Sari la conținut

Energie durabilă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jgheaburi parabolice pentru concentrarea energiei solare dispuse în dreptunghiuri pe o câmpie plată, cu munți înzăpeziți în fundal
Turbine eoliene de lângă un drum de pământ
Tren rapid electrificat
Femeie care coace pâine pe o mașină de gătit electrică
Exemple de energie durabilă: energie solară concentrată⁠(d)stocată în săruri topite în Spania; energie eoliană în Africa de Sud; transport în comun electrificat în Singapore; gătit nepoluant în Etiopia.

Se spune despre energie că este durabilă dacă satisface criteriile de sustenabilitate, adică dacă „satisface nevoile prezentului fără a compromite capacitatea generațiilor viitoare⁠(d) de a-și satisface propriile nevoi”.[1][2] Definițiile „energiei durabile” au de obicei în vedere efectele acesteia asupra mediului, economiei și societății. Aceste efecte variază de la emisiile de gaze cu efect de seră și poluarea aerului până la sărăcia energetică⁠(d) și deșeurile toxice⁠(d). Sursele de energie regenerabilă, cum ar fi energiile eoliană, hidraulică, solara și geotermală, deși pot și ele provoca daune mediului, sunt în general mult mai durabile decât sursele bazate pe combustibili fosili.

Rolul surselor de energie neregenerabile în energia durabilă este controversat. Energia nucleară nu produce poluare cu dioxid de carbon sau poluare a aerului, dar are dezavantaje cum ar fi generarea de deșeuri radioactive, riscul de proliferare nucleară și riscul de accidente nucleare. Trecerea de la cărbune la gaz natural are beneficii pentru mediu, inclusiv un impact asupra climei mai scăzut, dar poate întârzia trecerea la opțiuni mai durabile. Captarea și stocarea dioxidului de carbon poate fi aplicată în termocentrale pentru a elimina emisiile de dioxid de carbon (CO2), dar această tehnologie este costisitoare și a fost rar implementată.

Combustibilii fosili asigură 85 % din consumul mondial de energie, iar sistemele energetice sunt responsabile pentru 76 % din emisiile globale de gaze cu efect de seră. Aproximativ 790 milioane de oameni din țările în curs de dezvoltare nu au acces la electricitate, iar 2,6  miliarde se bazează pe combustibili poluanți, cum ar fi lemnul sau cărbunele pentru a găti. Gătitul cu biomasă plus poluarea cu combustibili fosili cauzează aproximativ 7 milioane de decese în fiecare an. Limitarea încălzirii globale la 2 °C va necesita schimbări în producția de energie, distribuție, stocare și consum. Accesul universal la electricitate curată poate avea beneficii majore asupra climei, sănătății umane și a economiilor țărilor în curs de dezvoltare.

Au fost propuse căi pentru combaterea încălzirii globale, obiectivul fiind limitare încălzirii la 2 °C. Acestea prevăd eliminarea treptată a termocentralelor pe cărbune, economisirea energiei⁠(d), producerea de mai multă energie electrică din surse curate, cum ar fi energia eoliană și cea solară și trecerea de la combustibili fosili la electricitate pentru transport și încălzirea clădirilor. Puterea furnizată de unele surse de energie regenerabilă variază în funcție de momentul în care bate vântul sau strălucește Soarele. Prin urmare, trecerea la energie regenerabilă poate necesita modernizări ale rețelelor electrice, cum ar fi adăugarea de capacități pentru stocarea energiei⁠(d). Unele procese care sunt greu de electrificat pot folosi hidrogenul drept combustibil⁠(d) produs din surse de energie cu emisii reduse. În propunerea Agenției Internaționale pentru Energie (IEA) pentru atingerea emisiilor nete zero până în 2050, aproximativ 35 % din reducerea emisiilor depinde de tehnologiile care erau încă în dezvoltare în 2023.

Cota de piață a energiei eoliene și solare a crescut la 8,5 % din energia electrică la nivel mondial în 2019, iar costurile continuă să scadă. IPCC estimează că pentru a limita încălzirea globală la 1,5 °C în sistemele energetice ar trebui să fie investit 2,5 % din produsul intern brut (PIB) mondial în fiecare an între 2016 și 2035. Guvernele pot finanța cercetarea, dezvoltarea și demonstrarea noilor tehnologii de energie curată. De asemenea, pot construi infrastructură pentru electrificare și transport durabil. În final, guvernele pot încuraja utilizarea energiei curate prin politici precum prețul carbonului⁠(d), portofoliul standard pentru energie regenerabilă și eliminarea treptată a subvențiilor pentru combustibilii fosili⁠(d). Aceste politici pot crește, de asemenea, securitatea energetică⁠(d).

Definiții și context

[modificare | modificare sursă]

    Energia este firul de aur care leagă creșterea economică, sporirea echității sociale și un mediu care permite lumii să prospere. Dezvoltarea nu este posibilă fără energie, iar dezvoltarea durabilă nu este posibilă fără energie durabilă.

            Ban Ki-moon[3]
            Secretar general al ONU

Comisia Brundtland⁠(d) a Organizației Națiunilor Unite a descris în raportul său din 1987 conceptul de dezvoltare durabilă, pentru care energia este o componentă cheie. Comisia a definit dezvoltarea durabilă ca fiind satisfacerea „nevoilor prezentului fără a compromite capacitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi”.[1] Această descriere a dezvoltării durabile a fost menționată de atunci în multe definiții și explicații privind energia durabilă.[1][4][5][6]

Nu există o interpretare universal acceptată a modului în care conceptul de sustenabilitate se aplică energiei la scară globală.[7] Definițiile de lucru ale energiei durabile cuprind mai multe aspecte ale durabilității, cum ar fi problemele de mediu, cele economice și cele sociale. De la începutul anilor 1990, conceptul sa extins pentru a include probleme sociale și economice mai largi. Istoric, conceptul de dezvoltare durabilă a energiei s-a concentrat pe reducerea emisiilor și pe securitatea energetică. De la începutul anilor 1990, conceptul s-a extins, cuprinzând și probleme sociale și economice importante.[8]

Sustenabilitatea mediului cuprinde emisiile de gaze cu efect de seră, impactul asupra biodiversității și ecosistemelor, deșeurile periculoase și emisiile toxice,[7] consumul de apă,[9] și epuizarea resurselor neregenerabile.[6] Sursele de energie cu impact redus asupra mediului sunt uneori numite „energie verde” sau „energie curată”. Aspectul economic al durabilității se referă la dezvoltarea economică, utilizarea eficientă a energiei și securitatea energetică, pentru a se asigura că fiecare țară are acces constant la suficientă energie.[7][10][11] Problemele sociale cuprind nevoia de energie accesibilă și de încredere pentru toți oamenii, drepturile muncii și drepturile asupra terenurilor.[6][7]

  1. ^ a b c Kutscher, Milford & Kreith 2019, pp. 5–6.
  2. ^ en Zhang, Wei; Li, Binshuai; Xue, Rui; Wang, Chengcheng; Cao, Wei (). „A systematic bibliometric review of clean energy transition: Implications for low-carbon development”. PLOS One. 16 (12): e0261091. Bibcode:2021PLoSO..1661091Z. doi:10.1371/journal.pone.0261091Accesibil gratuit. PMC 8641874Accesibil gratuit. PMID 34860855. 
  3. ^ United Nations Development Programme 2016, p. 5.
  4. ^ en „Definitions: energy, sustainability and the future”. OpenLearn. The Open University. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ Golus̆in, Popov & Dodić 2013, p. 8.
  6. ^ a b c Hammond, Geoffrey P.; Jones, Craig I. (). Sustainability criteria for energy resources and technologies.  in Galarraga, González-Eguino & Markandya, pp. 21–47
  7. ^ a b c d UNECE 2020, pp. 3–4.
  8. ^ en Gunnarsdottir, I.; Davidsdottir, B.; Worrell, E.; Sigurgeirsdottir, S. (mai 2021). „Sustainable energy development: History of the concept and emerging themes”. Renewable and Sustainable Energy Reviews. 141: 110770. Bibcode:2021RSERv.14110770G. doi:10.1016/j.rser.2021.110770. hdl:1874/411740Accesibil gratuit. 
  9. ^ Kutscher, Milford & Kreith 2019, pp. 1–2.
  10. ^ en Vera, Ivan; Langlois, Lucille (). „Energy indicators for sustainable development”. Energy. 32 (6): 875–882. Bibcode:2007Ene....32..875V. doi:10.1016/j.energy.2006.08.006. 
  11. ^ Kutscher, Milford & Kreith 2019, pp. 3–5.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]