pentru ca vad ca toate paginile arata asa consider ca nu mai are nici o importanta..paginile wikipedia au devenit un fel de loc de propaganda a unor personaje care nu au nimic in comun cu bunele maniere sau cultura..nu stiu cum de am ajuns intr-o astfel de conjunctura...CEEA CE FACE DUMNEAVOASTRA NU ESTE PROPAGAREA CULTURII...ESTE O INCERCARE PERSONALA DE A DENATURA INFORMATII DATORATE LIPSEI DE OCUPATIE SI ANUMITOR RESENTIMENTE.....am sa scot formatul dezvoltare sa-si piarda altii timpul cu dumneavoastra..spor la treaba :D Sanatate --Adrian Corvin 22 martie 2007 17:47 (EET)

Domnule Adi Japan...acea harta era extrem de profesionist facuta...erau prezentate in 3 nuante cele trei diviziuni cu Dacia Malvensis.. dovedea clar ca olahus nu stie nici un pic de istorie

si daca tot renunt la mizeria asta vreau sa va semnalez citeva erori jenante facute de olahus..cu toate astea dumnealui persevereaza...

• a pus ca referinte propriile cugetari..o incercare penibila de a induce in eroare..da, a ajuns pana acolo inca a pus niste fraze stilcite in josul paginii...sperind ca nu va oberva nimeni...le-a scos dar istoricul sta marturie

• a enumerat judetul de balta si judetul dolj ca doua judete diferite care au existat in acelasi timp....de fapt judetul de balta fiind numele anterior al judetului dolj...intinderea fiind aproximativ identica..a se vedea si situl judetului dolj

• a explicat binele facut de austrieci..au intocmit o harta gresita :) si au dinamitat niste stinci(??? dinamita nu se inventase pe atunci..saracul nobel...)

• a sustinut ca toate capitalele tarii romanestii au fost in muntenia...numai ca in 1770 capitala a fost Craiova

• a sustinut ca padurile teleormanului se intindeau pana la Olt desi i-am atras atentia ca exista marturii a unor calatori straini care descriau rosiorii si pana unde se intindeau padurile

•a sustinut la un moment dat ca tara lovistei nu era accesibila pe valea oltului :D asta este epocala

• a localizat gresit codrii vlasiei si i-a considerat entitate importanta ..similara ca padurile teleormanului

• a deschis discutia cu mine jugnind grav profesorii comunistii :) si tutuindu-ma

• a umplut deja aproximativ 20 de pagini cu aberatii despre Oltenia...cu o incrincenare care depaseste pe cea a vestitului arie...uite cum au ajuns evreii sa invete licentiatii in istorie romani, istoria Romaniei..uite cum au ajuns germanii sa-i invete pe olteni ce este un oltean si cat se intinde Oltenia....asta este wikipedia..si in ciuda erorilor sale nimeni nu a luat atitudine..i s-au dat harti profesioniste( ati spus ca nu e potrivita) nu i-ati atras atentia nebunul sint eu care m-am pus la mintea nebunului --Adrian Corvin 22 martie 2007 18:29 (EET)

Domnule Adrian Corvin, eu am venit cu argumente foarte bune. Dumneavoastra ma intampinati cu palavrageli lungi, dar zero argumente, zero dovezi, zero surse, zero idei.--Olahus2 22 martie 2007 22:00 (EET)

Acum e cam tarziu, dar maine ma voi ocupa de acest articol. --Olahus2 22 martie 2007 22:15 (EET)

Domnule Adrian Corvin poate ar trebui spus în articol că această limită vestică a Olteniei s-a tot mutat de-a lungul istoriei.

Domnule Olahus după lista de greşeli pe care le-aţi făcut şi linkurile pe care vi le-am dat cred că discuţia este încheiată, nu aveţi argumente, daţi exemplu o hartă habsburgică. Subiectul se referă în primul rînd la regiunile geografice de azi ale României cu oraşe, populaţie dar şi cu istorie. --Eneas 23 martie 2007 07:51 (EET)

Dispută

Îmi pare rău, dar cred că v-aţi aprins amîndoi inutil. E vorba de situaţia -- foarte frecventă de altfel -- în care acelaşi concept are diferite înţelesuri în funcţie de autor, perioadă, domeniu etc. Soluţia este simplă (cu condiţia să renunţaţi la înverşunare) şi se practică în multe alte articole aflate în aceeaşi situaţie. Ea constă în introducerea unei secţiuni (numită de exemplu „Limita estică a regiunii”) în care să fie expuse diferitele puncte de vedere. De fapt asta ne cere şi politica Wikipediei privind punctul de vedere neutru.

În cazul de faţă este clar din sursele aduse în discuţie că Oltenia nu are o limită geografică precisă şi că există diverse opinii privind limita estică: după rîul Olt, după limita judeţelor actuale sau alta. Punctele de vedere diferă pentru că se au în vedere particularităţi diferite ale Olteniei: portul popular, vegetaţia, administrarea teritoriului în diverse etape de-a lungul istoriei, împărţirea actuală în regiuni de dezvoltare, aspecte lingvistice şi cine mai ştie cîte altele. Nici unul din aceste aspecte nu le poate elimina pe celelalte.

Cum limita estică nu este cel mai important aspect al subiectului Oltenia v-aş ruga să treceţi peste neînţelegeri şi să găsiţi o cale de dialog. Nu foloseşte nimănui să ne pierdem timpul cu certuri.

Îl rog şi pe Eneas să nu toarne gaz pe foc, să nu apere orbeşte partea unuia sau altuia, să se uite cu atenţie la fiecare sursă adusă ca argument şi să nu considere discuţia încheiată. Pe lîngă harta austriacă Olahus a adus multe alte argumente, care de altfel concordă cu acea hartă. Dacă Olahus a făcut şi greşeli le îndreptăm; de-asta scriem articolele împreună, ca să ne corectăm unii pe alţii, nu ca să ne scoatem ochii la nesfîrşit. — AdiJapan ☎ 23 martie 2007 08:02 (EET)

Multumesc pentru interventia obiectiva, AdiJapan. As dori sa-i mai intreb pe cei care se indoiesc de sursele mele: care harta considera dansii ca ar fi austriaca? (pt. ca nu cred existe asa ceva, insa chiar daca ar fi - tot sursa se numeste) Sa stiiti dragilor ca eu nu am ceva impotriva oltenilor, nici nu sunt avocatul Munteniei sau al Banatului, dar atata timp cat nu am motive sa cred ca Oltenia se intinde si la est de raul Olt sau in Muntii Banatului voi combate mereu (cu argumente si surse, bineinteles) opinia celor care sustin contrariul (dar nu detin dovezi). --Olahus2 23 martie 2007 09:10 (EET)

Olahus, există argumente şi pentru întinderea regiunii pînă la limita estică a judeţelor Vîlcea şi Olt, deci trebuie ca şi acest punct de vedere să figureze în articol. Repet, aici nu se pune problema ca unii utilizatori să cîştige şi alţii să piardă. Cînd există două puncte de vedere privind un lucru, ambele trebuie să apară în articol. — AdiJapan ☎ 23 martie 2007 09:44 (EET)

Dpa dumneavoastră domnule Olahus, astăzi pînă unde se întinde Oltenia? lăsam la o parte istoria cînd Oltenia a fost ba mai intinsă ba mai redusă, dar astazi? Vă întreb pentru că mulţi printre care şi eu cred că Oltenia depăşeste Oltul iar linkurile sînt clare , Oltenia are 5 judeţe şi chiar depăşeşte prin Teleorman --217.156.50.90 23 martie 2007 11:00 (EET)

Oltenia este o regiune istorica. Prin urmare, ea se întinde astăzi până acolo unde s-a întins în timpul istoriei: pe râul Olt. Oricum, o brazdă de pământ, înaltă de 1 (poate chiar 2 metri) nu poate avea acelaşi efect de separate ca un râu a cărui lăţime este de 100-200m (nu ma gândesc, fireşte, la lacurile de acumulare), o lăţime a luncii de 5 km (la Râmnicu Valcea) până la 15 km (la Turnu Măgurele) şi un debit de 190 m³/secundă. Userilor care cred că Oltenia se întinde şi la est de râul Olt le recomand să nu confunde regiunea istorică Oltenia cu Regiunea de dezvoltare Sud-Vest. --Olahus2 23 martie 2007 21:15 (EET)

@AdiJapan: apar ambele argumente numai dacă se aduc şi argumente/surse/dovezi în sprijinul afirmaţiilor. Daca de exemplu unii utilizatori ar afirma (chiar si in bataie de joc) ca Oltenia se intinde de la Oceanul Atlantic pana la Pacific trebuie sa prezentam acest punct de vedere ca pe o varianta posibila?.--Olahus2 23 martie 2007 21:20 (EET)

Limes Transalutanus

Citez un text din "Istoria României, vol I, editura Academiei R.P.R. , 1960, pagina 352":
"[...]Astfel, din provincia Dacia nu făceau parte Crişana, Ţara Oaşului şi Maramureşul de astăzi, iar la est de Carpaţi întreaga Moldovă şi Muntenia până la Olt, dacă facem abstracţie de timpul scurt, de aproximativ un deceniu, cât acest din urmă teritoriu a aparţinut Moesiei Inferior.
După reorganizarea de la începutul domniei lui Hadrian, graniţele Daciei su suferit, cum s-a amintit mai sus, o singură modificare mai importantă, pe care o putem constata pe baza urmelor şi a descoperirilor de teren. Pe timpul lui Septimius Severus (193-211) după toate aparenţele, hotarul Daciei a fost împins de pe linia Oltului cu vreo 10-15 km mai spre rasarit, în interiorul Munteniei. Noul hotar al provinciei este indicat pe teren de un limes, constând dintr-un val continuu de pământ, care pornind de la Flămânda pe Dunăre, la vest de Turnu-Măgurele, străbate Muntenia pe direcţia sud-nord, până la Rucăr, în dreptul pasului Bran, prin care se făcea legătura cu castelul de la Râşnov, în Ţara Bârsei. Pe toată lungimea lui, limesul Transalutan e întărit din loc în loc de castre şi burgi. Această nouă graniţă a provinciei nu a putut fi însă menţinută mult timp. Cel mai târziu pe timpul domniei lui Filip Arabul, din cauza marii invazii a carpilor din anul 245, limesul transalutan a fost abandonat, iar hotarul provinciei a fost readus la Olt. De altfel, limesul transalutan se pare că a fost conceput doar ca o întărire şi apărare mai înainaintată a hotarului de pe Olt, de-a lungul căruia cu timpul s-au întemeiat, în afară de castre, şi numeroase aşezări civile. În schimb, în zona dintre Olt şi limes transalutanus urmele romane sunt sporadice, iar aşezări mai mari lipsesc cu totul."

Deci, cred că ne-am lămurit cum este şi cu limesul transalutan, vechea obsesie a lui Adrian Corvin. Din cei ca. 165 de ani de stăpânire romană numai aprox. 43 de ani (minim 34 de ani, maxim 52 de ani) graniţa a fost pe Limes Transalutanus, în rest pe râul Olt. Chiar şi în perioada în care graniţa era pe limes, spaţiul dintre râul Olt şi limes era doar o zonă tampon, un "hinterland".
Al doilea aspect interesant din acest text este modul cum autorul abordează împărţirea regiunilor, faptul că limita vestică a provinciei istorice Muntenia este considerată ca fiind râul Olt. Recitez câteva pasaje:

• [...]din provincia Dacia nu făceau parte [...] şi Muntenia până la Olt [...]
• Pe timpul lui Septimius Severus [...] hotarul Daciei a fost împins de pe linia Oltului cu vreo 10-15 km mai spre rasarit, în interiorul Munteniei.
• Noul hotar al provinciei este indicat pe teren de un limes [...] care [...] străbate Muntenia pe direcţia sud-nord [...].

--Olahus2 23 martie 2007 20:54 (EET)

Titlul articolului este „Oltenia”, nu „Regiunea istorică Oltenia”, deci în acelaşi articol trebuie să apară de exemplu şi Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia. Sigur, putem opta şi pentru articole separate, dar cred că pentru atîta diferenţă nu e cazul. Tare mă tem că dacă se merge pe considerente lingvistice ar trebui să „muşcăm” şi mai mult din Muntenia, pentru că eu am auzit frecvent în Piteşti localnici folosind perfectul simplu. Avînd în vedere că noţiunea numită Oltenia are mai multe sensuri întrepătrunse cred că nu e cazul să facem din fiecare cîte un articol, ci putem explica eventualele diferenţe în articolul de faţă. — AdiJapan ☎ 23 martie 2007 22:04 (EET)

Tocmai pentru a evita confuziile am iniţiat articolul Oltenia (dezambiguizare) pe care-l voi ataşa în capul articolulul Oltenia. Din considerente lingvistice ar trebui sa muşcăm şi din Valea Timocului pentru că românii de acolo vorbesc, ca şi oltenii, acelaşi grai (inclusiv cu vestitul perfect simplu). --Olahus2 23 martie 2007 22:24 (EET)

Provincii istorice

Problema pare complicată, dar mai degrabă o complicăm noi inutil... Oltenia, Banatul, Ardealul, Dobrogea şi celelalte nu mai există astăzi decât ca noţiune, ele au fost cândva principate sau provincii în cadrul sau dependente de anumite imperii. Desigur, aceste provincii au avut si câte o frontieră, care s-a mai şi modificat pe parcurs. Din acest considerent, aceste regiuni nu pot fi decât istorice şi frontierele sau limitele lor nu pot fi decât cele avute când au fost principate sau alte unităţi administrative. Faptul că anumite populaţii din afara limitelor istorice ale provinciilor vorbesc un grai asemanator cu cel al populaţiei din interiorul unei provincii, aceasta nu înseamnă că respectiva provincie se întinde în aşa fel încât să-i cuprindă şi pe aceştia.
Iată, vreau să exemplific cu Banatul. Anumite populaţii din Oltenia, din judeţul Hunedoara, de la nord de Mureş şi din Timoc prezintă afinităţi lingvistice cu bănăţenii. Dar nimeni nu s-a gândit că zonele locuite de aceştia se includ în Banatul istoric, care are limite clare, limitele fostei provincii imperiale habsburgice Banat. Ulterior, prin cedarea provinciei către Ungaria, în 1778, Banatul a dispărut ca entitate administrativă, el a devenit provincie istorică, fiind înlocuit de 3 comitate. Nu doresc să reiau aici tot istoricul fărâmiţării Banatului în timp, dar când vorbim despre Banat nu vorbim decât despre o noţiune istorică, fără corespondent în realitatea contemporană.
La fel, Oltenia nu mai există decât ca noţiune istorică, strict limitată de frontiere istorice, care au putut varia în timp, (dar aceasta trebuie specificat în articol, bineânţeles documentat) şi nu de răspândirea lingvistică a graiului oltenesc, cu atât mai puţin de răspândirea utilizării perfectului simplu.
Şi dacă prin vechile hotărâri ceauşiste arbitrare, Orşova împreună cu cele câteva sate bănăţene au fost trecute la Mehedinţi, aceasta nu înseamnă că respectivele localităţi sunt astăzi parte a provinciei istorice Oltenia. Iar dacă în prezent o singură regiune de dezvoltare se suprapune oarecum unei provincii istorice, iar aceasta este Oltenia, nu înseamnă că Oltenia mai există acum ca entitate administrativă, pentru că regiunile de dezvoltare NU sunt entităţi administrative, ci asociaţii de entităţi administrative numite judeţe. Aceasta este părerea mea despre subiect şi sunt gata să o susţin până în pânzele albe.
Noapte bună celor de acasă şi din Europa, bună dimineaţa lui AdiJapan
--nelu craciun 23 martie 2007 23:11 (EET)

1. Îmi pare rău dar trebuie să dau revert dar olahus a stricat articolul care acum este plin de erori flagrante....nu a existat niciodat denumirea de Banat de Craiova...olahus l-a mai si ingrosat, nici n-a prezentat ambele versiuni, omul face abstractie de toate dovezile care i s-au adus..despre limes Transalutanus ..la est de Olt pana la limes a fost colonizat....daca tot a dat acel paragraf putea sa nu-l stearga arbitrar prezentand doar ce dorea dansul..apoi face o afirmatie stranie...nu sint urma romane la est de Olt..cu toate acestea actit in Pitesti, cat si la Turnu Magurele, Rosiori sint ruine romane...aici domnul olahus da inca o data dovada de lipsa de informatii......nu mai spun ca si limesul este o "urma" :) romana....cata lipsa de cultura, logica.. rar mi-a fost dat sa vad...a fost practic vandalizata caseta oraselor ....ce face dansul nu poate fi banuit de bune intentii.. --Adrian Corvin 24 martie 2007 07:11 (EET)

domnule nelu craciun, nu stiu ce legatura mai are Orsova actuala cu Orsova de care vorbiti? ma refer si la populatie(au dosparut etnici germani si maghiari) si la asezare(Orasova a fost mutata complet, langa niste sate,alta amplasare). In plus Orsova a apartinut de-a lungul timpului Olteniei, Banatului dar mai ales turcilor , ungurilor si austriecilor. Nu infierati cu manie proletara o decizie adiacenta construirii Portilor de Fier, in plus oo bucata a Banatului aflata dincolo de munti pare fortat, la fel cu fortau turcii si maghiarii intrarea in Tara Romaneasca prin acele locuri --Adrian Corvin 24 martie 2007 07:20 (EET)

Cineva a mai dat in afara mea niste linkuri in care se dau explicatii despre regiunea Oltenia, exista si azi termenul de Oltenia si in afara regiunilor de dezvoltare....de ce Olahus a refuzat sa le accepte? Pusesem date geografice precise, date ale institutului national de statistica, toate au fost sterse ca sa-si impuna olahus varianta.... --Adrian Corvin 24 martie 2007 07:25 (EET)

o alta mare neconcordanta, desi olahus pune limitele vestice intre dunare si carpati..spune in descrierea judetelor..judetul mehedinti fara partea de vest??? o contradictie flagranta --Adrian Corvin 24 martie 2007 07:29 (EET)

Unii au adus vorba despre Pitesti(Japan),vestul Teleormanului(Eneas) si Valea Timocului(craciun) ...faptul ca acolo se foloseste tot acel grai oltenesc cu perfectul simplu etc...una este zona etnografica a Olteniei care cuprinde acele zone, alta este granita istorica care s-a tot mutat si alta este limita administrativa de azi...--Adrian Corvin 24 martie 2007 07:52 (EET)

Domnule olahus, va rog sa-mi dati si mie un link sau o referinta ..ceva ..unde ati vazut dumneavoastra denumirea de "Banatul de Craiova" :D pe langa faptul ca ati pus aberatia ati mai si boldat-o s-o evidentiati ... :D --Adrian Corvin 24 martie 2007 07:57 (EET)

Vezi hartile in limba germana pe care le-am postat mai sus (Banat von Krajowa). Dar daca suferi cumva de germonofobie (ca de iudeofobie suferi oricum), voi tine cont de acest lulcru, asa ca iti prezint o sursa franceza. (apasa aici!) Sursa: Vidal-Lablache Atlas general Histoire et geographie Armand-Collin Paris 1912. Sa nu imi zici acum ca ai ceva si cu francezii. Termenul Banat (ca substantiv comun, nu propriu) desemnea o regiune administrata de un ban. Restul comentariilor tale nici nu le discut pt. ca sunt numai aberatii, pe care deja le-am comentat pe parcursul zilelor trecute. --Olahus2 24 martie 2007 10:04 (EET)

Domnule Olahus am sa incerc sa va explic de ce un val de pamant de 3 m si nu un râu: -Romanii au construit acel limes la marginea unor paduri(teleormanului) a caror intindere depasea aria unui judet......padurile teleormanului erau foarte intinse nu un rau sau limes dar limesul a fost construit la marginea padurilor..de aceea limesul....in interiorul limesului s-a dezvoltat o lume mult mai romanizata....ruine romane,colonizari etc...de aceea este acel limes...nu este vorba de latimea unui rau sau de latimea unui val de pamant care totusi are dimensiuni foarte mari...este vorba de padurile teleormanului care au constituit o bariera naturala, un vast spatiu nelocuit...--Adrian Corvin 24 martie 2007 08:06 (EET)

Propunerea iniţială din 1968

Domnule Adrian Corvin , de ce nu vreţi să pricepeţi că aceste provincii, inclusiv Oltenia, sunt istorice, adică sunt istorie, amintiri, cel mult stare de spirit. Dacă Ceauşescu a făcut Orşova cadou judeţului Mehedinţi, judeţ care nici nu exista pe prima hartă din 1968 şi l-a populat cu olteni, aceasta nu înseamnă, conform oricărei logici a bunului simţ, că sud-vestul judeţului Mehedinţi nu face parte din Banat care, repet, este doar o noţiune istorică, ca şi Oltenia! Acestea fiind spuse, vă doresc tuturor un week-end plăcut!--nelu craciun 24 martie 2007 08:45 (EET)

Domnule Nelu Craciun termenul de regiuni exista si astazi, termenul de Oltenia nu era folosit in perioada interbelica spre exemplu cu un sens mai oficial decat azi...De exemplu daca vorbim astazi despre Orasova nu putem vorbi despre ea decit ca parte a judetului mehedinti si a Olteniei, isa am incercat sa va spun ca de fapt nici Banatul nu a detinut prea mult Orsova, localitatea respectiva fiind disputata si detinuta de-a lungul istorei cind de romani, ati vazut harta Daciei Malvensis, cand de unguri, cand de Litovoi sau basarab, cand de unguri apoi de turci, Orsova fiind chiar resedinta unui sangeac, inainte de a fi cucerita de turci a fost in posesia lui Ioan Corvin apoi a ungariei, apoi turcii cum v-am spus, austriecii, chiar si pandurii olteni au cucerit Orasova, imperiul austro-ungar ca abia apoi sa fie in limitele Romaniei dupa primul razboi mondial, banatul si apoi Oltenia in cadrul careia fusese initial. Insa peste toate, Orsova de azi este altceva ca populatie si localizare.

in privinta granitei de est si a zonei etnografice, a Olteniei , a graniteleor Oltenie de azi dar si a istoricului ei atasez mai mai jos cateva legaturi utile :

[5] [6] [7]

Domnule Nelu_Craciun faceti o dubla eroare, astazi regiunile sint (desi n-as vrea) chiar mai des folosite ca altadata si nu ma refer neaparat la regiunile de dezvoltare. In al doilea rand daca este sa vorbim strict de regiuni istorice, atunci trebuie definite granitele de-a lungul timpului nu doar intr-un anume moment. Deci ori derulam intreaga succesiune de retusari de granite ori o spunem doar cea considerata azi. In privinta Orsovei este oarecum prea dur spun: Ceausescu a luat Orsova si a facut-o cadou...de fapt nu cred ca se mai poate vorbi de Orsova in Banat astazi. Se poate face un istoric al localitatii la locul potrivit. Observatia dumneavoastra de la punctul 4 ca actualele judete trasate de comunisti este hazardata nu isi are locul aici --Adrian Corvin 24 martie 2007 10:32 (EET)

Trebuie stabilit clar despre ce discutam aici, despre regiuniule istorice si atunci trecem toate granitele si nu mai vorbim despre orase etc sau vorbim despre situatia actuala , trecem date demografice oficiale, orase etc si facem un istoric al regiunii...la fel cum discutam despre Balcic sau Chisinau ...le punem in Bulgaria respectiv Moldova sau le punem in Romania ? Asa si cu orsova, eu daca vreau sa vorbesc despre Orsova nu pot sa spun doar ca in zona erau multi germani , turcii de pe Ada kaleh etc...trebuie sa vorbesc in primul rand despre ce este azi acolo, cum si la Balcic trebuie sa spun ca este in Bulgaria trec si istoricul dar nu pot pleca de la premize false numai de dragul unor sentimentalisme --Adrian Corvin 24 martie 2007 10:39 (EET)

Sa stii ca nici un bulgar nu te va contrazice in privinta faptului ca Balcicul face parte din provincia istorica Dobrogea. --Olahus2 24 martie 2007 17:04 (EET)

Trecind peste partizanate si pareri personale cred ca articolul ar trebui inceput cu o statistica oficiala actuala: Oltenia este situată în partea de sud - vest a României, între meridianele de 22°2’ şi 24°2’ şi paralelele de 43°3’ şi 45°3’, acoperind 29212 km2, adică 12,25% din suprafaţa României. Are o populaţie de 2 330 792 locuitori cu o densitate de 79,8 loc./km2. Din punct de vedere administrativ, Oltenia include 5 judeţe (Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea), cu localităţile structurate, în anul 2005, în 40 oraşe, din care 11 municipii, 408 comune şi 2 066 sate. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Adrian Corvin (discuție • contribuții).

Faceţi ce vreţi, eu ştiu una şi bună: Orşova este în judeţul Mehedinţi şi nu în Oltenia, pentru că Oltenia nu mai există, iar înainte Orşova a fost în Banat. Atât Oltenia cât şi Banatul sunt doar provincii istorice, ele nu pot fi tratate decât prin prisma istoriei. Nu putem scrie, de exemplu: Orşova este un oraş din Oltenia. Pentru că am minţi. Sau acesta este scopul? Înţeleg perfect patriotismul local, dar până la o limită. Văzând cât de pătimaş acţionaţi, încep să-i înţeleg şi pe alţii...Păcat!
Al dvs. prieten--nelu craciun 24 martie 2007 12:35 (EET), cel care a pus în fruntea articolului Oltenia citatul din Haşdeu şi care părăseşte, din acest moment, prezenta discuţie plină de intoleranţă.

Transalutanus, Dacia Malvensis etc

Anul 242 carpii atacă limesul Transalutanus şi provinciile Dacia Malvensis (Oltenia) şi Apulensis, întârziind expediţia împotriva perşilor pentru care împăratul se afla deja pe drum în Macedonia. Tânărul Gordianus va muri însă încursul campaniei. Historia Augusta afirmă că a fost asasinat din ordinul prefectului praetoriului Iulius Verus Philippus, care va fi proclamat împărat, fiind cunoscut în istorie sub numele de Filip Arabul. Acesta va trimite Senatului mesajul că Gordian a murit de moarte naturală şi va ordona zeificarea sa. Noul împărat va încheia imediat pace cu Persia şi va porni spre Roma unde va fi acceptat imediat de Senat. Acest lucru pune la îndoială afirmaţia că ar fi avut ceva de a face cu asasinarea lui Gordian. Carpii însă vor profita de schimbare şi vor ataca din nou în 245. Atacul se va dovedi foarte serios, determinând prezenţa însuşi împăratului. Direcţia principală a atacului pare să fi fost tot spre Moesia Inferior, dar dovezi arheologice, numismatice şi epigrafice atestă că şi Dacia intracarpatică a avut de suferit. Luptele se vor prelungi până în 247 când monedele poartă legenda Victoria Carpica iar Filip îşi ia titlul de Carpicus Maximus. Un fapt important este însă că limesul transalutan este părăsit şi linia de apărare a provinciei se stabileşte pe Olt. În legătură cu aceste lupte se pot face unele speculaţii interesante. Istoricul Zosimus descriind luptele pomeneşte faptul că la un moment dat carpi fiind copleşiţi de romani se retrag într’un castellum . Ar rezulta că acest castellum se afla în părţile Dunării de jos. Dintr’o inscripţie descoperită în Pannonia Inferior, la Intercissa (azi Dunaujvaros), care este epitaful unui P. Aelius Proculinus, soldat din coh. I mill. Hemes(enorum) civium Romanorum, trecut apoi în legiunea II Adiutrix şi promovat apoi în cohortele pretoriene, aflăm că acesta şi-a pierdut viaţa în cursul unui război dacic la un castellum al carpilor: Dacico desiderato ad castellum Carporum . Editorul inscripţiei S. Soproni a fost de părere că inscripţia se referă tocmai la ştirea transmisă de Zosimus, plasând castelul înfiinţează în Dacia o monetărie proprie, un semn de graţie imperială. Pe monede figurează Dacia ca o femeie purtând pe cap pileus-ul (căciula dacică), aşezată între o acvilă şi un leu şi între steagurile purtând numerele legiunilor din Dacia, V (Macedonica-acvila) şi XIII (Gemina-leul), ţinând în mina dreaptă sabia curbă a dacilor, iar cu stânga susţinând steagul legiunii XIII. Sica, sabia dacilor figurează doar pe aceste monede. Acvila poartă în cioc un inel, sau o coroană aşa cum va apare peste veacuri ca pasărea heraldică de pe blazonul Corvineştilor! Leul prezent chiar şi pe scuturile legiunii XIII găsite în situl Pelendavei va deveni blazonul Olteniei medievale.( studiu despre "Razboiaiele carpice" Giurescu referinte M. Macrea,"Viaţa în Dacia romană",Goths and Romans 332-489, New York, Oxford University Press,1991)Magnum Etimologicum Romaniae Haşdeu --Adrian Corvin 24 martie 2007 12:08 (EET)

Alte pasaje interesante:

Pe unele monede apare inscripţia Dacia Felix, pe monede figurează “AN II”, anul doi, corespunzând cu anul 248, anul 1001 al erei romane. Filip Arabul este cel care serbează cu un fast deosebit milenarul Romei. Deci noua eră “dacică” porneşte în anul însuşi al milenarului Romei! Filip Arabul era un Verus, pe departe înrudit cu Marcus Aurelius. Originea dacică a lui Filip nu mai pare atât de neverosimilă. Haşdeu mai aduce şi alte dovezi şi anume afirmaţia împăratului Licinius, sigur de origine dacă, că “se trăgea din neamul celor doi Filipi” (Filip Arabul şi fiul său).

Aşezarea imediată a veteranilor celor două legiuni în jurul Drobetei, Pelendavei (XIII Gemina) şi Ad Mutriamului, Romulei-Malva (V Macedonica) a determinat prezenţa leului şi acvilei în heraldica timpurie a formaţiunilor statale apărute ulterior pe teritoriul Daciei Malvensis.

Sint satul de explicatii...--Adrian Corvin 24 martie 2007 12:46 (EET)

Si inca ceva domnule olahus, va rog sa incetati sa ma tutuiti si sa ma acuzati, mai nou vad ca ma acuzati de germanofobie si iudeofobie, acuzatii complet lipsite de noima.

Va rog sa-mi dati o sursa romaneasca, pentru ca n-am gasit niciodata acest termen de Banat al Craiovei....exista termenul de ban al Craiovei sau Olteniei dar institutia s-a numit bania Craiovei,bania Olteniei spuneti-i cum vreti dar in limba romana n-a existat termenul de banat al Craiovei nu apare in niciun izvor romanesc acest termen --Adrian Corvin 24 martie 2007 14:05 (EET)

---

Domnule Adrian Corvin, iar ne-aţi întâmpinat cu multă pălăvrăgeală, dar zero surse, zero dovezi, zero idei, iar argumentele pe care le aduceţi nu fac decât să întărească afirmaţia mea, conform căreia limita estică a Olteniei este râul Olt, iar la est de râul Olt este Muntenia. Texul pe care l-aţi citat mai sus nu intră în contradicţie cu afirmaţiile mele de ieri.

Legat de sursele "beton" pe care le-aţi postat astăzi vă recomand să citiţi mai atent textele pe care mi le trimiteţi. Să începem cu prima sursă pe care mi-aţi postat-o. Citez:

• Limesul transalutan avea 14 puncte fortificate cu castre, până după pasul Bran, la Cumidava (azi Râşnov, jud. Braşov), de unde se făcea legătura cu Angustia. Această operă defensivă, care a funcţionat până în timpul lui Filip Arabul, îşi are începuturile, probabil, sub Hadrian sau sub Antoninus Pius, fără să însemne, practic, o extindere a provinciei la răsărit de Olt, căci aşezări civile n-au existat în acest teritoriu.
• După penetrarea în Moldova şi în Muntenia (la vest de limesul trans-alutan şi în Oltenia nu se semnalează descoperiri de acest tip), purtătorii culturii Sântana de Mureş-Cerneahov pătrund în colţul sud-estic al Transilvaniei (nu înainte de anul 330), pe cursul superior al Mureşului şi în centrul Transilvaniei — spre mijlocul secolului al IV-lea. Deci, după cum bine vezi, autorul nu vorbeşte de Oltenia, ci de 2 regiuni: cea de la vest de limesul trans-alutan şi de Oltenia.

Oricum, este problematica delimitarea unor regiuni istorice în funcţie de epoca antica. Daca ar fi dupa dumneata, am putea afirma că Vestul Ungariei este pământ albanez pt. ca acolo au trăit acum 2000 de ani triburi de iliri. E absurd. Nici provincia romană Iliria nu este premergatoarea statului albanez, nici provincia romana Gallia nu este premergatoarea statului francez (ci Imperiul Carolingian, căci din acest stat s-a desprins statul condus de Carol Pleşuvul), nici provincia romană Belgia nu este urmaşa Belgiei de astăzi (căci altfel, conform logicii tale, pamantul istoric belgian se intinde pana la portile Parisului). Lista poate continua. Ca sa revenim la Oltenia: daca provincia romană Dacia Malvensis si-ar fi proclamat independenta fata de Imperiul Roman, atunci am fi putut presupune ca acest stat devenit independent este urmasul fostei provincii Dacia Ripensis (la fel cum urmasul juridic al Principatului Moldova nu este Republica Moldova, ci România, pentru că principatul Moldovei şi-a încetat existanţa în urma unirii sale cu Ţara Românească în scopul formării României. Republica Moldova s-a format în schimb în urma dezmebrării Uniunii Sovietice şi este urmaşa Republicii Sovietice Moldoveneşti, care a luat fiinţă în anul 1940. Iar capul de bour de pe stagul Moldovei nu schimbă cu nimic această realitate. Desigur, nu este greşită afirmaţia că cea mai mare parte a Republicii Moldova (exceptând doar Transnistria, care oricum se autoguvernează), a făcut parte din principatul medieval al Moldovei. Dar dacă am privi lucrurile sub acest aspect, am putea afirma că şi Ucraina este urmaşa Moldovei medievale - absurd, nu? Cam aşa stau şi lucrurile cu Dacia Malvensis, provincie în care nu a existat statalitate după retragerea administraţiei romane. Este corectă afirmaţia: pe teritoriul Olteniei a existat provincia romană Dacia Malvensis. Pentru afirmaţia: Oltenia este urmaşa provinciei Dacia Malvensis trebuie demonstrată o continuitate statală, ori aşa ceva nu a existat. Oltenia a fost însă o regiune autonomă în cadrul Ţării Româneşti (condusă de banul Craiovei), prin urmare trebuie căutat motivul pentru care a deţinut statutul de autonomie. În asta constă apariţia Olteniei în istoria românilor. Iar nucleul formării acestui semi-stat stă în apariţia Banatului de Severin. Iată deci ce spune sursa ta:

• Înaintând la sud şi răsărit de Carpaţi în primele decenii ale secolului XIII, regalitatea a găsit alte ţări (terrae) româneşti pe care s-a străduit şi a reuşit să le aducă temporar sub puterea sa, în diferite grade de dependenţă, în Ţara Severin, aşezată între Carpaţii Meridionali, Dunăre şi Olt, denumită astfel după centrul fortificat de la Turnu Severin, coexistau un banat — comandament militar — întemeiat de regalitatea ungară în deceniul al patrulea al secolului XIII, o ţară românească, sub un cneaz-voievod român, Litovoi, şi două cnezate subordonate acum direct regalităţii ungare. În Cumania, vast teritoriu care se întindea la răsărit de râul Olt până departe în stepele nord-pontice, se afla o altă ţară voievodală românească sub voievodul Seneslau. Şi una şi cealaltă erau produsul unui stadiu avansat de concentrare politico-teritorială românească.
• între cele din prima categorie sunt semnalate cnezatele lui Ioan şi Farcaş în Ţara Severinului şi Regatul Cumaniei la răsărit de Olt
• La apus de râul Olt, în „ţara Severin", pe terenul pregătit de misionarii dominicani, atestaţi în provincie în 1237, regalitatea ungară s-a străduit să întemeieze o episcopie catolică în dependenţa ierarhiei proprii.
• Voievodatul românesc din stânga Oltului a ieşit acum din sfera de hegemonie a Ungariei. Şi românii din dreapta Oltului, din „Ţara Severin", se răscoală împotriva dominaţiei ungare în deceniul al optulea al secolului XIII, în împrejurările turburi ale începutului domniei regelui Ladislau Cumanul. în conjunctura favorabilă creată de acţiunea forţelor centrifuge din regat, voievodul Litovoi şi fraţii săi au ocupat teritoriile anexate anterior de regii Ungariei în Ţara Severin, refuzând în acelaşi timp să mai trimeată regelui veniturile care i se cuveneau în virtutea stăpânirii de până atunci. În lupta care a urmat, voievodul Litovoi a fost înfrânt iar fratele său Bărbat a recunoscut din nou suzeranitatea regelui. Dar, deşi tributul regal „a fost restaurat", teritoriile pierdute au rămas în stăpânirea voievodatului oltean; fapt care a marcat o etapă însemnată a procesului de emancipare a teritoriului sudcarpatic de sub dominaţia Regatului Ungar.'--Olahus2 24 martie 2007 19:28 (EET)'
• După o nouă invazie mongolă în 1292 în teritoriile sudice ale Ungariei, banii de Severin au încetat de a mai figura pe lista demnitarilor unguri. Dispariţia ultimului punct de control al regatului în „Ţara Severinului" .a înlesnit desăvârşirea încercării lui Litovoi de a înlătura dominaţia ungară. Voievodatul de la răsărit de Olt se desprinsese încă dinainte de sub suzeranitatea ungară. Deci este clar că graniţa vestică a Munteniei au fost mereu râul Olt. Oltul a separat Muntenia de ceea ce a urmat să devină Oltenia.
• Desăvârşirea „întemeierii" Ţării Româneşti a avut loc o dată cu unirea teritoriilor de la apus de râul Olt cu voievodatul din Câmpulung, care s-a produs ca act de „închinare" a căpeteniilor voievodatului lui Litovoi faţă de mai puternicul voievod din stânga Oltului. Actul de închinare a consacrat în cazul acesta nu o simplă anexiune ci integrarea în Ţara Românească a unei puternice autonomii teritoriale, autonomie cvasistatală, care a caracterizat timp de secole statutul Olteniei. Această frază este esenţială în demonstarea faptului că limita care separă Muntenia de Oltenia este raul Olt.
• în cadrul Ţării Româneşti, Oltenia a păstrat un statut aparte, sub conducerea banilor Craiovei, cu atribuţii similare cu cele ale domniei, inclusiv dreptul de a condamna la moarte. în funcţie de evoluţia raportului de forţă între domnie şi particularismul regional, banii Craiovei erau principalii dregători ai domnilor sau expresia cea mai înaltă a autonomiei Olteniei. Din cadrul acestei puternice autonomii, care a culminat cu instituirea marii bănii a Craiovei, s-a manifestat cu succes în secolul XVI tendinţa principalei familii boiereşti a provinciei, cea a boierilor Craio-veşti, de a prelua conducerea întregii Ţări Româneşti.
• în Ţara Românească, familia de mari boieri olteni a Craioveştilor şi-a consolidat mult poziţia ca urmare a extinderii stăpânirilor ei de pământ şi a legăturilor strânse pe care le întreţinea cu demnitarii turci de la Dunăre. Vechea autonomie a Olteniei a căpătat, datorită boierilor Craioveşti, semnificaţii sporite prin mijlocirea funcţiei de mare ban al Craiovei, înzestrată cu puteri cvasisuverane la apus de râul Olt .

A doua sursă pe care o prezentati este aceasta. Este descrie printre altele Regiunii de dezvoltare Sud-Vest. Mi-a placut pagina, dar din pacate nu e la subiect.
A treia sursă (aceasta) nu are vreo legatura cu articolul Oltenia, iar Australanthropus olteniensis nu este tema acestui articol.
A patra sursa pornografica ... bine ca ai scos-o. Facand abstarctie de la imaginile din capul si dreapta imaginii, textul era exact cel pe care tot insişti să apară. Textul era preluat cuvant cu cuvant din Wikipedia. Cu alte cuvinte, tu citezi textul tau cu propriul tau text. Esti un caz unicat, Andrei Corvin. --Olahus2 24 martie 2007 19:28 (EET)

ELIMINAREA PUNCTUALA A DIFERENDELOR

Domnule olahus, sa recapitulam pe puncte pt ca va incurcati subiecte. Va rog mult sa raspundeti pe puncte:

•1 Problema determinarii temei de discutie: Discutam despre Oltenia de azi sau despre provincia istorica? Daca discutam despre Oltenia istorica nu are rost sa trecem lista de orase si alte date demografice pt ca majoritatea nu existau. Daca este vorba de Oltenia de azi ea este mai aproape de regiunea de dezvoltare decit de granita pe olt, ati avut suficient material. Putem insa vorbi in istoric despre felul in care au evoluat granitele provinciei, ok?

•2. Problema limbajului, v-am rugat sa nu ma tutuiti si sa nu lansati acuzatii genul fobiilor. Ati vazut ca nu v-am tutuit, n-am vazut o schimbare a felui dumneavoastra de a mi se adresa si nici n-am vazut vreo scuza privind acele acuze. Cum facem referitor la acest comportament?

•3. Problema Daciei Malvensis , inca o data recapitulez sursele si argumentele pe scurt.

- limesul construit la marginea unor paduri imense care au separat natural doua regiuni, este important pt ca a determinat o populatie supusa unei romanizari accentuate, apartenenta la imperiu, colonizari etc. Nu-mi dati exemple care n-au legatura cu subiectul ca ne pierdem in amanunte pe care nu le cunosteti, credeti-ma pe cuvint. ok?

•4.Problema existentei ruinelor romane la est de Olt In legatura cu afirmatiile ca nu exista ruine romane la est de Olt, se poate verifca pe siturile primariilor Pitesti, Rosiori si Turnu magurele, exista ruine de castre romane in aceste localitati, monezi etc.....

•5. Slatina pe ambele maluri, in ultimii ani s-a extins pe ambele maluri, impartim pe cartiere? care cartier e in Oltenia si care in Muntenia? cum facem aici? :)

•6. Problema autocitarii si pozitia voievodatului lui Seneslau ....am sters imediat linkul respectiv dar linkul dadea informatii puse de altcinea inaintea mea, v-am spus ca erau copiate din cele doua carti deci nu ma autocitam...din cate imi amintesc singurul care a dat referinte catre propriile cugetari ati fost dumneavoastra. Putina sinceritate va rog. In legatura cu voievodatul lui Seneslau situat la est de Olt dar care nu prea depasea limesul trasalutanus dupa parerea(geografia) ungurilor..numai ca atentie, sint surse care sustin ca Litovoi sau un urmas al acestuia cu acelasi nume preluase dupa moarta lui senneslau si voievodatul acestuia si din aceasta pozitie s-a luptat cu ungurii..Basarab s-a luptat cu ungurii detinind initial acelasi teritoriu ca si Litovoi.......cam asta e problema ..bania Craiovei poate si numele localitatii dar heraldica voievodatelor romanesti se pare ca se datoreaza acelor colonizari din Dacia Malvensis.Nu a existat un voievodat de Campulung, campulungul ar fi fost dezvoltat de sasi iar Basarab I l-a ocupat in urma incendierii de catre unguri a probabil cetatii sale de resedinta aflata probabil la Curtea de Arges, sau poate Sapareni sau Cozia...voievodatul de Campulung nu a existat..fusese pana atunci al negustorilor sasi. De fapt prin luarea Campulungului se crede ca a inceput extinderea peste tot teritoriul Munteniei.

•7. Propunere de colaborare si aplanare a conflictului Reusim sa construim amandoi un articol decent, aveti puterea de a incerca ceva cu adevarat bine intentionat? Va propun sa lasati caseta si statisticile actuale si sa treceti la prezentarea deplasarii granitei de est in diferite momente ale istoriei, ok?

•8. Imi cer scuze dar uitasem de problema Orsovei. Aici lucrurile sint clare, trebuie sa vorbim undeva si despre Orsova ori aici este simplu..Mehedinti, Oltenia..... singura legatura pe care o are Orsova de azi cu vechea Orsova este denumirea. In rest, are o cu totul alta populatie sau structura a populatiei(germanii, austeriecii,unguri si turcii nu mai sint de mult), are o cu totul alta alta amplasare, atit Orsova veche cat si insula Ada Kaleh au fost rase de buldozere si locul acoperit de ape,...daca vreti putem vorbi despre istoricul Orsovei...ca a facut parte din imperiul Roman..Dacia malvensis...ca a fost subiect de disputa intre Litovoi apoi Basarab si unguri ca a fost in stapanirea romanilor pana la Iancu de Hunedoara ..cu o scurta intrerupere dupa moartea lui Mircea cel Batran...ca a intrat apoi in posesia lui Iancu de Hunedoara iar apoi a ungurilor, ca a fost cucerita de turci, devenita resedinta unui sangeac, cucerita apoi de austrieci..aici este si un episod mai putin popularizat dar cred eu de o importanta destul de mare...Tudor Vladimirescu dupa razboiul ruso-turc a fost vataf la granita avind in subordine pandurii care aparau granita de vest, intre panduri si garnizoana austriaca erau mici frictiuni zilnice, mici farse care se pare ca si le jucau unii altora poate de plictiseala, pana intr-o zi cand austriecii au ucis un pandur, Tudor a avut o reactie violenta si in noaptea urmatoare romanii au atacat corpul garnizoanei austriece, i-au ucis pe toti ca razbunare pt moartea acelui pandur, au incendiat mai multe cladiri din oras in special cele ale administratiei austriece. Austrecii au amenintat cu represalii(razboi) Tara Romaneasca iar domnitorul a ales sa dea vina pe Tudor Vladimirescu pe care l-a destituit si a spus despre el ca este nebun, asa s-a trezit Tudor Vladimirescu fara slujba si in opozitie cu domnia fapt care a cantarit si el mult(probabil) in ridicarea pandurilor......asta ca o paranteza...orsova veche a intrat in limitele Romaniei in Banat dupa primul razboi mondial...apoi comunistii au trecut localitatea in Oltenia(mehedinti) si au decis apoi sa construiasca Portile de Fier..au ras-o ..a devenit istorie vechea orsova....dar este o Orasova noua si azi........istorie....asta e viata..cu bune si rele.... --Adrian Corvin 24 martie 2007 20:09 (EET)

In afara punctele discutate, revin la accesul in Tara Lovistei prin valea Oltului...austriecii n-au avut nevoie de "dinamita" :) pag70 70Drumurile romane vor fi utilizate până în evul mediu şi vizibile, pe alocuri, până în secolul nostru. Pe o hartă austriacă din 1722 (bune si hartile austriece la o chestie :) )figurează drumul roman Sucidava-Romula-defileul Oltului, numit via Traiana, deoarece mai era încă întrebuinţat.--Adrian Corvin 25 martie 2007 09:53 (EEST)

privind proportiile colonizarii.....aparitia satelor de legionari veterani: pag99 în Oltenia au fost descoperite vreo 60 de aşezări rurale întemeiate deci unde inainte nu existau sate geto-dace

plus....orasele romane care s-au dezvoltat in jurul davelorpag66 Toate numele oraşelor romane din Dacia (cu excepţia diminutivului Romula, „Roma cea mică") nu sunt altceva decât vechile denumiri ale unor localităţi dacice mai răsărite, în preajma cărora au apărut aceste oraşe.

pag 69 (cam asta era puterea financiara a legionarilor asezati) ; sub Traian un centurion avea solda anuală de 25 000 sesterţi. Toţi militarii trebuie consideraţi ca făcând parte din honestiores. Un simplu soldat din legiune primea în veacul al doilea un stipendium de 300-500 denari, soldă mărită sub Caracalla la cea. 700 denari anual, în timp ce solda unui centurion ajunsese acum la 12 000 denari (60 000 sesterţi).

Privind discutia privind existenta siturilor romane intre Olt si limesul Transalutanus....iata ce se spune despre coltul sud-estic al Olteniei : pag100 sub Justinian (527-565) se reface stăpânirea romană, cu centre puternice la Lederata, Zernes, Arcidava, Drobeta, Sucidava, Turnu Măgurele. în castrul de la Drobeta s-a semnalat o locuire intensă din sec. VI. Sucidava e refăcută acum, adăugându-se o interesantă fântână secretă, iar în colţul nord-vestic al cetăţii s-a construit o basilică creştină.--Adrian Corvin 25 martie 2007 10:25 (EEST)

Despre perioada extrem de tulbure dintre 350-600 iata locul principal de desfasurare al ostilitatilor pe teritoriul Romaniei:pg101-102

Constantin cel Mare respinge în repetate rânduri atacurile goţilor şi carpilor, iar după înfrângerea goţilor din 332 Imperiul încheie cu aceştia un tratat de pace şi alianţă (foedus). O parte din goţi sunt colonizaţi în imperiu, în Scythia Minor, în timp ce goţii şi taifalii rămaşi la nordul Dunării devin aliaţi (foederati). La mijlocul secolului al IV-lea Dobrogea Noi grupuri de goţi arieni, conduşi de episcopul lor Ulfila(fusesera crestinati), vor primi azil în Imperiu, în urma persecuţiei la care au fost supuşi de regele vizigot Athanaric. Luptele cu Athanaric reîncep în 367. împăratul Valens (364—378) trece Dunărea pe un pod de vase îndrep-tându'se împotriva goţilor, care s-au retras în Munţii Buzăului. în 369 Valens trece Dunărea la Noviodunum şi îi urmăreşte pe goţi între gurile Dunării şi Nistru. Pacea cu Athanaric se încheie la Noviodunum, pe ambarcaţiuni în mijlocul fluviului. Deşi nu mai căpătau calitatea de federaţi, goţii se angajau să nu mai treacă Dunărea. Athanaric va organiza represiuni indirecte, persecutând creştinii în ţinuturile controlate de el; în 372 îşi găseşte moartea de martir misionarul creştin Sava Gotul, înecat în râul Buzău.Speriaţi de apropierea hunilor, care în 375 ajunseseră la Nistru, în 376 vreo 200 000 de goţi cer intrarea în Imperiu, în schimbul apărării limesului. Nu peste mult timp însă neînţelegerile au reînceput, Valens însuşi murind în luptă cu vizigoţii, la Adrianopol. Pe la anul 400 hunii ajunseseră să controleze teritoriul de la nordul Dunării, întreprinzând atacuri şi spre Moesia şi Thracia. în timpul lui Theodosius II (408-450), Carsium şi Noviodunum vor cunoaşte temporare înrobiri din partea hunilor. După înfrângerea hunilor din 454 se aşează prin nord-estul Dobrogei grupul hunilor condus de Hernac, unul din fiii lui Attila. Când, în 488, ostrogoţii conduşi de Theodoric părăsesc Peninsula Balcanică migrând spre Italia, Imperiul Bizantin scăpa de populaţiile germanice. Curând însă locul acestor atacatori va fi luat de protobulgari şi slavi. Sub împăratul Anastasius (491-518) grupuri de protobulgari sunt primite în dioceza Thraciei, iar sub Iustin I limesul Dunării de Jos este ameninţat de triburile slave ale anţilor şi sclavinilor. Dobrogea va fi adesea scena confruntărilor cu bulgarii, avarii şi slavii sub Justinian (527-565). Prin anul 544 împăratul a încercat să-i aşeze pe anţi ca federaţi în nordul Deltei; un grup de sclavini se aşezau, tot atunci, la Ulmetum. Mari distrugeri provoacă fortificaţiilor dobrogene atacurile kutrigurilor (înrudiţi cu hunii) din anul 559, apoi avarii conduşi de Baian, prin 561-562. Deoarece Justin II nu le mai plăteşte subsidii, avarii vor ataca în repetate rânduri Dobrogea în deceniile 7 şi 8. în final avarii se învoiesc să apere frontiera şi în 578 Baian îi înfrânge pe sclavinii din nordul Dunării. Un nou tratat cu avaro-slavii încheiat de Mauriciu Tiberiu (582-602) va fi încălcat şi, în 587 barbarii cauzează distrugeri masive mai multor cetăţi din Scythia Minor, printre ele aflându-se Tropaeum Traiani şi Durostorum. Menţionarea acestui pustiitor raid de Theophilact Simocatta (Historiae I, 8) e confirmată arheologic. Sfârşitul stăpânirii bizantine în Dobrogea este confuz. Sub Phocas (602-610) slavii şi avarii pătrund masiv în Imperiul Bizantin.

Nelămurire

Aveţi 3 opţiuni:

1. Să conveniţi asupra unui pct de vedere comun şi să specificaţi şi alte teorii/păreri asupra celorlalte existente
2. Să vă certaţi la nesfârşit
3. Unul dintre voi să renunţe la discuţie în favoarea celuilalt (improbabil din câte văd eu)

Chiar nu vreţi să conveniţi asupra unui pct de vedere comun şi să specificaţi şi alte teorii/păreri asupra celorlalte existente? Nu ştiu dacă vă daţi seama, dar dacă nu faceţi aşa, va fi necesară blocarea articolului la o versiune dinaintea disputei şi gata cu editarea lui. Pentru Dumnezeu încetaţi să tot daţi vina unul pe celălalt şi comportaţi-vă ca nişte oameni maturi, nu ca o ceată de copii arţăgoşi. --R O ^{A M A T A} ₂₀₀₇ ^mesaj 25 martie 2007 11:53 (EEST)

• vor să se înţeleagă. Şi nu mai spuneţi ce credeţi sau aţi auzit, ci doar ceea ce afirmă istoricii precizînd sursele - nu există sursă nu includeţi teoria, afirmaţia, etc. --R O ^{A M A T A} ₂₀₀₇ ^mesaj 25 martie 2007 12:38 (EEST)

eu zic ca sint prezentate toate variantele ...cu legaturi, poate trebuie prinse mai bine in text...sa apara si domnul olahus ...il astept cu nerabdare tocmai aveam chef de o discutie pe marginea punctelor puse de mine...sper sa nu ma dezamageasca...ajungem noi la un numitor comun pana la urma --Adrian Corvin 25 martie 2007 12:46 (EEST)

Si ca sa fiu sincer...nu cred ca o blocare a articolului la o forma premergatoare interventiilor noastre ar fi ceva rau pentru simplul motiv ca acum mai degraba este rodul unui soi de compromis dar articolul era mai realist inainte de interventia domnului Olahus si apoi a mea...--Adrian Corvin 25 martie 2007 12:50 (EEST)

Despre Basarabi si ce anume stapineau ei inainte de Posada: Privitor la limesul Transalutanus şi poziţionarea formaţiunilor statale ale vlahilor în acelaşi areal. Ioan Basarab I a domnit iniţial peste acelaşi teritoriu ca şi Litovoi la finalul domniei-teritoriul dintre Carpaţi, Dunăre şi limesul Transalutanus.Traducere a Cronicii pictate de la Viena de G. Popa Lisseanu, referitoare la Campania lui Carol Robert de Anjou şi bătălia de la Posada: „…regele ungur, s-a dus în persoană, în luna lui septembrie, prin Severin în ţara voievodului românilor, Basarab,

După ce regele a cuprins Severinul şi fortăreaţa lui… Basarab a trimis o solie vrednică de toată cinstea … vă voi lăsa în pace Severinul … numai să vă întoarceţi îndărăt cu pace … pentru că dacă veniţi şi mai mult înlăuntrul ţării, nu veţi putea nicidecum să înconjuraţi primejdia

Act de danie Carol Robert - 26 iulie 1324(6 ani inante de Posada)

Aşadar, noi, care, din slujba cârmuirii pe care am luat-o asupra noastră, suntem datori să păzim pe fiecare în dreptul său, ascultând cu luare aminte rugămintele magistrului Martinus şi amintindu-ne meritele şi slujbele credincioase pe care ni le-a adus, şi ni le-a făcut nouă şi regatului nostru, neobosit, împreună cu fiii lui, cu vărsarea sângelui său şi râvna celei mai mari credinţe, pentru înălţarea domniei şi a slavei noastre, în felurite expediţii şi treburi ale noastre, şi îndeosebi în expediţia noastră pe care am făcut-o spre Zagreb şi în altă expediţie pe care am avut-o sub cetatea Mehadia, unde, îndeosebi prin grija sa devotată şi slujba sa credincioasă, am redobândit şi am supus stăpânirii noastre cetatea pe care o ţinea Ioan, fiul banului Teodor, răzvrătit împotriva maiestăţii noastre; de asemenea, în lupta cu oştile foarte multe ale theutonilor şi bohemilor care au încercat prin lovituri duşmănoase să treacă hotarele ţării noastre; de asemenea, prin purtarea soliilor noastre, în mai multe rânduri, la Basarab, voievodul nostru al Transalpinei, unde şi-a îndeplinit slujba soliei sale în chip credincios şi vrednic de laudă, voind să răsplătim prin bunăvoinţa regească slujbele sale atât de multe şi însemnate, am întors <...>, magistrului Martinus <...> moşia Dawar, împreună cu susnumitul pământ Pelynteluk, ce ţine de aceea susnumită pentru a o stăpâni în veci <...>

--Adrian Corvin 25 martie 2007 13:49 (EEST)

---

Sa stiiti ca textul in forma acutala este aproape identic cu cel pe care l-ati propus dumneavoastra in ultimele luni. Prin urmare nu pot sa-l las in forma actuala. Textul in forma actuala nu reuseste sa faca diferenta intre o regiune de dezvoltare (care, datorita faptului ca se intinde in proportie de aprox. 90% intr-o provincie istorica i s-a adaugat denumirea provinciei). In enciclopedia Wikipedia exista un articol care descrie o regiune istorica Oltenia, articol care face parte din categoria provinciilor istorice, si altul, care descrie o regiune de dezvoltare, articol care face parte din categoria regiunilor de dezvoltare. Dumneavoastra introduceti permanent informatii despre regiunea de dezvoltare in acest articol, iar rezultatul nu este decat acela ca induceti cititorul in confuzie. Nu inteleg de nu va implicati in dezvoltarea articolul care vine in intampinare intereselor dumneavoastra: Regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia. Pentru eliminarea tuturor confuziilor am creat un articol de dezambiguizare pe care dumneavoastra l-ati propus initial pentru stergerea rapida (de ce, domnule Adrian Corvin?). Acum sa trecem la intrebari:

•1 Problema determinarii temei de discutie: Oltenia, ca regiune istorica, nu mai este o un spatiu administrat de un ban al Craiovei, ci un landşaft (din germ. "Historische Landschaft"). Acest statut presupune delimitarea spatiului actual in functie de limitele istorice. Limitele istorice trebuiesc alese, in principiu, in functie de lungimea perioadei in care acest teritoriu a purtat aceasta denumire. Pentru a nu fi suspectat de impartialitate dau ca exemplu o alta regiune istorica din Romania: Transilvania. Notiunea de Transilvania a aparut abia in secolele XI-XII, odata cu fomarea Voievodatului Transilvaniei (care de fapt era un stat vasal Ungariei, ci o "regiune autonoma" in cadrul Ungariei). Abia din acest moment putem vorbi de Transilvania, indeferent ca inainte a existat aici diverse culturi neolitice, Regatul Dac, Provincia Dacia, sau Regatul Gepizilor. Limitele aceastui voievodat erau foarte precise. Desigur, dupa batalia de la Mohacs (1526), Transilvania se desprinde de Ungaria si devine un stat care in partea de nord-vest cuprindea teritorii din Slovacia de astazi. Ulterior, suprafata acestui stat se diminueaza, iar dupa 1699 (dupa anexarea sa de catre Habsburgi) este alcatuit aici Principatul Transilvaniei cu limitele din perioda de dinaintea bataliei de la Mohacs (1526).

Ideea eliminarii listei de orase mi se pare foarte buna, iar motivul invocat este, de asemena, rational. Cel mai bun exemplu în această privinţă am putea sa-l preluam de la articolul Banat, care, de altfel, mi se pare a fi excelent conceput. Repet: EXCELENT !

•2. Problema limbajului Aici cred ca ar trebui fiecare dintre amandoi sa inceapa sa priveasca barna din ochiul sau. Sa stiiti ca nici limbajul dumneavoastra la adresa mea nu a fost tocmai politicos.

•3. Problema Daciei Malvensis Va rog frumos (si vorbesc serios!) sa nu mai confundati o provincie romana Dacia Malvensis cu regiunea adiminstrata de Banul Craiovei. V-am explicat mai sus si de ce. De asemenea v-am oferit citate legate de spatiul dintre raul Olt si de Limes Transalutanus din doua surse diferite. Putem vorbi de o continuitate a Daciei Malvensis sub forma de Oltenia numai daca reusiti sa demostrati o continuitate juridica (asa ceva nu exista insa. Sau poate totusi ma insel?). Deocamdata, afirmatia ca Oltenia ar fi urmasa Daciei Malvensis nu este decat o dovada de anacronism si nimic mai mult.

•4.Problema existentei ruinelor romane la est de Olt – aceasta afirmatie am citat-o tocmai din sursa oferita ieri de dumneavoastra (prima sursa dintr-un total de 3; pagina 98). Acum ce faceti, domnule Adrian Corvin? Contraziceti tocmai sursele postate de dumneavoastra? Va rog de asemenea sa fiiti politicos. (vedeti punctul nr.2)

•5. Slatina pe ambele maluri: Raspunsul la aceasta intrebare il gasisti de asemenea in articolul Banat (despre care nu ma pot abtine sa nu repet: este EXCELENT), vedeti mentiunea legata de orasele Arad, Belgrad si Szeged.

•6. Problema autocitarii si pozitia voievodatului lui Seneslau . Imi spuneti destre insemneale heraldice ale Olteniei care „se pare” ca ar fost preluate din epoca romană. Nu sunt niste lucruri certe, ci niste presupuneri. Deci, trebuiesc tratate ca atare. Legat de Campulung va inselati amarnic. In targul orasului Campulung traiau numai sasi, ‘’’insa’’’ in preajma targului era asezarile romanilor, iar amplasarea manastirii ridicate de Negru Voda in 1215, nu se afla la vremea aceas d.p.v. administrativ in targul Campulungului, ci la cateva sute de metri de acesta, dar aici se afla capitala Munteniei.

•7. Propunere de colaborare si aplanare a conflictului V-am explicat mai sus de ce nu pot lasa caseta de informatii: pentru ca ea descrie Regiunea de dezvoltare Sud-Vest, nu ceea ce intelegem prin regiunea istorica Oltenia. De altfel, informatia a-ti preluat-o de la pagina institutului de statistica Dolj care ofera (asa cum si scrie negru pe alb acolo) date despre Regiunea de dezvoltare Sud-Vest. Oltenia este regiunea din cadrul Tarii Romanesti administrata de banul Craiovei, iar acest spatiu se intindea la est de raul Olt. Va rog, domnule Adrian Corvin, nu mai ridicati exceptiile la rang de regula.

•8. Imi cer scuze dar uitasem de problema Orsovei. Nu vad vreo o problema in privinta Orsovei. Vechea Orsova a fost demolata, iar noul oras a fost ridicat cativa zeci de metri mai sus, dar tot pe teritoriul care apartine regiunii istorice Banat. Deci nu vad nici o problema in privinta Orsovei.

HARTA aceasta , pe care a-ti postat-o aici este identica cu aceasta harta ( pe care a-ti postat-o aici). Ma mir ca nu a sesizat nimeni acest lucru pana acum. In afara de problema legata de dreptul de a folosi harta mai este o problema legata si de calitatea informatiei din aceasta harta: provincia Dacia Malvensis a fost creata in anul 158, pe cand provincia Moesia Inferior nu mai cuprindea teritorii la nord de Dunare inca din anul 117. Prim urmare as dori sincer sa aflu ce perioada este reprezentata in acea harta. Cea de dinainte de 117 , sau cea de dupa 158 ???? Si va mai rog 2 lucruri legate de aceasta harta:

• 1. Postati, va rog, o harta curata, fara picturi menite sa creaze suspiciunea ca informatia aceastei harti ar fi fost manipulata.
• 2. Rezolvati problema legata de dreptul de autor!

Va saluta colegul dumneavoastra din aceasta enciclopedie. --Olahus2 25 martie 2007 22:50 (EEST)

•1 Problema determinarii temei de discutie: Problema eliminarii descrierilor demografice si a localitatilor trebuie rezolvata si in cazul Transilvaniei. Regret sa va spun dar nu va pot lasa sub nicio forma sa prezentati doar granita dintr-un anume segment de timp, nici sa trunchiati adevarurile.

•2. Problema limbajului cu toate asta nu am mers pana acolo incat sa aduc acuze de genul fobiilor ...la acea acuza astept scuze , este vorba de un minim bun simt.

•3. Problema Daciei Malvensis Regret ca n-ati inteles ...pe teritoriul Olteniei a fost Dacia Malvensis aproape in acele limite, apoi Bania Olteniei etc...trebuie trecute in revista toate, dar absolut toate momentele ..Nu am nevoie de continuitate juridica ca sa vorbesc despre ce s-a intamplat in regiune.

4.Problema existentei ruinelor romane la est de Olt.... sursele vi le-am oferit legate de mai multe discutii, existenta ruinelor este usor de demonstrat..le puteti gasi in paginile oraselor respective si in paragrafe pe care vi le-am oferit ulterior..v-am si boldat Turnu Magurele spre exemplu...

5. Slatina ma tem ca situatiile nu sint similare iar in cazul Slatinei lucrurile sint clare judetul Olt, Oltenia din toate punctele de vedere ..daca veti citi in paginile despre Slatina veti vedea si in a cui jurisdictie se afla chiar si in perioada pe care o tot sustineti

6. Problema autocitarii si pozitia voivodatului lui Seneslau ati evitat subiectul..ati vorbit doar despre Campulung, v-am dat explicatii mai sus privind Campulungul, nu exista documente care sa sustina ca acolo a fost capitala inainte de atacul lui Carol Robert, dimpotriva exista documente care spun ca era in alta parte si acolo erau sasii, ca nu apartinea initial voievodatului lui. Despre Negru voda nu are rost sa vorbim este o legenda si inca nu se cunoaste la cine se refera…poate la Litovoi, DanI BasarabI ..personal inclin spre varianta Basarab I ..aici se vad lipsa de cunostinte..cand pomeniti de Negru Voda si Campulung, despre incacesibilitatea Tarii Lovistei prin valea Oltului si alte nazdravanii ..sa stiti ca trebuie sa va bazati pe o anumita cultura generala cand scrieti despre astfel de subiecte..nu rezolva totul google..

7. Propunere de colaborare si aplanare a conflictului Eu am incercat o colaborare si o aplanare a conflictului, dar nu pot lasa sa denaturati adevarul. In primul rand consider ca aici vorbim de regiunea Oltenia , nu numai cea istorica ci si cea de azi. Am observat ca la fel s-a prezentat prezentul si trecutul si la alte regiuni. Oltenia nu este doar regiunea administrata de un ban, aici n-ati reusit sa treceti peste acesta fixa. Cred ca de aici au plecat divergentele, asta presupunind ca si dumneavoastra aveti bune intentii.

•8. Problema Orsovei. Sint de acord ca a apartinut o perioada regiunuii istorice banat, astazi insa este foarte clar ca apartine Olteniei, nu conteaza cate sute de metri a fost mutata, este un cu totul alt oras. Aici insa este si o alta problema, din nou v-ati blocat intr-o singura perioada. Se pare ca este o problema aici si ma voi ocupa de subiectele privind Banatul pentru ca trebuie prezentate mai multe aspecte.. apropo si de discutia de la acea harta..nu s-a spus ca romanii banateni nu aveau acces in oras.

Despre harta vorbim maine, pusesem initial ceva...se vedeau bine nuantele..am luat doar un fragment al hartii lucru care n-ar trebui sa deranjeze..in plus harta pusa de dumneavoastra este gresita si neclara Salutari..Toate cele bune! din partea lui --Adrian Corvin 26 martie 2007 00:47 (EEST)

P.S.: felicitari pentru faptul ca ati reusit pentru prima data sa va pastrati in limitele unui limbaj acceptabil.. totusi, scuzele pentru acea acuza n-ar strica mai ales ca va fi f lunga disputa noastra.... --Adrian Corvin 26 martie 2007 00:47 (EEST)

---

•1 Problema determinarii temei de discutie: V-am adus cateva zeci de surse in privinta delimitarii geografice a provinciei istorice Oltenia. Astept inca surse de la dumneavoastra pt. ca deoacamtata nu ati adus asa ceva. Daca vi se pare ca descriu Oltenia prea mica, dar in acelasi timp aveti zero surse in privinta contrariului, atunci nu va ramane decat sa deschideti un articol separat Oltenia Magna in care sa precizati ca Oltenia se intinde din Pitesti pana in Muntii Banatului.

•2. Problema limbajului Va rog sa ma lasati in pace cu rahatul acesta. Cititi mai sus cum v-ati adresa mie si lui Nelu Craciun. Este incredibil ca tocmai dumneavoastra, cel mai neobrazat utilizator pe care l-am intalnit pana acum in aceasta enciclopedie, avesti aceste pretentii de la alti utilizatori. Va recomand sa va masurati cu atentie lungimea nasului. Sunteti un vandal, pentru ca modificati informatiile aduse de mine (si demonstrate cu surse), fara sa aduceti la randul dumneavoastara surse/informatii/dovezi menite sa contrazica opinia mea si sursele/informatiile/dovezile mele.

Citez inca odata ceea ce ati scris dumneavoastra mai sus. ...voiam sa parasesc wikipedia cand am vazut un evreu dand lectii de istorie romanilor..acum vad un german dind lectii de geografie oltenilor . Sau aici: ...uite cum au ajuns evreii sa invete licentiatii in istorie romani, istoria Romaniei..uite cum au ajuns germanii sa-i invete pe olteni ce este un oltean si cat se intinde Oltenia..... Asta este o dovada de germanofobie si de iudeofobie ordinara, domnule Adran Corvin. Dumneavoastra sa va fie rusine. Este incredibil faptul ca tocmai dumneavoastra aveti pretentii de scuze de la mine.

•3. Problema Daciei Malvensis Gresiti. Este mare nevoie sa demonstrati continuitatea juridica. Altfel dati dovada de anacronism (dupa logica dumneavoastra, Burebista este primul sef de stat român). Pana nu aduceti dovezi in acest sens nici nu merita sa mai discutati cu mine desprea aceasta problema.

•4.Problema existentei ruinelor romane la est de Olt Si eu v-am dat citate legate despre existanta asezarilor la est de Olt. Cititi aici.

•5. Slatina Eu v-am demonstrat ca Slatina nu este in Oltenia. Dumneavoastra insistati ca este in Oltenia, dar nu aduceti dovezi.

•6. Problema autocitarii si pozitia voivodatului lui Seneslau Domnule Adrian Corvi, poftiti aceasta harta scanata din România. Atlas istorico-geografic, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1996. Vedeti, domnule Adrian Corvin, unde se intindea acest voievodat? Va rog sa luati exemplul meu si sa aduceti surse/informatii/dovezi .

•7. Propunere de colaborare si aplanare a conflictului Oltenia, ca Regiune istorica, este spatiul administrat de Banul Craiovei. La inceputul paginii ati sustinut chiar si dumneavoastra aceasta idee. Acum, dupa ce v-am demonstrat ca Banul Craiovei administra numai teritoriile de la vest de raul Olt, nu mai sunteti de acord cu ideea prezentata mai sus. Nu vreti sa intelegeti ca Oltenia este separata de Muntenia prin raul Olt. Nu vreti sa intelegeti ca v-am adus deja cateva zeci de surse care sprijina aceasta idee, iar dumneavoastra sunteti pana acum, cu mainile goale.

•8. Problema Orsovei. Poftiti aici o colectie de harti despre istoria Banatului.

P.S. veniti cu surse, domnule Arian Corvin. VA ROG ! VA IMPLOR !!! VENITI CU SURSE, INFORMATII, DOVEZI ! Altfel nu faceti decat sa vandalizati acest articol la nesfarsit. Respectati regulile aceastei enciclopedii! Intelegti ca nu puteti sa modificati pasaje dupe bunul plac numai pentru ca "nu va convin". Veniti cu dovezi (ASA CUM PUTETI VEDEA CA PROCEDEZ EU). Faceti, va rog, aceast lucru, altfel nu va exista liniste in aceasta pagina de discutie. --Olahus2 26 martie 2007 12:53 (EEST)

PS: harta orasului Slatina oferita de primaria orasului. Din aceasta harta nu reiese ca acest oras s-ar intinde si la vest de raul Olt (adica in Oltenia), ci numai la est de raul Olt (in Muntenia). --Olahus2 26 martie 2007 16:08 (EEST)

PS: Vă citez din The Columbia Encyclopedia, Sixth Edition. 2001-05. (aceasta este link-ul): The Oltul River, a tributary of the Danube, divides Walachia into Muntenia or Greater Walachia (20,265 sq mi/52,486 sq km) in the east and Oltenia or Lesser Walachia (9,303 sq mi/24,095 sq km) in the west. . Cred ca e clar nu? Raul Olt separă Oltenia de Muntenia. În privinţa Câmpulungului, unde m-ati contrazis va citez din aceasi sursa: Cîmpulung, the earliest capital of Walachia, was later replaced by Curtea de Arges. Deci sper ca a-ti inteles acum ca prima capitala a Munteniei a fost Campulung, nu Curtea de Arges. Ce ziceti, domnule Adrian Corvin? Credeti ca are toata lumea ceva impotriva dumneavoastra? --Olahus2 26 martie 2007 16:25 (EEST)

---

CINE NU ESTE CU OLAHUS.......

Domnule olahus, citesc si recitesc atacul dumneavoastra si nu pot sa cred ca s-a ajuns aici, voi segmentat si boldat frazele din mesajul dumneavoastra:

•Va rog sa ma lasati in pace cu rahatul acesta. olahus

calmati-va, controlati-va limbajul --Adrian Corvin 26 martie 2007 18:02 (EEST)

•Cititi mai sus cum v-ati adresa mie si lui Nelu Craciun. olahus

cum m-am adresat domnule olahus? nu v-am acuzat de lucruri grave cum faceti dumneavoastra, nu v-am jignit fatis, nu eu v-am tutuit primul si v-am respectat (chiar daca am zambit cateodata la gafele dumneavoastra monumentale: judetul dolj si judetul de balta identitati diferite care au existat in acelasi timp, toate capitalele Tarii Romanesti in Muntenia,dinamitele austriecilor cu 100 de ani inainte de inventarea dinamitei, faptul ca ati dat ca referinta propriile parerei pe care le puseseratica note , faptul ca n-ati stiut unde erau codrii vlasiei, ca ati sustinut ca nu erau urme romane la est de Olt, ca ati sustinut ca Tara Lovistei a fost inaccesibila pe Valea Oltului si lista este foarte lunga....sa stiti ca in general cand discutati cu cineva si si faceti atatea gafe, greu va puteti castiga credibilitate)--Adrian Corvin 26 martie 2007 18:02 (EEST)

•Este incredibil ca tocmai dumneavoastra, cel mai neobrazat utilizator pe care l-am intalnit pana acum in aceasta enciclopedie, avesti aceste pretentiiolahus

asta este o jignire grosolana si inutila.....--Adrian Corvin 26 martie 2007 18:02 (EEST)

•Va recomand sa va masurati cu atentie lungimea nasului. olahus

ce-ar fi sa invatati sa va controlati?--Adrian Corvin 26 martie 2007 18:02 (EEST)

•Sunteti un vandal, pentru ca modificati informatiile aduse de mineolahus

desigur, doar dumneavoastra detineti adevarul absolut.....oricine va contrazice este un vandal :) --Adrian Corvin 26 martie 2007 18:02 (EEST)

•si demonstrate cu surseolahus

pai tocmai ca unele imi dau mie dreptate, imi tot aduceti harti care arata ca granita a fost si pe Olt, uitati ca eu am fost primul care a spus ca a fost si pe Olt, v-am adus insa dovezi cu linkuri, harti, explicatii si arumentari ca n-a fost tot timpul asa..ati preferat sa negati totul si nu acceptati decit parerea dumneavoastra..cine nu e cu dumneavoastra va devine dusman--Adrian Corvin 26 martie 2007 18:02 (EEST)

•fara sa aduceti la randul dumneavoastara surse/informatii/doveziolahus

chiar asa, nu v-am adus? recititi paginile de discutii --Adrian Corvin 26 martie 2007 18:02 (EEST)

•menite sa contrazica opinia mea si sursele/informatiile/dovezile mele.olahus

are voie cineva sa va contrazica? este permis sa apara si parerea celuilalt? --Adrian Corvin 26 martie 2007 18:02 (EEST)

•Citez inca odata ceea ce ati scris dumneavoastra mai sus. ...voiam sa parasesc wikipedia cand am vazut un evreu dand lectii de istorie romanilor..acum vad un german dind lectii de geografie oltenilor . Sau aici: ...uite cum au ajuns evreii sa invete licentiatii in istorie romani, istoria Romaniei..uite cum au ajuns germanii sa-i invete pe olteni ce este un oltean si cat se intinde Oltenia..... Asta este o dovada de germanofobie si de iudeofobie ordinara, domnule Adran Corvin. Dumneavoastra sa va fie rusine. Este incredibil faptul ca tocmai dumneavoastra aveti pretentii de scuze de la mine.olahus

nu este o dovada de fobie, departe de mine gandul acesta...n-am nimic cu niciun popor, dar mi se pare straniu sa vorbeasca cineva care n-a vazut in viata lui, Slatina sa vorbeasca despre oras....--Adrian Corvin 26 martie 2007 18:02 (EEST)

Dincolo de divergentele noastre vreau sa va spun ca procedati gresit, nu asa se poarta un dialog, ati incalcat toate regulile de politete, ati facut o multime de gafe jenante d.p.d.v. cultural, lucruri simple. Si cand ma gandesc ca totul a pornit de la niste lucruri simple pe care le stiu si copii...Slatina, Scornicestiul sint in Oltenia..Orsova nu mai are nimic in comun cu Orsova veche..asta era in esenta discutia.....am umplut amandoi pagini intregi de discutii...N-ATI ACCEPTAT NICI PREZENTA AMBELOR OPINII.....apoi ati trecut la jigniri.....imi pare rau ca s-a ajuns aici...ce se mai poate spune? despre ce sa mai discutam domnule? CRED CA N-ATI INTELES CE ESTE O ENCICLOPEDIE..CRED CA N-ATI INTELES CUM SE POARTA UN DIALOG. Pacat --Adrian Corvin 26 martie 2007 17:50 (EEST)

Domnule Adrian Corvin, vad ca nu ati fost in stare nici pana acum sa aduceti surse, dovezi, dar vandalizati mai multe articole in ultimul hal. Pana nu aduceti dovezi in sprijnul afirmatiilor (pentru ca deocamdata numai eu am adus asa ceva) nu mai am ce discuta du dumneavoastra. O seara buna! --Olahus2 26 martie 2007 18:35 (EEST)

dovezi v-am tot adus, va rog sa va calmati si sa nu actionati cu ura--Adrian Corvin 26 martie 2007 18:40 (EEST)