Sari la conținut

Discuție:Oltenia/Sursele lui Olahus2

Conținutul paginii nu este suportat în alte limbi.
Adăugare subiect
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ultimul comentariu: acum 17 ani de Olahus2 în subiectul Sursa nr.25

Sursa nr.1

[modificare sursă]

România. Atlas istorico-geografic, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1996

Sursa nr.1/Dovada nr.1

[modificare sursă]
  • Apasă aici! Harta reprezintă provincia romană Dacia. Dacia Malvensis se intindea, conform autorilor, la est de râul Olt pana în actualul judeţ Covasna. Această hartă completează/contrazice textul din forma actuală a articolul Oltenia, care nu pomeneşte de faptul ca Dacia Malvensis ar fi cuprins şi alte regiuni în afară de Oltenia.

Sursa nr.1/Dovada nr.2

[modificare sursă]
  • Apasă aici! Harta aceasta infirmă faptul că Oltenia nu s-ar fi aflat în calea migratorilor. Vestigiile arheologice demonstrează foarte limpede faptul că sudul Olteniei a fost un important culoar de trecere a acestora. Arheologia a demonstrat că aici au existat numeroasele aşezări slave.

Sursa nr.1/Dovada nr.3

[modificare sursă]
  • Apasă aici!. A se vedea întinderea voievodatului lui Seneslau. De asemenea, această hartă demonstrează încă o dată că Oltenia s-a aflat în calea migratorilor.

Sursa nr.1/Dovada nr.4

[modificare sursă]
  • Apasă aici! Harta reprezintă Principatele Române în perioada 1859-1914. Oltenia este separată de Muntenia prin râul Olt. Imaginea este scanată de la pagina 85, harta 20, autori: Ştefan Ştefănescu, Dragoş Bugă, Silvia Dobre.

Sursa nr.1/Dovada nr.5

[modificare sursă]
  • această hartă. Imaginea scanată: pagina 145, harta nr. 35, autori: Dimitrie Oancea, Maria Hedvig Formagiu. (am scanat harta şi la o rezoluţie mai bună) In această hartă costumele populate sunt impartiţe în tipuri pricipale, tipuri secundare şi subtipuri (arii locale) - vezi legenda hărţii. Şi aici, Oltenia se diferenţează ca fiind o regiune distinctă, iar limita estică a regiunii este râul Olt. Tot ce este la est de râul Olt se încadreaza Munteniei. Jumatatea estică a judeţului Olt (adica judetul Olt interbelic) se include chiar şi din punct de vedere al tipului regional Teleormanului. Nord-vestul judeţului Vâlcea împreuna cu Ţara Loviştei nu se încadrează Olteniei, ci tipului transilvan (fapt explicabil de altfel şi prin poziţia sa geografică).


Sursa nr.2

[modificare sursă]

Henius Weltatlas, 1929, Neufel&Henius Verlag, Berlin.

  • Apasă aici! Autorul delimitează provinciile istorice ale României Mari (Kleine Walachei=Oltenia; Grosse Walachei=Muntenia). Provincia istorică Muntenia începe la râul Olt şi se termină la Milcov.


Sursa nr.3

[modificare sursă]

Harta României, emisă în 2001, avizată de Ministerul Educaţiei Naţionale

  • Apasa aici Denumirea provinciilor istorice este trecută cu litere albastre, iar cuvântul OLTENIA se incadrază in totalitate la vest de Olt, pe când litera M a cuvântului MUNTENIA este amplasată deasupra judeţului Olt (în zona situată la est de râul Olt)


Sursa nr.4

[modificare sursă]

De la utilizatorul Pixi: GEOGRAFIA REGIONALĂ A ROMÂNIEI 2005 - Ministerul Educaţiei şi Cercetării

  • Articolul Oltenia. Legat de limita estică a Olteniei scrie cateva lucruri foarte clare:

Sursa nr.4/Dovada nr.1

[modificare sursă]
    • Olteniei nordice îi aparţine şi un sector de bordură al Podişului Getic ale cărui coline mărginesc spre nord depresiunile subcarpatice externe. Includem aici partea nordică a platformelor Olteţului, Jiului şi Strehaiei dealtfel strâns legată morfologic de structurile subcarpatice.
    • În partea nordică ea se ataşează sectorului central şi cel apusean al Podişului Getic reprezentat prin platformele Olteţului şi Strehaiei (subdivizată, la rândul ei, în platformele Huşniţei şi Bălăciţei).
      • Vă ofer aici, dar şi aici sau chiar aici niste hărţi cu Podişul Getic. După cum bine vezi, toate aceste subdiviziuni ale Podisului Getic (Olteţului, Jiului şi Strehaiei) se situează la vest de Olt. La est de Olt se află Platforma Cotmeana, dar articolul NU face referire şi la aceasta.

Sursa nr.4/Dovada nr.2

[modificare sursă]
    • Oltenia sudică este străbătută axial de Jiu, iar la limita estică se află Oltul.
      • Vă ofer şi o hartă a Câmpiei Române bazată pe cea din manualul de Geografie, clasa a 12., din care reiese clar ca Campia Olteniei cuprinde numai zona de la est de Olt. Chiar şi hărţile din manualele mai vechi nu ne lasă dubii în privinţa delimitării estice ale Olteniei. În Articolul Oltenia nu se face NICI O REFERIRE la Câmpia Boianului, situată la est de râul Olt.


Sursa nr.5

[modificare sursă]
  • Apasa aici! Un articol din Mayers Lexikon (care este, alaturi de Brockhaus, cea mai prestigioasa enciclopedie germana) despre Ţara Româneasca. Îţi citez: "historische Landschaft Rumäniens, zwischen Südkarpaten und Donau, durch den Alt geteilt in die Große Walachei (Muntenien) im Osten und die Kleine Walachei (Oltenien) im Westen". Iar acum traducerea: regiune istorică a României, între Carpaţii Meridionali şi Dunăre, pe care Oltul o separă în Valahia Mare (Muntenia) la est şi Valahia Mica (Oltenia) la vest. În limba germană râul Olt este numit "Alt", (nu judeţul Olt, vezi in acest sens şi Articolul de dezambiguizare a termenului "Alt" din wikipedia in limba germană: Alt, Fluss in Rumänien (rumänisch: Olt); ein Nebenfluss der Donau . Traducere: ALT, un râu din România (in limba romana: Olt), un afluent al Dunării. De asemenea ne oferă şi Mayers Lexikon o definiţie a termenului "Alt", citez: Alt (Rumänien) der, rumänisch Olt, linker Nebenfluss der Donau in Rumänien, 670 km lang;, traducere: Alt (Romania), în limba română Olt, afluent pe partea stângă a Dunării în România, 670 km lungime.


Sursa nr.6

[modificare sursă]
  • Apasă aici! prestigiosul dicţionar în limba engleză Webster defineşte regiunea Oltenia astfel: region S Romania W of the Olt; the W division of Walachia, adică pe romaneşte: regiune in sudul României la vest de Olt, diviziunea vestică a Valahiei.


Sursa nr.7

[modificare sursă]

Atlasul geografic al lumii. Editura didactică şi pedagogică, Bucuresti, 1990

  • În ceea ce priveşte vegetaţia Olteniei şi a Munteniei (şi implicit "pădurile Teleormanului") puteţi consulta şi această hartă a vegetaţiei. Dupa cum v-am mai scris şi mai sus, vegetaţia naturală din jumătatea vestică a Munteniei este identică cu cea din Oltenia.


Sursa nr.8

[modificare sursă]

Atlas geografic. Republica Socialistă România. Editura Didactică şi Pedagogică. Bucureşti - 1965

  • Apasa aici!. Încă odată: vegetaţia naturală din jumătatea vestică a Munteniei este identică cu cea din Oltenia.


Sursa nr.9

[modificare sursă]

Atlas istoric. Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1971. (1)

Sursa nr.9/Dovada nr.1

[modificare sursă]
  • Legat de fraza "păduri ale Teleormanului, unele dintre cele mai întinse din spaţiul european, ele întinzându-se pe axul sud-nord, de la Turnu-Măgurele până la Piteşti (denumire ce evocă fugarii din calea năvălitorilor care penetrau Muntenia) , iar de la vest la est, din preajma Roşiorilor, până pe teritoriul Bucureştiului de astăzi.": aici este vorba de Padurea Vlasiei sau de o prelungire în direcţia sud-vest a acesteia. (vezi şi o hartă). De asemenea am prezentat în sursele nr. 7 şi 8 că nu numai zona centrală şi vestică a Munteniei a fost acoperită de păduri, ci şi cea mai mare parte a Olteniei. De asemenea, afirmaţia potrivit căreia padurile Teleormanului ar fi fost "unele dintre cele mai întinse din spaţiul european" este uşor de combătut dacă de gândim numai la extinderea celebrei Taiga, pădurile celebrelor lanţuri muntoase europene (Alpi, Carpaţi), sau a gradului de împădurire a Câmpiei Germano-Polone în antichitate şi în evul mediu.

Sursa nr.9/Dovada nr.2

[modificare sursă]
  • Apasă aici!. Această hartă confirmă faptul ca habsburgii au anexat în 1718 Oltenia, nu o parte a Olteniei. (articolul Oltenia în starea actuală, care deocamdată suferă de o grandomanie delirantă, ne lasă impresia că Oltenia istorică s-ar fi extins şi la răsărit de Olt, iar austriecii nu ar fi anexat toată Oltenia, ci doar o parte a Olteniei). Citez aberaţia fabuloasă din varianta actuală a articolului: "O perioadă deosebită în istoria Olteniei, o constituie secolul al-XVIII-lea, când teritoriul din dreapta Oltului, fără fâşia malului stâng al Oltului(considerată şi ea ,o perioadă, tot un fel de Oltenie istorică,în virtutea existenţei separate de trupul tării), este trecut,în urma tratatului de la Passarovitz, sub stăpânire austriacă."

Sursa nr.9/Dovada nr.3

[modificare sursă]
  • Apasă aici!. Denumirea "OLTENIA" este trecută numai în spaţiul de la apus de râul Olt.

Sursa nr.9/Dovada nr.4

[modificare sursă]
  • Apasă aici!. Denumirea "OLTENIA" este trecută numai în spaţiul de la apus de râul Olt.

Sursa nr.9/Dovada nr.5

[modificare sursă]
  • Apasă aici!. La sfârşitul mileniului 1, Oltenia a stat sub stăpinirea Ţaratului Bulgar, unul dintre cele mai puternice state din Europa acelor vremuri. Articolul Oltenia nu pomeneşte deloc acest fapt important.


Sursa nr.10

[modificare sursă]

Atlas der Donauländer / Atlas of the Danubian countries. Österreichisches Ost- und Südosteuropa-Institut. Verlag Franz Deuticke. Dritte Lieferung 1972.

Sursa nr.10/Dovada nr.1

[modificare sursă]
  • Apasă aici!. Denumirea "OLTENIA" este atribuită numai în spaţiului de la apus de râul Olt. Denumirea "MUNTENIA" este atribuită spaţiului de la răsărit de râul Olt. Toate localităţile de la răsărit de Olt, aflate în judeţul Olt, sunt în Muntenia; chiar şi comuna Poboru.

Sursa nr.10/Dovada nr.2

[modificare sursă]
  • Apasă aici!. Denumirea "OLTENIA" este atribuită numai în spaţiului de la apus de râul Olt. Denumirea "MUNTENIA" este atribuită spaţiului de la răsărit de râul Olt.

Sursa nr.10/Dovada nr.3

[modificare sursă]
  • Apasă aici!. Denumirea "OLTENIA" este atribuită numai în spaţiului de la apus de râul Olt. Denumirea "MUNTENIA" este atribuită spaţiului de la răsărit de râul Olt.


Sursa nr.11

[modificare sursă]

Oltenia romană, D. Tudor, Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti 1968. (1 şi 2)

  • Apasă aici !. Citez din text: "Mediul geografic. Oltenia este o regiune închisă numai de graniţe naturale. Dunărea o încinge la sud, Oltul o limitează spre răsărit, iar arcul munţilor Carpaţi o închide spre nord şi vest." Încă o dată este confirmat faptul că limita estică a Olteniei este râul Olt.


Sursa nr.12

[modificare sursă]

Karten und Skizzen aus der vaterländischen Geschichte der Neueren Zeit (1517-1789). III. Band des "Historischen Kartenwerkes" Düsseldorf. Ediţia a 5-a, 1900 (1 şi 2)

  • Apasă aici!. Habsburgii au anexat teritoriile de la vest de râul Olt, adică regiunea istorică Oltenia (Kleine Walachei). Din Ţara Românească rămâne doar Muntenia (Große Walachei), situată la est de râul Olt.


Sursa nr.13

[modificare sursă]
  • Această pagină descrie Oltenia ca fiind o regiune a cărei limită estică este râul Olt şi prezintă chiar o hartă din perioada interbelică (atunci când judetul interbelic Olt cuprindea doar comune şi oraşe situate la est de râul Olt, fiind situat exclusiv în Muntenia; de asemenea, judeţul Vâlcea nu se intindea si la est de Olt, acele zone aparţinând judeţului Argeş. Această situaţie nu a existat însă doar în perioada interbelică, ci din totdeauna (vezi harta României din anul 1901). Sunt enumerate mai multe oraşe din Oltenia (Craiova, Târgu Jiu şi Drobeta-Turnu Severin), dar de Slatina (situata la est de Olt, deci in Muntenia) nu se face vreo pomenire, pe harta apare doar oraşul Piatra Olt, situat la vest de raul Olt. Puteţi vedea, de asemenea, şi pagina despre Muntenia.


Sursa nr.14

[modificare sursă]

Dacica, de Constantin Daicoviciu. (1 şi 2)

  • Sunt interesante opiniile autorul legat de localizarea Daciei Malvensis. Vezi textul: 1; 2; 3; 4; 5; 6

Să nu uităm că în privinţ identificării localităţii Romula ca fiind aceaşi cu Malva nu există certitudine deplină (chiar dacă majoritatea cercetătorilor sunt totuşi de acord cu ideea că aceaşi aşezare). Unii istorici susţin că aceasta s-ar fi situat în Banat, alţii că s-ar situa în Oltenia. Eu nu sunt avocatul vreuneia dintre cele două opinii (dar recunosc că tind mai degrabă să nu împărtăşesc opinia lui Daicoviciu). Însă, având în vedere că ambele au fost emise de cercetători prestigioşi, ar trebui ambele menţionate în articol.



Sursa nr.15

[modificare sursă]

Römer in Rumänien. Ausstellung des Römisch-Germanischen Museums Köln und des Historischen Museums Cluj 1



Sursa nr.16

[modificare sursă]

Citez un text din "Istoria României, vol I, editura Academiei R.P.R. , 1960, pagina 352":
"[...]Astfel, din provincia Dacia nu făceau parte Crişana, Ţara Oaşului şi Maramureşul de astăzi, iar la est de Carpaţi întreaga Moldovă şi Muntenia până la Olt, dacă facem abstracţie de timpul scurt, de aproximativ un deceniu, cât acest din urmă teritoriu a aparţinut Moesiei Inferior.
După reorganizarea de la începutul domniei lui Hadrian, graniţele Daciei su suferit, cum s-a amintit mai sus, o singură modificare mai importantă, pe care o putem constata pe baza urmelor şi a descoperirilor de teren. Pe timpul lui Septimius Severus (193-211) după toate aparenţele, hotarul Daciei a fost împins de pe linia Oltului cu vreo 10-15 km mai spre rasarit, în interiorul Munteniei. Noul hotar al provinciei este indicat pe teren de un limes, constând dintr-un val continuu de pământ, care pornind de la Flămânda pe Dunăre, la vest de Turnu-Măgurele, străbate Muntenia pe direcţia sud-nord, până la Rucăr, în dreptul pasului Bran, prin care se făcea legătura cu castelul de la Râşnov, în Ţara Bârsei. Pe toată lungimea lui, limesul Transalutan e întărit din loc în loc de castre şi burgi. Această nouă graniţă a provinciei nu a putut fi însă menţinută mult timp. Cel mai târziu pe timpul domniei lui Filip Arabul, din cauza marii invazii a carpilor din anul 245, limesul transalutan a fost abandonat, iar hotarul provinciei a fost readus la Olt. De altfel, limesul transalutan se pare că a fost conceput doar ca o întărire şi apărare mai înainaintată a hotarului de pe Olt, de-a lungul căruia cu timpul s-au întemeiat, în afară de castre, şi numeroase aşezări civile. În schimb, în zona dintre Olt şi limes transalutanus urmele romane sunt sporadice, iar aşezări mai mari lipsesc cu totul."

Deci, conforma autorului, din cei ca. 165 de ani de stăpânire romană numai aprox. 43 de ani (minim 34 de ani, maxim 52 de ani) graniţa a fost pe Limes Transalutanus, în rest pe râul Olt. Chiar şi în perioada în care graniţa era pe limes, spaţiul dintre râul Olt şi limes era doar o zonă tampon, un "hinterland".
Al doilea aspect interesant din acest text este modul cum autorul abordează împărţirea regiunilor, faptul că limita vestică a provinciei istorice Muntenia este considerată ca fiind râul Olt. Recitez câteva pasaje:

  • [...]din provincia Dacia nu făceau parte [...] şi Muntenia până la Olt [...]
  • Pe timpul lui Septimius Severus [...] hotarul Daciei a fost împins de pe linia Oltului cu vreo 10-15 km mai spre rasarit, în interiorul Munteniei.
  • Noul hotar al provinciei este indicat pe teren de un limes [...] care [...] străbate Muntenia pe direcţia sud-nord [...].


Sursa nr.17

[modificare sursă]

Citez un text din "Istoria României, vol II, editura Academiei R.P.R. , 1960, pagina 650":
"[...]Muntenia şi Oltenia îşi dispută puterea. Ele nu mai acţionază însă tot timpul ca unităţi politice; în cadrul lor se întâlnesc adesea forţe ce se delolidarizează de lupta întregii provincii şi care luptă pentru a-şi impune propriul lor candidat: e cazul Mehedinţilor pentru Oltenia, al Buzăului şi Slatinei pentru Muntenia. [...]"
Deci este clar. Slatina este în Muntenia. Aici este textul integral: 1; 2; 3; 4; 5; 6.



Sursa nr.18

[modificare sursă]

Atlasul complexului "Porţile de Fier", emis de Academia Română. Sunt prezentate rezultatele cercetărilor efectuate în zona care a urmat ulterior să fie inundată de barajul Porţile de Fier 1.

Sursa nr.18/Dovada nr.1

[modificare sursă]
  • Apasă aici! Harta arata rezultatul recensamantului din 1930. Adrian Corvin a afirmat de nenumarate ori sus şi tare că Orsova nu a fost înainte de strămutare un oraş preponderent românesc, ci german pt. că românilor nu le-ar fi fost permis sa locuiasca aici. Harta aceasta demonstrează exact contrariul. Românii au detinut mereu majoritatea, chiar şi înainte de strămutare.

Sursa nr.18/Dovada nr.2

[modificare sursă]
  • Apasă aici! Harta indică zonele (respectiv localităţile) în către care a fost strămutată populaţia. Atenţie la săgeata care arată direcţia nord! Pe ea scrie: "Alte aşezări bănăţene" şi nu "Aşezări bănăţene". Asta este o dovadă că localităţile din care pornesc liniile sunt situate în Banat, nu în altă regiune. Harta aceasta mai oferă şi o altă informaţie interesantă: locuitorii localităţilor bănăţene inundate (Drencova, Cozla, Sviniţa, Tisoviţa, Plavişeviţa, Dubova, Ogradena, Orşova, Tufări) au fost strămutaţi spre nişte localiţii bănăţene. Locuitorii localităţilor olteneşti inundate (Vârciorova, Gura Văii) au fost strămutaţi nu în Banat, ci ... tot în Oltenia (la Iloviţa, Turnu-Severin etc). Doar locuitorii turci a insulei Ada Kaleh au beneficiat de dreptul de a se stabili oriunde doresc (chiar şi în Turcia).

Sursa nr.18/Dovada nr.3

[modificare sursă]
  • Apasă aici! Harta prezintă diferenţieriele în termonologia gospodăriei. Se observă imediat unde se termină Banatul şi unde începe Oltenia.

Sursa nr.18/Dovada nr.4

[modificare sursă]
  • Apasă aici! Harta prezintă tipurile de casa. Se observă imediat unde se termină Banatul şi unde începe Oltenia.

Sursa nr.18/Dovada nr.5

[modificare sursă]
  • Apasă aici! şi aici!. Împrumuturile lexicale din limba germană şi maghiară sunt caracteristice populaţiei bănăţene şi ardelene.


Sursa nr.19

[modificare sursă]

Geographischer und wirtschaftlicher Handatlas. INSTITVTO GEOGRAFICO DE AGOSTINI NOVARA. 1949 (vezi 1 şi 2). Este vorba despre un atlas italienesc tradus în limba germană.

  • Apasă aici! În harta României sunt reprezentate şi regiunile istorice. Limitele Olteniei sunt foarte evidente: Carpaţii, Dunărea şi râul Olt.


Sursa nr.20

[modificare sursă]

GRANDE ATLANTE GEOGRAFICO storio/fisico/politico/economico IV edizione. Instituto Geografico De Agostini Novara. 1943 (vezi 1 şi 2)

  • Apasă aici!. Denumirea "OLTENIA" este atribuită numai în spaţiului de la apus de râul Olt. Denumirea "MUNTENIA" este atribuită spaţiului de la răsărit de râul Olt. Toate localităţile de la răsărit de Olt sunt în Muntenia.
  • Apasă aici!. Habsburgii au anexat teritoriile de la vest de râul Olt, adică regiunea istorică Oltenia (Valacchia Piccola). Din Ţara Românească rămâne doar Muntenia (Valacchia Grande), situată la est de râul Olt. Vezi şi harta aceasta.


Sursa nr.21

[modificare sursă]

Minverva Weltatlas. Hermann Pfahl Verlag. Baden-Baden.1964 (vezi aici)

  • Apasă aici! Sunt enumerate regiunile adimistrative româneşti din acea perioadă Unele dintre ele poartă denumirea unor regiuni istorice fără a respecta însă în întregime limitele acestora (Banat, Crişana, Oltenia) (vezi şi o hartă preluată dintr-un atlas românesc). Priviţi însă şi harta politică din acest atlas (apasă aici!). Autorul delimitează regiunile administrative din acea epocă, neuitând însă să menţioneze că regiunile istorice erau altele decât cele administrative din acea perioadă. Este interesant în acest sens cazul Olteniei (Kleine Walachei), unde autorul plasează textul "Kleine" în spaţiul de la apus de râul Olt, cuprinzând astfel şi părţi din regiunea Piteşti (datorită faptului că comunele regiunii Piteşti situate la vest de râul Olt făceau parte tot din regiunea istorică Oltenia).
  • Apasă aici!Denumirea "OLTENIA" este atribuită numai în spaţiului de la apus de râul Olt. Denumirea "MUNTENIA" este atribuită spaţiului de la răsărit de râul Olt.


Sursa nr.22

[modificare sursă]

Histoire Et Géographie - Atlas Général Vidal-Lablache, Librairie Armand Colin, Paris, 1898

  • Termenul Banat (ca substantiv comun, nu propriu) desemnea o regiune administrata de un ban. Vezi şi wikipedia în alte limbi; de exemplu, în wikipedia în limba engleză scrie: The territory ruled by a ban was called banat or banovina (vezi textul). Adrian Corvin, într-o totală necunoştiinţă de cauză care-l caracterizează, m-a ridiculizat când am afirmat că Oltenia a fost denumită uneori şi "Banatul Craiovei" (cu toate că cea mai frecventă denumire a Olteniei era "Valahia Mică"). Priviţi însă această hartă din atlasul Vidal-Lablache. Comentariul prostesc a lui Adrian Corvin poate fi citit aici (este vorba de posting-ul din 24 martie 2007 07:57 (EET).


Sursa nr.23

[modificare sursă]
  • Meyers Konversations-Lexikon, 4 Auflage, Leipzig und Wien 1890, pagina 924. Apasă aici!
  • Meyers Konversations-Lexikon, 4 Auflage, Leipzig und Wien 1890, pagina 925. Apasă aici!
    Oltenia a fost denumită uneori şi "Banatul Craiovei". Mai multe detalii legate de necesitatea expunerii acestei surse vezi în explicaţia sursei nr. 22.


Sursa nr.24

[modificare sursă]

"BARRINGTON ATLAS OF THE GREEK AND ROMAN WORLD, Priceton and Oxford" (anul apariţiei: 2000) (1 şi 2)

  • Apasă aici! (vezi şi legenda hărţii). Această hartă confirmă ceea ce am afirmat şi altădată: Spaţiul dintre limes altutanus şi limes transalutanus era un hinterland slab populat, o zonă-tampon bine fortificată menită să protejeze teritoriile de la apus de Olt, dens populate, inclusiv limesul alutan.


Sursa nr.25

[modificare sursă]
  • Istoria Românilor, o sursă online pe care mi-a prezentat-o însuşi Adrian Corvin. Această sursă confirmă opinia mea.
    Citez:
  • Limesul transalutan avea 14 puncte fortificate cu castre, până după pasul Bran, la Cumidava (azi Râşnov, jud. Braşov), de unde se făcea legătura cu Angustia. Această operă defensivă, care a funcţionat până în timpul lui Filip Arabul, îşi are începuturile, probabil, sub Hadrian sau sub Antoninus Pius, fără să însemne, practic, o extindere a provinciei la răsărit de Olt, căci aşezări civile n-au existat în acest teritoriu.
  • După penetrarea în Moldova şi în Muntenia (la vest de limesul trans-alutan şi în Oltenia nu se semnalează descoperiri de acest tip), purtătorii culturii Sântana de Mureş-Cerneahov pătrund în colţul sud-estic al Transilvaniei (nu înainte de anul 330), pe cursul superior al Mureşului şi în centrul Transilvaniei — spre mijlocul secolului al IV-lea. Deci, după cum bine vezi, autorul nu vorbeşte de Oltenia, ci de 2 regiuni: cea de la vest de limesul trans-alutan şi de Oltenia.


Oricum, este problematica delimitarea unor regiuni istorice în funcţie de epoca antica. Daca ar fi dupa dumneata, am putea afirma că Vestul Ungariei este pământ albanez pt. ca acolo au trăit acum 2000 de ani triburi de iliri. E absurd. Nici provincia romană Iliria nu este premergatoarea statului albanez, nici provincia romana Gallia nu este premergatoarea statului francez (ci Imperiul Carolingian, căci din acest stat s-a desprins statul condus de Carol Pleşuvul), nici provincia romană Belgia nu este urmaşa Belgiei de astăzi (căci altfel, conform logicii tale, pamantul istoric belgian se intinde pana la portile Parisului). Lista poate continua. Ca sa revenim la Oltenia: daca provincia romană Dacia Malvensis si-ar fi proclamat independenta fata de Imperiul Roman, atunci am fi putut presupune ca acest stat devenit independent este urmasul fostei provincii Dacia Ripensis (la fel cum urmasul juridic al Principatului Moldova nu este Republica Moldova, ci România, pentru că principatul Moldovei şi-a încetat existanţa în urma unirii sale cu Ţara Românească în scopul formării României. Republica Moldova s-a format în schimb în urma dezmebrării Uniunii Sovietice şi este urmaşa Republicii Sovietice Moldoveneşti, care a luat fiinţă în anul 1940. Iar capul de bour de pe stagul Moldovei nu schimbă cu nimic această realitate. Desigur, nu este greşită afirmaţia că cea mai mare parte a Republicii Moldova (exceptând doar Transnistria, care oricum se autoguvernează), a făcut parte din principatul medieval al Moldovei. Dar dacă am privi lucrurile sub acest aspect, am putea afirma că şi Ucraina este urmaşa Moldovei medievale - absurd, nu? Cam aşa stau şi lucrurile cu Dacia Malvensis, provincie în care nu a existat statalitate după retragerea administraţiei romane. Este corectă afirmaţia: pe teritoriul Olteniei a existat provincia romană Dacia Malvensis. Pentru afirmaţia: Oltenia este urmaşa provinciei Dacia Malvensis trebuie demonstrată o continuitate statală, ori aşa ceva nu a existat. Oltenia a fost însă o regiune autonomă în cadrul Ţării Româneşti (condusă de banul Craiovei), prin urmare trebuie căutat motivul pentru care a deţinut statutul de autonomie. În asta constă apariţia Olteniei în istoria românilor[1] Iar nucleul formării acestui semi-stat stă în apariţia Banatului de Severin. Iată deci ce spune sursa ta:

  • Înaintând la sud şi răsărit de Carpaţi în primele decenii ale secolului XIII, regalitatea [2] a găsit alte ţări (terrae) româneşti pe care s-a străduit şi a reuşit să le aducă temporar sub puterea sa, în diferite grade de dependenţă, în Ţara Severin, aşezată între Carpaţii Meridionali, Dunăre şi Olt, denumită astfel după centrul fortificat de la Turnu Severin, coexistau un banat — comandament militar — întemeiat de regalitatea ungară în deceniul al patrulea al secolului XIII, o ţară românească, sub un cneaz-voievod român, Litovoi, şi două cnezate subordonate acum direct regalităţii ungare. În Cumania, vast teritoriu care se întindea la răsărit de râul Olt până departe în stepele nord-pontice, se afla o altă ţară voievodală românească sub voievodul Seneslau.[3] Şi una şi cealaltă erau produsul unui stadiu avansat de concentrare politico-teritorială românească.
  • între cele din prima categorie sunt semnalate cnezatele lui Ioan şi Farcaş în Ţara Severinului şi Regatul Cumaniei la răsărit de Olt
  • La apus de râul Olt, în „ţara Severin", pe terenul pregătit de misionarii dominicani, atestaţi în provincie în 1237, regalitatea ungară s-a străduit să întemeieze o episcopie catolică în dependenţa ierarhiei proprii.
  • Voievodatul românesc din stânga Oltului [4] a ieşit acum din sfera de hegemonie a Ungariei. Şi românii din dreapta Oltului, din „Ţara Severin", se răscoală împotriva dominaţiei ungare în deceniul al optulea al secolului XIII, în împrejurările turburi ale începutului domniei regelui Ladislau Cumanul. în conjunctura favorabilă creată de acţiunea forţelor centrifuge din regat, voievodul Litovoi şi fraţii săi au ocupat teritoriile anexate anterior de regii Ungariei în Ţara Severin, refuzând în acelaşi timp să mai trimeată regelui veniturile care i se cuveneau în virtutea stăpânirii de până atunci. În lupta care a urmat, voievodul Litovoi a fost înfrânt iar fratele său Bărbat a recunoscut din nou suzeranitatea regelui. Dar, deşi tributul regal „a fost restaurat", teritoriile pierdute au rămas în stăpânirea voievodatului oltean; fapt care a marcat o etapă însemnată a procesului de emancipare a teritoriului sudcarpatic de sub dominaţia Regatului Ungar.'--Olahus2 24 martie 2007 19:28 (EET)'Răspunde
  • După o nouă invazie mongolă în 1292 în teritoriile sudice ale Ungariei, banii de Severin au încetat de a mai figura pe lista demnitarilor unguri. Dispariţia ultimului punct de control al regatului în „Ţara Severinului" .a înlesnit desăvârşirea încercării lui Litovoi de a înlătura dominaţia ungară. Voievodatul de la răsărit de Olt se desprinsese încă dinainte de sub suzeranitatea ungară. Deci este clar că graniţa vestică a Munteniei au fost mereu râul Olt. Oltul a separat Muntenia de ceea ce a urmat să devină Oltenia.
  • Desăvârşirea „întemeierii" Ţării Româneşti a avut loc o dată cu unirea teritoriilor de la apus de râul Olt cu voievodatul din Câmpulung, care s-a produs ca act de „închinare" a căpeteniilor voievodatului lui Litovoi faţă de mai puternicul voievod din stânga Oltului. Actul de închinare a consacrat în cazul acesta nu o simplă anexiune ci integrarea în Ţara Românească a unei puternice autonomii teritoriale, autonomie cvasistatală, care a caracterizat timp de secole statutul Olteniei. Această frază este esenţială în demonstarea faptului că limita care separă Muntenia de Oltenia este raul Olt.
  • în cadrul Ţării Româneşti, Oltenia a păstrat un statut aparte, sub conducerea banilor Craiovei, cu atribuţii similare cu cele ale domniei, inclusiv dreptul de a condamna la moarte. în funcţie de evoluţia raportului de forţă între domnie şi particularismul regional, banii Craiovei erau principalii dregători ai domnilor sau expresia cea mai înaltă a autonomiei Olteniei. Din cadrul acestei puternice autonomii, care a culminat cu instituirea marii bănii a Craiovei, s-a manifestat cu succes în secolul XVI tendinţa principalei familii boiereşti a provinciei, cea a boierilor Craio-veşti, de a prelua conducerea întregii Ţări Româneşti.
  • în Ţara Românească, familia de mari boieri olteni a Craioveştilor şi-a consolidat mult poziţia ca urmare a extinderii stăpânirilor ei de pământ şi a legăturilor strânse pe care le întreţinea cu demnitarii turci de la Dunăre. Vechea autonomie a Olteniei a căpătat, datorită boierilor Craioveşti, semnificaţii sporite prin mijlocirea funcţiei de mare ban al Craiovei, înzestrată cu puteri cvasisuverane la apus de râul Olt .


Sursa nr.26

[modificare sursă]

The North Part of TURKEY in EUROPE. SLAVONIA &c. 1726 By H. Moll Geographer

  • Apasă aici. Harta este contemporană perioadei în care Oltenia a stat sub stăpânire habsburgică. Autorul atribuie teritoriului anexat denumirea de "Austrian Walachia" (Valahia austriacă) De ce oare? Răspuns: regionimul "Oltenia" a apărut abia în secolul 19. Pentru detalii, vezi ultima sursă prezentată de mine.


Sursa nr.27

[modificare sursă]

Aş dori să prezint şi o sursă preluată de la utilizatorul Pixi:

  • Hărţi istorice. Habsburgii (austriecii) au anexat Oltenia, nu o parte a Olteniei. Regionimul "Oltenia" desemneaza teritoriul anexat de austrieci. Detalii importante se găsesc în ultima sursă prezentată de mine.


Sursa nr.28

[modificare sursă]
  • Apasă aici! Sper ca aceste hărţi istorice a Banatului sa vă poată lămuri unde se află Orşova. Poate vă ajută şi acest anunţ. Citez: Vila pe malul lacului - Orsova. ROMANIA - MEHEDINTI, Oras : Orsova, Zona : Banat. Orşova este în Mehedinţi şi în Banat. Judeţul Mehedinţi se întinde în 2 regiuni istorice pentru că delimitarea sa din 1968 nu a fost realizată pe criterii istorice. "Mehedinţi" este denumirea unei unităţi administrative, iar "Banat" este denumirea unei regiuni istorice.


Sursa nr.29

[modificare sursă]

The Columbia Encyclopedia, Sixth Edition. 2001-05. (aceasta este link-ul): The Oltul River, a tributary of the Danube, divides Walachia into Muntenia or Greater Walachia (20,265 sq mi/52,486 sq km) in the east and Oltenia or Lesser Walachia (9,303 sq mi/24,095 sq km) in the west. . Cred ca e clar nu? Raul Olt separă Oltenia de Muntenia. În privinţa Câmpulungului, de care Adian Corvin m-a contrazis că ar fi fost prima capitală a Ţării Româneşti, va citez din aceasi sursa: Cîmpulung, the earliest capital of Walachia, was later replaced by Curtea de Arges.



Sursa nr.30

[modificare sursă]

Geografia României II. Geografie umană şi economică. Editura R.S.R 1984 (1 şi 2)

  • Oltenia este definită ca fiind, citez, "teritoriul Carpaţi, Dunăre şi Olt". (pagina 34). Sunt aici descrise aici toate regionimele româneşti. Vezi 1şi2. Interesante sunt aici 2 aspecte:
    • 1) În ciuda faptului că judeţele Vâlcea şi Olt existau deja de 16 ani în forma actuală (din 1968), autorul ştie să nu facă confuzia între limitele unei regiuni istorice şi cele ale unor judeţe ceauşiste.
    • 2) În arhiva paginei de discuţie a articolului Oltenia am susţinut încă din data de 23 noiembrie 2006 că notiunea de "Oltenia" ca regiune istorica s-a format abia dupa anexarea teritoriului de catre Habsburgi. Cititi, va rog, si replica lui Adrian Corvin.



  • Legat de perioada habsburgică vă recomand să deschideţi cartea lui Şerban Papacostea: Oltenia sub stăpânirea austriacă (1718-1739).
  1. ^ Termenul "Oltenia" a apărut însă abia în sec. XIX. Vezi ultima sursă enumerată de mine.
  2. ^ este vorba aici de Regatul Ungariei
  3. ^ Vezi şi Sursa nr.1/Dovada nr.3
  4. ^ malul stâng este cel pe care îl vezi în stânga ta atunci când priveşti în direcţia de scurgere a apei. Prin urmare, în Ţara Românească malul stâng al Oltului este întotdeauna malul estic, pe când malul drept este malul vestic

Sursa nr.31

[modificare sursă]

În pagina Muzeului Naţional de Istorie scrie: Pentru cei care nu au mai vizitat România: ne aflăm în sud-vestul ţării, provincie numită Oltenia, între Munţii Carpaţi, Dunăre şi râul Olt.. Aceasta este link-ul

Sursa nr.32

[modificare sursă]

În monografia "Oltenia. Editura Meridiane, 1965" scrie: Privită pe hartă, Oltenia se înfăţişează ca un arc, un arc strunit zdravăn, cu un braţ de piatră şi unul de apă [...] firul de argint al Oltului căzând perpendicular, delimitează exact "ţara" dintre Munţi, Dunăre şi Olt.

Sursa nr.33

[modificare sursă]

În Dicţionarul Enciclopedic Român din 1965. Academia Republicii Populare Romîne este definit astfel termenul "Oltenia": Oltenia, denumirea teritoriului dintre Dunăre, Olt şi Carpaţii Meridionali, care a făcut parte în timpul Evului Mediu din Ţara Românescă.