Energie durabilă

Exemple de energie durabilă: energie solară concentrată^⁠(d)stocată în săruri topite în Spania; energie eoliană în Africa de Sud; transport în comun electrificat în Singapore; gătit nepoluant în Etiopia.

Se spune despre energie că este durabilă dacă satisface criteriile de sustenabilitate, adică dacă „satisface nevoile prezentului fără a compromite capacitatea generațiilor viitoare^⁠(d) de a-și satisface propriile nevoi”. Definițiile „energiei durabile” au de obicei în vedere efectele acesteia asupra mediului, economiei și societății. Aceste efecte variază de la emisiile de gaze cu efect de seră și poluarea aerului până la sărăcia energetică^⁠(d) și deșeurile toxice^⁠(d). Sursele de energie regenerabilă, cum ar fi energiile eoliană, hidraulică, solara și geotermală, deși pot și ele provoca daune mediului, sunt în general mult mai durabile decât sursele bazate pe combustibili fosili.

Rolul surselor de energie neregenerabile în energia durabilă este controversat. Energia nucleară nu produce poluare cu dioxid de carbon sau poluare a aerului, dar are dezavantaje cum ar fi generarea de deșeuri radioactive, riscul de proliferare nucleară și riscul de accidente nucleare. Trecerea de la cărbune la gaz natural are beneficii pentru mediu, inclusiv un impact asupra climei mai scăzut, dar poate întârzia trecerea la opțiuni mai durabile. Captarea și stocarea dioxidului de carbon poate fi aplicată în termocentrale pentru a elimina emisiile de dioxid de carbon (CO₂), dar această tehnologie este costisitoare și a fost rar implementată.

Combustibilii fosili asigură 85 % din consumul mondial de energie, iar sistemele energetice sunt responsabile pentru 76 % din emisiile globale de gaze cu efect de seră. Aproximativ 790 milioane de oameni din țările în curs de dezvoltare nu au acces la electricitate, iar 2,6  miliarde se bazează pe combustibili poluanți, cum ar fi lemnul sau cărbunele pentru a găti. Gătitul cu biomasă plus poluarea cu combustibili fosili cauzează aproximativ 7 milioane de decese în fiecare an. Limitarea încălzirii globale la 2 °C va necesita schimbări în producția de energie, distribuție, stocare și consum. Accesul universal la electricitate curată poate avea beneficii majore asupra climei, sănătății umane și a economiilor țărilor în curs de dezvoltare.

Au fost propuse căi pentru combaterea încălzirii globale, obiectivul fiind limitare încălzirii la 2 °C. Acestea prevăd eliminarea treptată a termocentralelor pe cărbune, economisirea energiei^⁠(d), producerea de mai multă energie electrică din surse curate, cum ar fi energia eoliană și cea solară și trecerea de la combustibili fosili la electricitate pentru transport și încălzirea clădirilor. Puterea furnizată de unele surse de energie regenerabilă variază în funcție de momentul în care bate vântul sau strălucește Soarele. Prin urmare, trecerea la energie regenerabilă poate necesita modernizări ale rețelelor electrice, cum ar fi adăugarea de capacități pentru stocarea energiei^⁠(d). Unele procese care sunt greu de electrificat pot folosi hidrogenul drept combustibil^⁠(d) produs din surse de energie cu emisii reduse. În propunerea Agenției Internaționale pentru Energie (IEA) pentru atingerea emisiilor nete zero până în 2050, aproximativ 35 % din reducerea emisiilor depinde de tehnologiile care erau încă în dezvoltare în 2023.

Cota de piață a energiei eoliene și solare a crescut la 8,5 % din energia electrică la nivel mondial în 2019, iar costurile continuă să scadă. IPCC estimează că pentru a limita încălzirea globală la 1,5 °C în sistemele energetice ar trebui să fie investit 2,5 % din produsul intern brut (PIB) mondial în fiecare an între 2016 și 2035. Guvernele pot finanța cercetarea, dezvoltarea și demonstrarea noilor tehnologii de energie curată. De asemenea, pot construi infrastructură pentru electrificare și transport durabil. În final, guvernele pot încuraja utilizarea energiei curate prin politici precum prețul carbonului^⁠(d), portofoliul standard pentru energie regenerabilă și eliminarea treptată a subvențiilor pentru combustibilii fosili^⁠(d). Aceste politici pot crește, de asemenea, securitatea energetică^⁠(d).

Definiții și context

    Energia este firul de aur care leagă creșterea economică, sporirea echității sociale și un mediu care permite lumii să prospere. Dezvoltarea nu este posibilă fără energie, iar dezvoltarea durabilă nu este posibilă fără energie durabilă.

“

”

            Ban Ki-moon
            Secretar general al ONU

Definiții

Comisia Brundtland^⁠(d) a Organizației Națiunilor Unite a descris în raportul său din 1987 conceptul de dezvoltare durabilă, pentru care energia este o componentă cheie. Comisia a definit dezvoltarea durabilă ca fiind satisfacerea „nevoilor prezentului fără a compromite capacitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi”. Această descriere a dezvoltării durabile a fost menționată de atunci în multe definiții și explicații privind energia durabilă.

Nu există o interpretare universal acceptată a modului în care conceptul de sustenabilitate se aplică energiei la scară globală. Definițiile de lucru ale energiei durabile cuprind mai multe aspecte ale durabilității, cum ar fi problemele de mediu, cele economice și cele sociale. De la începutul anilor 1990, conceptul sa extins pentru a include probleme sociale și economice mai largi. Istoric, conceptul de dezvoltare durabilă a energiei s-a concentrat pe reducerea emisiilor și pe securitatea energetică. De la începutul anilor 1990, conceptul s-a extins, cuprinzând și probleme sociale și economice importante.

Sustenabilitatea mediului cuprinde emisiile de gaze cu efect de seră, impactul asupra biodiversității și ecosistemelor, deșeurile periculoase și emisiile toxice, consumul de apă, și epuizarea resurselor neregenerabile. Sursele de energie cu impact redus asupra mediului sunt uneori numite „energie verde” sau „energie curată”. Aspectul economic al durabilității se referă la dezvoltarea economică, utilizarea eficientă a energiei și securitatea energetică, pentru a se asigura că fiecare țară are acces constant la suficientă energie. Problemele sociale cuprind nevoia de energie accesibilă și de încredere pentru toți oamenii, drepturile muncii și drepturile asupra terenurilor.

Bibliografie

• en Galarraga, Ibon; González-Eguino, Mikel; Markandya, Anil, ed. (2011). Handbook of Sustainable Energy. Edward Elgar Publishing. ISBN 978-1-84980-115-7. OCLC 712777335. 
• en Golus̆in, Mirjana; Popov, Stevan; Dodić, Sinis̆a (2013). Sustainable Energy Management. Academic Press. ISBN 978-0-12-391427-9. OCLC 826441532. 
• en IEA (2007). Renewables in global energy supply: An IEA fact sheet (PDF) (Raport). pp. 1–34. Arhivat din original (PDF) la 12 octombrie 2009. 
• en IEA (2020). World Energy Outlook 2020. International Energy Agency. ISBN 978-92-64-44923-7. Arhivat din original la 22 august 2021. 
• en IEA (2021). Net Zero by 2050: A Roadmap for the Global Energy Sector (PDF). Arhivat din original (PDF) la 23 mai 2021. 
• en IEA, IRENA, Divizia de Statistică a Națiunilor Unite, Banca Mondială, Organizația Mondială a Sănătății (2021). Tracking SDG 7: The Energy Progress Report (PDF) (Raport). Banca Mondială. Arhivat din original (PDF) la 10 iunie 2021. 
• en IPCC (2011). Edenhofer, O.; Pichs-Madruga, R.; Sokona, Y.; Seyboth, K.; et al., ed. IPCC Special Report on Renewable Energy Sources and Climate Change Mitigation. Cambridge University Press. ISBN 978-1-107-02340-6. Arhivat din original la 27 august 2021. 
• en IPCC (2014). Edenhofer, O.; Pichs-Madruga, R.; Sokona, Y.; Farahani, E.; et al., ed. Climate Change 2014: Mitigation of Climate Change: Working Group III contribution to the Fifth Assessment Report of the Intergovernmental Panel on Climate Change. Cambridge University Press. ISBN 978-1-107-05821-7. OCLC 892580682. Arhivat din original la 26 ianuarie 2017. 
• en IPCC (2018). Masson-Delmotte, V.; Zhai, P.; Pörtner, H.-O.; Roberts, D.; et al., ed. Global Warming of 1.5 °C. An IPCC Special Report on the impacts of global warming of 1.5 °C above pre-industrial levels and related global greenhouse gas emission pathways, in the context of strengthening the global response to the threat of climate change, sustainable development, and efforts to eradicate poverty (PDF). Arhivat din original (PDF) la 20 noiembrie 2020. 
• en IPCC (2022). Shukla, P.R.; Skea, J.; Slade, R.; Al Khourdajie, A.; et al., ed. Climate Change 2022: Mitigation of Climate Change (PDF). Contribution of Working Group III to the Sixth Assessment Report^⁠(d) of the Intergovernmental Panel on Climate Change. Cambridge, UK and New York, NY, USA: Cambridge University Press. pp. 91–92. doi:10.1017/9781009157926. ISBN 9781009157926. 
• en IRENA (2019). Hydrogen: A renewable energy perspective (PDF). ISBN 978-92-9260-151-5. Arhivat din original (PDF) la 29 septembrie 2021. Accesat în 17 octombrie 2021. 
• en IRENA (2021). World Energy Transitions Outlook: 1.5°C Pathway (PDF). ISBN 978-92-9260-334-2. Arhivat din original (PDF) la 11 iunie 2021. 
• en IRENA; IEA; REN21 (2018). Renewable Energy Policies in a Time of Transition (PDF). ISBN 978-92-9260-061-7. Arhivat din original (PDF) la 24 iulie 2021. 
• en Jaccard, Mark (2020). The Citizen's Guide to Climate Success: Overcoming Myths that Hinder Progress. Cambridge University Press. ISBN 978-1-108-47937-0. OCLC 1110157223. Arhivat din original la 12 septembrie 2021. 
• en Kutscher, C.F.; Milford, J.B.; Kreith, F. (2019). Principles of Sustainable Energy Systems. Mechanical and Aerospace Engineering Series (ed. Third). CRC Press. ISBN 978-0-429-93916-7. Arhivat din original la 6 iunie 2020. 
• en Letcher, Trevor M., ed. (2020). Future Energy. doi:10.1016/C2018-0-01500-5. ISBN 978-0-08-102886-5. 
• en MacKay, David J. C. (2008). Sustainable energy – without the hot air. UIT Cambridge. ISBN 978-0-9544529-3-3. OCLC 262888377. Arhivat din original la 28 august 2021. 
• en Morris, Ellen; Mensah-Kutin, Rose; Greene, Jennye; Diam-valla, Catherine (2015). Situation Analysis of Energy and Gender Issues in ECOWAS Member States (PDF) (Raport). ECOWAS Centre for Renewable Energy and Energy Efficiency. Arhivat din original (PDF) la 21 martie 2021. 
• en Negative Emissions Technologies and Reliable Sequestration. 2019. doi:10.17226/25259 . ISBN 978-0-309-48452-7. PMID 31120708. 
• en REN21 (2020). Renewables 2020: Global Status Report (PDF). REN21 Secretariat. ISBN 978-3-948393-00-7. Arhivat din original (PDF) la 23 septembrie 2020. 
• en REN21 (2021). Renewables 2021: Global Status Report (PDF). REN21 Secretariat. ISBN 978-3-948393-03-8. Arhivat din original (PDF) la 15 iunie 2021. 
• en Smil, Vaclav (2017). Energy Transitions: Global and National Perspectives. Praeger Publishing. ISBN 978-1-4408-5324-1. OCLC 955778608. 
• en Smil, Vaclav (2017). Energy and Civilization: A History. MIT Press. ISBN 978-0-262-03577-4. OCLC 959698256. 
• en Smith, Kirk R.; Pillarisetti, Ajay (2017). „Chapter 7 Household Air Pollution from Solid Cookfuels and Its Effects on Health”. În Kobusingye, O.; et al. Injury Prevention and Environmental Health (ed. 3rd). Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare^⁠(d) / Banca Mondială. doi:10.1596/978-1-4648-0522-6_ch7. ISBN 978-1-4648-0523-3. PMID 30212117. Arhivat din original la 22 august 2020. Accesat în 23 octombrie 2021. 
• en Soysal, Oguz A.; Soysal, Hilkat S. (2020). Energy for Sustainable Society. doi:10.1002/9781119561330. ISBN 978-1-119-56130-9. 
• en Szarka, Joseph (2007). Wind Power in Europe : Politics, Business and Society. Palgrave Macmillan. ISBN 978-0-230-28667-2. OCLC 681900901. 
• en Tester, Jefferson W.; Drake, Elisabeth M.; Driscoll, Michael J.; Golay, Michael W.; Peters, William A. (2012). Sustainable Energy: Choosing Among Options. MIT Press. ISBN 978-0-262-01747-3. OCLC 892554374. 
• en Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (2016). Delivering Sustainable Energy in a Changing Climate: Strategy Note on Sustainable Energy 2017–2021 (Raport). Arhivat din original la 6 iunie 2021. 
• en Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (2020). Human Development Report 2020 The Next Frontier: Human Development and the Anthropocene (PDF) (Raport). ISBN 978-92-1-126442-5. Arhivat din original (PDF) la 15 decembrie 2020. 
• en Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare; Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice (2019). The Heat is On: Taking Stock of Global Climate Ambition (PDF). Arhivat din original (PDF) la 12 iunie 2021. 
• en Comisia Economică a Organizației Națiunilor Unite pentru Europa (2020). Pathways to Sustainable Energy (PDF). Organizația Națiunilor Unite. ISBN 978-92-1-117228-7. Arhivat din original (PDF) la 12 aprilie 2021. 
• en Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (2019). Emissions Gap Report 2019 (PDF). Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. ISBN 978-92-807-3766-0. Arhivat din original (PDF) la 7 mai 2021. 
• en Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (2020). Emissions Gap Report 2020. Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. ISBN 978-92-807-3812-4. Arhivat din original la 9 decembrie 2020. 
• en Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice (2018). 2018 Biennial Assessment and Overview of Climate Finance Flows Technical Report (PDF) (Raport). Arhivat din original (PDF) la 14 noiembrie 2019. 
• en Burning opportunity: clean household energy for health, sustainable development, and wellbeing of women and children. World Health Organization. 2016. hdl:10665/204717 . ISBN 978-92-4-156523-3. 
• en World Health Organization (2018). COP24 Special Report: Health and Climate Change. ISBN 978-92-4-151497-2. Arhivat din original la 12 iunie 2021. 

Legături externe

• en Materiale media legate de energie durabilă la Wikimedia Commons