Discuție:Tinerimea artistică

Cerere de ciot

Mutat de la Wikipedia:Cafenea#Cerere de ciot--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 26 ianuarie 2018 23:39 (EET)

Cine are surse, rog sa faca un ciot despre Panorama lui Braun. Mici, mici detalii gasiti aici. Pe net e aproape inexistenta, dar pare sa fi fost un fel de magazin cu figuri de ceara din centrul Bucurestiului. In cladirea ei, Societatea Tinerimea artistica a vrut, inca nu stiu daca a si reusit, sa-si faca o sala privata de expozitii. Asybaris ^aport 24 ianuarie 2018 14:06 (EET)P.S. A reusit pe trei ani de zile. Găsiți surse: Google (cărți · știri · ziare · scholar · imagini libere · ref WP) · JSTOR · NYT · TWL Găsiți surse: Google (cărți · știri · ziare · scholar · imagini libere · ref WP) · JSTOR · NYT · TWL--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 24 ianuarie 2018 14:17 (EET)

@Asybaris01: Acestea sunt modificări valide ale unui utilizator cu experiență pe Wikipedia în limba română?! --Pafsanias (discuție) 24 ianuarie 2018 15:59 (EET)

Inteleg ca sunt vai de capul meu... dar nu imi amintesc sa-ti fi cerut parerea! Ma uit acum pe diffuri, poate voi constata ca fiind somnambul te-am intrebat ceva fara sa fi vrut. Cum esti sysop... le poti sterge, ca nu ma voi impotrivi NEAM. Asybaris ^aport 24 ianuarie 2018 16:33 (EET)P.S. Nu stiu cine ti-a spus ca sunt un utilizator cu experienta pe wiki. Eu nu ma consider.

Asta-i una din ideile alea ale lui Asybaris care te fac să te întrebi cum naiba nu s-a gândit nimeni până acum la așa ceva. Ar merge parametrizat {{Ajutor-secțiune}} ca să conțină și cum să ajuți sau mai bine un format text, ca {{ciot}}?--Strainu (دسستي‎)  24 ianuarie 2018 23:13 (EET)

Vezi Furnica, 09, nr. 14, decembrie 1912 din digibuc.ro . Eventual și Din Bucureștii de ieri. Volumul 2 a lui Potra, Revista Fundațiilor Regale : revistă lunară de literatură, artă și cultură generală, 06, nr. 3, 1 martie 1939, sau Gazeta Municipală : Organ săptămânal de informație și critică edilitară, 10, nr. 467, 13 aprile 1941. Cică era pe Maidanul lui Duca, care o fi ăla. PheonixRo (discuție) 24 ianuarie 2018 20:38 (EET).

Maidanul lui Duca se afla vis-avis de poarta Cișmigiului, pe actualul loc unde este acum Primăria Bucureștiului. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 25 ianuarie 2018 01:19 (EET)

Nu prea se găsește nimic. Asta e tot ce am văzut, un crâmpei de amintire: La panorama lui Braun intrăm așa, ca să ne aflăm în treabă, pentru că am mai văzut și anul trecut vestitele lui figuri de ceară. Un soldat german, un spahiu, Barbara Ubrich și victime celebre din asasinate celebre. Toate victimele astea nu vor cu nici un chip să moară. Vezi cum se umflă burta de ceară și cum se dezumflă ritmic. Câte un mahalagiu în spatele nostru exclamă cu uimire: — Uite, mă, că n-a murit!... întârziem câteva minute prin panoptic, ca să vedem prin ocheane luptele eroice de la Grivița, asaltul cetății Sevastopol, pe Napoleon la Moscova, înconjurat de fum și ruine, și vederi din Neapole... --Miehs (discuție) 24 ianuarie 2018 22:20 (EET)

Bravo Cristi, atat am vazut si yo. Credeam ca-s nepriceput, cum zice un clasic in viata, se pare ca nu-s. Totusi, yo cred ca ma insel. Poate... poate cineva ceva mai mult. Daca nu, ramane asa pana va gasi cineva ceva. Multam' ursule. Asybaris ^aport 24 ianuarie 2018 22:46 (EET)

@Miehs: vedeți în linkurile de căutare puse de mine mai sus (inclusiv amintirile lui Nello Manzatti). --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 24 ianuarie 2018 22:36 (EET)

Mai este pe digibuc: Monitorul Oficial al României, nr. 152, 9 octombrie 1910 - 2 lucrători. Pe BCUCLUJ este Tribuna poporului: "cum e la iarmarocul delà Sf. Ilie, când vine în localitate panorama lui Braun". PheonixRo (discuție) 24 ianuarie 2018 23:13 (EET)

Pare a fi un fel de circ ambulant care avea un soi de sediu in centrul Bucurestiului ce a fost evacuat si cladirea a fost data Tinerimii artistice s-o renoveze. Interesant... circ nu ar fi ... ci un fel de Tunelul groazei de azi de la circurile ambulante. Asybaris ^aport 24 ianuarie 2018 23:35 (EET)

Poate că ar merita o căutare și după „Panorama Grivița”, care nu era ambulantă și se găsea pe locul actualului Hotel Intercontinental. http://www.istoria-artei.ro/resources/files/RRHA_2007.pdf --Pafsanias (discuție) 25 ianuarie 2018 00:20 (EET)

Lecturi suplimentare despre Panorama Grivița:

• Expoziția „Tinerimii artistice” din 1910 - Luceafărul, nr. 11-12, 1910, p. 292
• Descrierea clădirii și amplasarea ei - George Costescu, Bucureștii Vechiului Regat, 1944, p. 382

--Pafsanias (discuție) 25 ianuarie 2018 14:24 (EET)

Părerea mea e că nu trebuie confundată Panorama lui Braun cu Panorama Grivița. Una se afla lângă Cișmigiu pe terenul pe care s-a construit actuala Primărie a Bucureștiului și alta lângă Universitate prin zona Interului. Amândouă erau localizate în clădiri cu structură ușoară. Nu prea sunt sigur, drept pentru care recomand deslușirea problemei prin accesarea atât a cărții lui George Potra - "Din Bucureștii de altă dată" (există un reprint recent din 1981), cât și a celei scrisă de Emanoil Hagi-Mosco + Mihai Sorin Rădulescu (Editori Ștefan Pleșia, Dan Pleșia) - "București"

Degeaba ne învârtim printre autori recenți de diverse alte articole care menționează în treacăt cele două panorame, deoarece se pot înșela ușor. A mai existat de exemplu pe la 1852 prin Cișmigiu și Panorama lui Horovitz, deci pentru clarificare, trebuie apelat la cărțile celor care au cunoscut și studiat Bucureștiul vechi. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 25 ianuarie 2018 16:00 (EET) P.S. Am accesat vreo 56 de pagini dintr-o ediție din 1942 a cărții lui Potra și nu am văzut nimic despre Panorama lui Braun sau despre Panorama Grivița, deci nu știu ce să mai cred, pentru că într-un extras din ediția din 1981 am văzut date despre una din cele două (parcă despre cea a lui Braun)

Da, Potra amintește Panorama lui Braun de pe Maidanul lui Duca (Din Bucureștii de ieri, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1990, vol. II, capitolul „Anticarii”, p. 275). Citatul este:

Pe „Maidanul lui Duca”, în afară de bărcile și dulapurile anticarilor, care erau prezente tot timpul anului, mai erau atelierele fotografilor, care mergeau din bâlci în bâlci, „panorama lui Braun”, diferite menajerii, leagăne-bărci și baraca cu „tragere la semn” a unei nemțoaice devenită mai târziu proprietară de librărie.

Dar nu rezultă de nicăieri că acea „structură” a fost cea folosită de „Tinerimea artistică”.

În cartea lui Emanoil Hagi-Mosco și Mihai Sorin Rădulescu (București, Editura Fundației Culturale Române, 1995, p. 161) este menționată Panorama Grivița:

Câtva timp a dăinuit pe el Panorama Grivița. O clădire circulară destul de înaltă, cu o frescă - în felul celei de la Ateneul Român - reprezentând luptele dela Grivița și luarea faimoasei redute de către ostașii români. Un balcon circular la mică distanță de frescă permitea privirea ei de aproape. Pictura bine executată dădea impresia reliefului personajelor. Apoi a degenerat în loc de bâlci, astăzi circ și diferite prăvălioare de umplutură, în așteptarea soluției care tot nu vine. --Pafsanias (discuție) 25 ianuarie 2018 16:54 (EET)

Pare evident ca Petre Oprea a comis-o... si ca eroarea este 99% sigura. Pai daca un cronicar a scris in 1910 ca e Panorama Grivita, nu poate fi altfel, ca doar... la naiba a fost si el sa vada ce-i acolo. Mie imi este destul de clara greseala lui Oprea, astfel de greseli au facut mai toti istoricii de arta romani, i-a durut in cot de chestiuni concrete, ei erau doar buni pentru arta si cam atat. Asybaris ^aport 25 ianuarie 2018 17:23 (EET)

Am modificat la Tinerimea artistică cu Panorama Grivița.Asybaris ^aport 25 ianuarie 2018 17:31 (EET)

P. 742 din Universul Literar Anul XLI V Nr. 46, 11 Noembrie 1928, art. EXPOZIȚIA JUBILIARĂ A „TINERIMEI ARTISTICE ". Tot de Panorma Griviței se afirmă că a fost a Tinerimii Artistice. -

50 de ani de pictură, 1890-1940: dicționarul pictorilor din România (Mircea Deac) posibil la p. 37: "...Doar intre 1910-1916 și-a amenajat un spațiu in fosta "Panorama Grivița", in dreptul Universității....."

Alte dovezi zdrobitoare că era vorba de Panorama Griviței (vezi mai ales art. de la pagina 8 din Furnica din 7 aprilie 1915)-Accipiter _Q. Gentilis^(D) 25 ianuarie 2018 19:11 (EET)

Cred că topicul se poate muta la pagina de discuție a articolului.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 25 ianuarie 2018 19:22 (EET) P.S. Acu' ce ne facem, că am rămas cu panarama... ?

De acord cu mutarea. Nu ne facem nimic, nici măcar probleme. Asybaris a dat, Asybaris a luat. În rest, Panorama lui Braun este un articol decent, deși poate că subiectul lui ar trebui tratat mai degrabă ca un nume comun, sau denumire de marcă. Am mai întâlnit menționate astfel de „panarame” și la Tecuci și prin alte iarmaroace. --Pafsanias (discuție) 25 ianuarie 2018 19:37 (EET)

Ma rog... Stimabile... Ce anume am dat si ce anume am luat? Nu inteleg frustrarile tale de tot dai cu bățul prin gard. Nu ti-am cerut nimic, tu te-ai băgat. Mi-ai dat gratuit peste bot - ti-am intors-o si acum vrei sa stai deasupra. Ce.... vrei de la mine de tot ma pomenesti la mishto? Spune! Asybaris ^aport 25 ianuarie 2018 20:11 (EET)

Domnilor, valorizați rezultatele colaborării și uitați de pan(o)/(a)ramă. Iată că în urma unui brainstorming, au rezultat două articole în plus și s-a lămurit o problemă. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 26 ianuarie 2018 01:46 (EET)

Banana... Bananarama... Panoraaaammaaaa... Asybaris ^aport 25 ianuarie 2018 19:27 (EET)

O concluzie valabilă și astăzi - prezentă inclusiv în experiența de mai sus, e că mai ușor îți sar în ochi panaramele care fac circotecă, decât panoramele artistice... În concluzie o astfel de panaramă o să aibă mai repede un articol pe Wikipedia, decât o panoramă care te înfioară artistic și nu urechistic... :) --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 25 ianuarie 2018 19:58 (EET)

Felicitări Păsărarule pentru Panorama lui Braun! Asybaris ^aport 25 ianuarie 2018 00:45 (EET)

Mda... --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 25 ianuarie 2018 01:38 (EET)

Am terminat și cu Panorama Grivița. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 28 ianuarie 2018 01:45 (EET)

Am văzut și m-am bucurat. Pare scris cu plăcere pentru subiect. Cartea lui Adrian-Silvan Ionescu Penel și sabie vă este cunoscută. La pagina 170 există câteva detalii despre moda acestor panorame inspirate din Războiul de Independență. --Pafsanias (discuție) 28 ianuarie 2018 23:08 (EET)

Foarte interesant. O fi vorba chiar de Panorama Grivița ? Faptul că una dintre panoramele de la pag. 170 este caracterizată ca fiind circulară și subiectul ei fiind chiar cucerirea Griviței, te duce cu gândul că ar putea fi vorba chiar despre subiectul articolului.

Ce chestie ! Habar nu aveam că trăgeau o pictură care era văzută 1 an, 2 sau 10, după care o dădeau jos și pe deeasupra îi mai trăgeau una cu un alt subiect și apoi o țineau tot așa. Au urmat cinematografele, apoi televiziunea, apoi internetul și mâine ? Cine știe ce va mai fi ...

Deci era o întreagă tevatură, cum s-ar zice o cronică vizuală a evenimentelor, prezentată probabil publicului care nu prea își permitea să se informeze prin citirea periodicelor. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 29 ianuarie 2018 15:49 (EET)

Nu neapărat mi-a plăcut subiectul în sine, dar dacă m-am angajat la o treabă, am avut și pretenția să o termin. În al doilea rând am vrut să onorez angajamentul vostru în ceea ce privește lămurirea problemei, iar în al treilea rând îmi place descopăr lucrurile despre care aflu aici citind despre pictura românească. E un domeniu care pentru mine a fost situat până acum "în sferele înalte" și sincer vorbind, aici pe Wikipedia a fost prima dată când m-am întâlnit cu o modalitate prietenoasă și la îndemână de mi se putea explica pe limba mea ce este frumos și demn de a fi reținut ca fiind valoros, în pictura națională. La lecțiile de desen din școală, profesoarele pe care le-am avut - înafară de a urmări programa, nu s-a străduit să ne vorbească nimic despre ce a însemnat pictura românească. Măcar acum pot să descopăr ceea ce nu am avut cum să aflu la momentul potrivit.

Realmente, sunt de părere că genul acesta de articole este extrem de potrivit pentru informarea unui public, a cărui opinie este supresată și deviată nefiresc de ideea eronată că în România "nu există și nu a existat niciodată nimic bun". Stima de sine este un lucru important și genul acesta de articole ajută într-un mod potrivit la menținerea ei, prin favorizarea cunoașterii. Asta se face fără a fi promovat un punct de vedere exclusivist, autarhic și nefiresc, închistat/dacopat sau mai știu eu cum ...

Cam off-topic, dar profit de ocazie: este interesant că despre politica de favorizare a cunoașterii sinelui (cu bune și cu rele) - în sens național, trebuie să vină un american precum Keith Hitchins ca să ne explice valoarea ei.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 28 ianuarie 2018 23:56 (EET)

Achiesez la toate cele spuse de Șoiman mai sus. Asybaris ^aport 29 ianuarie 2018 09:03 (EET)

Note

De rezolvat

@Asybaris01: articolul este fascinant, dar ar trebui poate insistat asupra unor mici probleme și poate ar trebui un pic mai bine clarificate altele:

• "prin autoritatea destul de precară pe care a exercitat-o" - poate că "în ciuda autorității destul de precare pe care a exercitat-o" a reușit să ...etc...etc..
• "După anul 1910, „Cercul artistic” a devenit un bastion al artei academice, fapt care a transformat organizația într-un adăpost al pictorilor care au susținut în artă, - programe și ideologii ale partidelor de extremă dreapta." 1910-1935/1940.... cam mare ditanța până la extrema dreaptă, zic eu. Ar trebui măcar cîteva explicații suplimentare de ce anume s-a ajuns de la academism la acest lucru, sau ar trebui pasajul reformulat și informația oprită la academism și punct.
• "din cauza atitudinii părtinitoare și al abuzurilor oficialităților" - ceva despre atitidunea părtinitoare este explicat mai jos, dar poate că ar trebui date niște exemple (eventual sub formă de note introduse cu Note label)
• "greșelile pe care le-a făcut Cercul artistic" - anume care ? Ceva explicații există în paragaf mai jos, dar de ce erau ele neapărat greșeli ?
• cele 11.000 de victime de la 1907 trebuie un pic relativizate, vezi exprimarea din articolul dedicat "3.000 și 18.000, cea mai des întâlnită fiind aceea de 11.000 de victime"
• Trebuie cumva segmentate expozițiile în cele desfășurate în perioada ei de început și de glorie, de cele desfășurate în perioada de decadență. Ideea e că în acest moment deși se subînțelege, totuși nu e prea clar de ce anume celorlalte expoziții de după WWI nu li se acordă locul cuvenit în articol. Poate că ar trebui făcute 2 sau chiar trei articole principale cu aceste grupe și în articolul principal să se afle doar analiza critică a tendințelor și artei epocii promovate și susținute de Tinerimea Artistică.
• Regulamentul Expozițiilor artiștilor în viață (1864) ar trebui probabil să meargă la Wikisursă.
• citate absolut savuroase care pot fi băgate după paragrafele 2,3,4,5 de la "Manifestări din perioada 1911-1918" se află în revista Furnica din 7 aprilie 1915 la pag. 8 la "Brașoave" - apropo de operele disputate și cucerite cu gloanțe de aur.... și mai târziu de societarii peste care iarna hursuză a vârstei... și miștocăreala că deși "tinerimea" a trecut, societatea a devenit mult mai "artistică". De asemenea chestia cu "Regi nu vor deveni și ei, deoarece se știe ... etc."

Cam atât, la prima trecere. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 28 ianuarie 2018 22:38 (EET)

Invit pe oricine care vrea si-i face placere sa completeze "profi" ce trebuie si pune acolo unde crede ca aduce plus valoare articolului. Arhive sunt destule cu documente de epoca. Asybaris ^aport 28 ianuarie 2018 23:21 (EET)

N-ar strica un link (legătură roșie cu format de articol principal) pentru o prezumtivă pagină despre expozițiile din perioada 1919 - 1947. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 31 ianuarie 2018 13:27 (EET)

Pai... va arata ca dracu articolul. Intre 19 si 47 sunt 28 de subcapitole ce vor avea doar linkul, plus 1911-1916. ca in 1917 si 1918 nu s-au organizat din cauza razboiului. D'aia am pus mesajul la referinte pentru care monisuer Pafsanias s-a inflamat. Nu este o solutie acceptabila, m-am gandit de cand il enervam pe sysop cu incercarile mele. Pe urma, mai e problema cu anii in care s-au organizat cate doua - primavara si toamna. Acolo ar fi mai simplu ca intitulez subcapitolul Expoziitiile din anul X in loc de Expozitia din anul X. Oricum, treaba este constipata acum, cand practic am terminat ce era cu adevarat esential. Voi mai completa pe masura ce gasesc surse. Daca are cineva timp, poate ajuta cu linkuri la cronici din perioada 1908 - 1947 din ce se gaseste scanat pe la Cluj sau Bucuresti(digibuc). Chestia cu Furnica nu cred ca merge bagat, ca nu este enciclopedic dupa parerea mea, nu e "profi". Mai am de completat articolele de la formatul cu Societati artistice ca sa fac panoplia miscarilor artistice si in principal ma voi concentra pe o lista destul de complexa, inca nu stiu exact cum o voi face, poate ma ajuta Strainu la formatare. Obiectul ei, sunt toti participantii la Tinerime pe intreaga durata de viata a ei. Asta va presupune probabil un tabel cu nume prenume, anii in care a participat artistul + cate lucrari a avut pe simeze, explicatii, eventual imagini cu ce a facut mai reprezentativ acolo unde avem asa ceva si surse unde a fost comentata treaba. Sursele sunt milioane, asa ca nu cred ca voi face uz de ele, ca nu sunt sisif. Totul se bazeaza pe sursa de la articolul principal de la Lecturi suplimentare - Petre Oprea. Va presupune toata treaba restructurarea categoriilor de la Tinerimea artistica din ro.wiki. Vor fi create categorii pentru fiecare expozitie in parte ce se va pune ca link la ani in lista. Asa ma gandesc acum. Asa incat cand se va apasa pe un an se va sari la pagina de categorie ce va cuprinde toti artistii notabili (ce au articol pe wiki) ce au participat in acel an la manifestare. E cotoioasa treaba, dar va iesi un mediu informativ de mare clasa, zic yo. Asybaris ^aport 31 ianuarie 2018 13:51 (EET)P.S. Poate ar fi nimerit un format cum am facut eu si Stroe la localitati cu primarii (vezi Comuna Viștea, Brașov) care va avea incluse toate informatiile si cand il postezi la articol sa scoata un subcapitol specific cu toate expozitiile unde a fost prezent gogulica.

Ok, ideea principală la articolul ăsta e cum să fie el finalizat într-un mod util. Ce o să fie cu articolul despre perioada decadentă, cred că trebuie văzut de cel care va face articolul, în momentul respectiv. Acum dacă decizi că e mai bine ca și despre celelalte expoziții să se scrie tot în articolul ăsta, e altceva.

Oricum, tot ce am scris mai sus e doar de analizat. Deicizia o iei tu ca autor.

Eu unul am avut de la Pafsanias niște idei și niște sugestii excepționale. La urma urmei - dincolo de frichineala voastră uzuală care vă menține mușchii tineri (ce-ar fi viața fără puțină distracție și sportul fără antrenament susținut...) de ce nu-l întrebi direct ce părere are ? Poate are o sugestie utilă. Evident, s-ar putea să te mai înțepe un pic, dar o soluție mai bună - dacă poate avea, e o soluție. Zic și eu...--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 31 ianuarie 2018 14:29 (EET)

Pentru mine sunt istorie. Gutzismele si Japonismele luate discretionar si intepat mi-au tabacit bipul, asa ca nu am ce face. Eu am lansat mai sus invitatia tuturor doritorilor. Cine vrea poate face, va avea tot concursul meu, dar fara sa avem superioritati veleitare de genul sicanarilor gratuite pe care le-au relansat la Panorame si evaluari. Cand resursele scad pe zi ce trece, folosesti ce ai, nu te bazezi pe voluntari ipotetici veniti din randurile vandalilor. Zic si, eu. De zece ani tot s-a pierdut si nu a aparut mai nimic. Daca tot esti pus sa faci o treaba, nu stai in sfere inalte, ci scobori, ca Zeus printre muritori sa faci o dudă. Asybaris ^aport 31 ianuarie 2018 14:55 (EET)

Gata, am rezolvat chestiunea cu linkurile rosii. Am facut format pentru expozitii si am scos toate linkurile de la articolele de expozitii de tip articol principal. Daca cineva vrea sa faca - intra la format si creaza articolul pe care-l vrea sa-l realizeze. Va face la final, eventual, si link din subcapitolul manifestarii respective la articolul de expozitie. Avem si capra si varza satisfacuta... sper. Daca vrea sa adauge un subcapitol cu o expozitie inexistenta unde sa faca un sumar, poate sa-l faca fara sa impieteze restul articolului. Asybaris ^aport 31 ianuarie 2018 15:40 (EET)

Da, formatul e varianta cea mai bună. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 31 ianuarie 2018 16:28 (EET)

En passant

• Philipp Leu, L'enfance artistique : maturation, présence et visibilité de la société Tinerimea artistică à Munich, dans Catherine Méneux, Adriana Sotropa (éd.), Quêtes de modernité(s) artistique(s) dans les Balkans au tournant du XXe siècle, actes du colloque organisé à Paris les 8 et 9 novembre 2013, Université Paris 1 Panthéon Sorbonne, Paris, France (mise en ligne en avril 2016)

Nu sunt surse despre Munchen sau Atena. La Munchen e catalogul. Am facut subcapitol. Tinand cont ca Petre Oprea a publicat ce am scris la subcap de expozitii internationale in anul 2006 - deci recent, inseamna ca nu e nicio sansa ca prin Romania sa se gaseasca ceva notabil. Asybaris ^aport 2 februarie 2018 19:11 (EET)

@Asybaris01: Am găsit chiar acum articolul de mai sus (deși anterior nu l-am putut găsi de nici o culoare...) !!!. L-am salvat și la mine și la nevoie îl pot trimite, dacă nu funcționează linkul sau dacă e doar un link temporar.--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 2 februarie 2018 19:22 (EET)

Bunaaaaaaaa treaba, sa vedem ce scrie. Mishto e ca avem si imagini color.... si asta e tare. Textul ar trebui sa fie ca lumea. Vedem.... si făcem. Asybaris ^aport 2 februarie 2018 20:07 (EET)

E tare imaginea 8, aia cu juriul... :). Antologică, aș zice. Păcat de rezoluția mică. Dacă o mărești și le vezi moacele ... (nici Pristanda nu lipsește !)--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 2 februarie 2018 20:11 (EET)

Incep cu pozele... ca la gradinita. Asybaris ^aport 2 februarie 2018 20:21 (EET)

Ce e si mai tare e ca sursa ta a dat o noua sursa, asta e si mai tare. Asybaris ^aport 2 februarie 2018 20:40 (EET)

Am deschis-o pentru a fi mai vizibila la detalii. Nu stiu daca e bine asa. Crezi ca e bine s-o las pe intunecat? .... aia cu juriul ... am pus-o unde era loc ... la Munchen... hahaha Asybaris ^aport 2 februarie 2018 20:58 (EET)

PDF-ul e OK dacă de ăla e vorba. Dacă e vorba de poza cu juriul, aș fi preferat o nuanță o idee mai închisă. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 3 februarie 2018 08:09 (EET)

Ar fi mishto sa putem pune Orientala lui Loghi. E si in videoul de la Peles, vezi leg. externe. Chestia e Loghi a dat ortul popii in 1952, adica-i sub copyright. N-am nimic publicat pana in 1996 care s-o contina. Ca puneam scanarea din carte si veneam peste cu asta color. E frumoasa Orientala. Asybaris ^aport 2 februarie 2018 21:04 (EET)

Art. lui Leu are la nota 21 un citat care poate fi preluat la capitolul despre prima (?) expoziție. L-aș fi inserat eu, dar mă încurcă faptul că anul e 1903, nu 1902. S-ar putea să fie vorba de o confuzie de ani. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 3 februarie 2018 08:24 (EET)

Uite originalul. Merci de ajutor, poti sa te desfasori atunci cand ai timp si chef. Ne mai sfatuim, nu le stiu pe toate. Asybaris ^aport 3 februarie 2018 10:23 (EET)

Soimanu, eu nu le am cu WWI. Oprea vorbeste de retragerea in Moldova. Atunci a avut loc Expoziție a Tinerimii și retrospectivă de artă românească pe care o aminteste in Petre Oprea - Artiști participanți la expozițiile Societății Tinerimea Artistică (1902-1947), Ed. Maiko, București, 2006. Pe de alta parte, in Petre Oprea: Societăți artistice bucureștene, Editura Meridiane, București, 1969, vorbeste de Expoziția artiștilor români din 1917, fapt consemnat de mine... dupa el in subcapitolul Manifestări din perioada 1911-1918. Eu sunt de parere ca Expoziție a Tinerimii și retrospectivă de artă românească este totuna cu Expoziția artiștilor români si retragerea a fost in 1917. Acum, daca am dreptate, care va fi denumirea corecta a expozitiei? Tinand cont ca prima a fost mentionata in 2006 si a doua in 1969, ar trebui s-o folosim pe prima si sa uniformizam denumirea in amandoua subcapitolele. Chestia e ca in 2006, Oprea nu a dat niciun an si in 1969 a dat si ziua vernisajului - 1 septembrie 1917. Ce facem... boss? Asybaris ^aport 3 februarie 2018 13:07 (EET)P.S. deocamdata bag textul la subcapitolul vitregit de continut, sa vedem care-i treaba.

Mda... gata. Nu-i cu retragerea, am batut campii, nu ma pricep. Cert este ca trebuie stabilit anul. Expozitiile sunt diferite. Cea in discutie este in primavara si cea amintita in cartea din 1969 e in septembrie 1917. Deci... ce an punem? Asybaris ^aport 3 februarie 2018 13:52 (EET)P.S. Pune-l tu ca le ai cu răzbelul.

În timpul retragerii poate fi în tot cursul anului 1917, sau în primăvara anului 1918. Uzual, expresia se folosește pentru anul 1917. Ținând însă cont de faptul că epidemia de tifos exantematic a avut apogeul în primăvara anului 1917 și că problemele de organizare civilă și militară erau extreme de împovărătoare la acel moment, mă îndoiesc de faptul că autoritățile sanitare ar fi lăsat expoziția să se desfășoare sau de faptul că ar fi fost posibilă în primăvara 1917.

Raționamentul de mai sus este valabil în special dacă expoziția din primăvara a avut loc în Moldova, dar s-ar se poate aplica cu grad mai redus de confidență și la sudul României. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 3 februarie 2018 13:59 (EET)

Hederul de articol nu este inca facut. A ramas din ce era inainte sa ma apuc de el. Dupa ce voi/vom baga considerentele artistice ale miscarii plus chestiuni de implicare decisiva a societatii in arta plastica romaneasca pe parcursul existentei ei, se va coagula si un text reprezentativ ce va sta in heder. Asybaris ^aport 3 februarie 2018 14:28 (EET)

Am citit capitolul despre „Expoziția de pictură și sculptură și expoziție retrospectivă de artă românească” făcută în timpul ocupației germane și înclin să cred că e vorba de 1918. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 3 februarie 2018 14:34 (EET)

Chestia e ca Oprea nu a inclus anii 1917 si 1918 in lista participarilor artistilor pe care a publicat-o in 2006. Informatiile despre manifestarile internationale si expozitia cu pricina sunt la ANEXE. Adica le-a lasat de izbeliste sa le faca altii. Asybaris ^aport 3 februarie 2018 14:45 (EET)

Rezolvat... am uitat ce am scris... Asybaris ^aport 3 februarie 2018 15:19 (EET)

Am senzația că am găsit și confirmarea - vezi al doilea paragraf de la p 242. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 3 februarie 2018 15:28 (EET)

Da, e certitudine. Scrie clar: primăvara 1918 și a fost ca și în 1917, tot la Ateneu. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 3 februarie 2018 15:31 (EET) P.S. Interesant e că în 1917 a fost și la Iași o expoziție (a Marelui Cartier General) și în 1918 o expoziție a artiștilor care s-au documentat în tranșee.

Yo nu stiu nicio boabă germana. @Miehs: poate sa ne spuna ce scrie acolo. Asybaris ^aport 3 februarie 2018 18:09 (EET)

Ce e la P.S. are răspuns în însemnările ui Zambaccian (zice în ele și cîte ceva despre Tinerime).

Dacă nu are timp Miehs, poți încerca cu Google Translate la textul afișat la "Apologeten der Vernichtung oder »Kunstschützer«? ..." aici--Accipiter _Q. Gentilis^(D) 3 februarie 2018 18:53 (EET)

Dacă am fost citat în discuție, am căutat la adresa indicată și am găsit textul:

Andererseits brachten Osborn und Braune ihre Sympathien für die neuesten Strömungen, allen voran die Künstlergruppe Tinerimea artistică (Künstler-Jugend) zum Ausdruck und monierten die mangelnde staatliche Unterstützung für die künstlerischen Reformbewegungen. Ein Teil der Begeisterung für die Künstler-Jugend war sicher deren engen Verbindungen nach München, der Wirkungsstätte von Braune geschuldet. Ein von Ipolit Strämbu, einem Gründungsmitglied der Tinerimea artistică, angefertigtes Porträt des Kunstschutzbeauftragten in Uniform, belegt die Kontakte zu den rumänischen Künstlern.
Als Maßnahme zur Förderung der neuen Generation rumänischer Künstler organisierte Braune im Herbst 1917 und Frühjahr 1918 Ausstellungen im Bukarester Athenäum. Die Kataloge erschienen zweisprachig in dem von der Druck- und Büchereistelle gegründeten König Carol-Verlag. Ob die beiden Ausstellungen als Gegenentwürfe zu den vom Hauptquartier der rumänischen Armee in Iași ebenfalls 1917 und 1918 organisierten Präsentationen der Werke von zum Wehrdienst eingezogenen Künstler konzipiert wurden, kann erst durch künftige Archivrecherchen geklärt werden. Die Bukarester Ausstellungen verfolgten dezidiert auch kommerzielle Ziele. Braune sah in diesen Veranstaltungen sogar ein Mittel zur Ankurbelung des Wirtschaftslebens.

a cărui traducere ar fi următoarea:

Pe de altă parte, Osborn și Braune și-au exprimat simpatia pentru cele mai noi curente și, în special, pentru gruparea de artiști Tinerimea artistică și i-au finanțat (spre a compensa) sprijinul financiar precar al statului pentru mișcările artistice reformatoare. O parte din entuziasmul pentru Tinerimea artistică s-a datorat, cu siguranță, legăturilor strânse pe care le aveau la München, unde era domeniul lui Braune. Un portret pe care Ipolit Strâmbu, un membru fondator al (asociației) Tinerimea artistică i l-a făcut responsabilului cu protecția artelor, în uniformă, a stimulat contactele cu artiștii români.
Ca măsuri de sprijinire a noii generații de artiști români, Braune a organizat expoziții la Ateneul Român din București, în toamna anului 1917 și primăvara anului 1918. Cataloagele au apărut bilingv, editate și tipărite la proaspăt înființata editură Regele Carol. Cercetări viitoare ale arhivelor vor putea lămuri dacă cele două expoziții au fost o contra-alternativă la prezentările lucrărilor artiștilor mobilizați, organizate la Iași de Cartierul General al armatei române. Este clar că expozițiile din București au avut și scopuri comerciale. Braun a văzut în aceste evenimente chiar o metodă de impulsionare a vieții economice.

Sper că ajută.--Miehs (discuție) 3 februarie 2018 19:50 (EET)

Mulțumim. Am găsit cartea integral !!!. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 3 februarie 2018 21:13 (EET)

Presedinti ai Tinerimii artistice

• Mariana Preutu, Brandușa Răileanu: Pictorii familiei Verona, București, Editura Humanitas, 2011, pag. 11 ISBN 978-973-50-3055-1 - spune la pagina 11 ca Arthur Verona a fost ales ca presedinte in anul 1910. Functia, zice Preutu, ar fi detinut-o pana in anul 1921.
• Călin Dan: Jean Alexandru Steriadi, Editura Meridiane, București, 1988 - zice la pagina 15 ca Jean Steriadi a fost ales ca presedinte in anul 1912, dar nu zice pana cand a detinut aceasta functie.
• Angelo Mitchievici, Kimon Loghi, Le Symboliste, în RRHA, XLVIII, 2011, p. 66. - Kimon Loghi a preluat functia dupa razboi in 1920 si ar fi detinut-o pana in anul 1947.

Cum se integreaza Steriadi in conflict cu Verona, nu stiu inca. Ar veni ca Verona ar fi fost dat jos si pus Steriadi. Mai vedem...Asybaris^aport 4 aprilie 2018 23:22 (EEST)

Sursa cu Loghi o calca pe cap pe Preutu. Eu zic... cu Verona e o problema. Asybaris^aport 4 aprilie 2018 23:56 (EEST)