Filocalia
Acest articol din seria Creștinism se referă la Ortodoxie.
|
Mărturisirea de credință (crezul) Simboluri
Sfinți
Biografii
Cultură și artă |
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Filocalia (sau „Filocalia, sau culegere din scrierile Sfinților Părinți care ne arată cum se poate omul curăți, lumina și desăvârși") este o culegere sau antologie din scrierile pustnicilor, monahilor și a clericilor ortodocși din secolele IV - XV[1], majoritatea centrate pe practicarea virtuților și a vieții spirituale din mănăstiri.
Ascetica și mistica filocalică pun în centrul vieții duhovnicești curățirea inimii, prin practicarea Rugăciunii lui Iisus și a virtuților. „Rugăciunea inimii”, care va deveni disciplina centrală a isihasmului, este una din căile privilegiate ale monahilor de a ține conștiința în stare de priveghere.
Philokalia sau "Filocalia", care înseamnă în limba greacă "iubirea de frumusețe divină" sau "iubirea de virtute", este o culegere de texte scrise de 25 de Sfinți Părinți. Antologia aceasta fusese întocmită de Sfinții Nicodim Aghioritul de la Muntele Athos (1749-1809) și episcopul Macarie din Corint (1730-1805)[2] și publicată, pentru prima dată, la Veneția, în 1782.[3] Această primă ediție a Filocaliei a conținut 1.207 pagini, cu 36 autori patristici, acoperind o perioada de unsprezece secole: IV-XV. A doua ediție a fost realizată la Atena în 1893, incluzând și o rugăciune a Patriarhului Kallistos, iar a treia ediție a apărut la Atena între 1857 și 1963. Toate scrierile originale din Filocalie au fost scrise în greacă, cu excepția a două texte care, inițial, au fost scrise în latină și au fost traduse în greacă în timpul Imperiului Bizantin.
Traduceri în rusă
[modificare | modificare sursă]În 1793, Sf. Cuviosul Paisie Velicikovski (1722-1794), cu titlul Dobrotolubiye, a publicat apoi prima traducere slavonă a Filocaliei la Moscova, care a circulat mai întâi în manuscrise, apoi a fost tipărită la St-Petersburg în 1793, fiind reeditată ulterior, în 1822. Această versiune a fost folosită de personajul principal anonim din Calea pelerinului și a dus la o reînviere spirituală în Rusia secolului al XIX-lea, cu un puternic impact asupra a numeroși oameni, printre care și Feodor Dostoievski.
O a doua traducere a fost publicată în 1857, fiind realizată de Sfântul Ignatie Briancianinov (1807-1867).
A treia traducere a fost realizată de sfântul Teofan Zăvorâtul (1815-1894), fostul episcop de Tambov, a compilat o versiune rusă în cinci volume și a inclus și alte texte care nu se regăsesc în originalul grec alături de parafraze sau omisiuni în alte capitole. Această traducere a fost publicată sub auspiciile Mănăstirii ruse a Sfântului Pantelimon de la Muntele Athos în 1877.
Antologia publicată la Veneția a influențat gândirea ortodoxă din Rusia în secolul al XIX-lea.[4]
Traduceri în română
[modificare | modificare sursă]Prima traducere a Filocaliei în limba română a apărut în anul 1769, la Dragomirna, de monahul Rafail, oferind primul manuscris copiat al acesteia.
În anul 1800, la Mănăstirea Neamț, este atestat un nou manuscris, care cuprindea o traducere a primei jumătăți din Filocalia greacă; a fost tradusă de ucenicii starețului Paisie (Velicicovschi) de la Neamț și a circulat în manuscris.
Prima traducere tipărită în limba română a Filocaliei este realizată din limba greacă de părintele academician Dumitru Staniloae, realizată in 3 etape, între anii 1947 și 1991, în 12 volume.[2]
Ea poate fi reprezentată ca o întreagă documentație pentru desăvârșirea spirituală a fiecărui creștin, fiind împărțită în general pe mai multe planuri/teme/subiecte, cum ar fi:
- Akedia
- Ascultarea
- Credința
- Cunoaștere - Ignoranță
- Curaj - Frică
- Curvia - Curăția
- Deznădejde
- Discernământ - Trezvia
- Dragoste - Bunătate - Milă
- Frica de Dumnezeu - Evlavia
- Iadul
- Îmbuibarea - Înfrânarea
- Împărăția Cerurilor
- Înfricoșata Judecată
- Mânia - Blândețea
- Meditația
- Moartea
- Năluciri
- Osteneala - Lenevia
- Părintele spiritual
- Patimi - Ispite
- Paza Simțurilor
- Pilde
- Plânsul
- Pocăința
- Răbdare - Suferință
- Râsul
- Retragerea
- Rugăciune
- Sărăcia - Avariția
- Slava deșartă
- Smerenia - Mândria
- Spovedania
- Suferință - Răbdare
- Trândăvia - Osteneala
- Trezvia - Împrăștierea
- Vorba deșartă - Tăcerea
Conținutul Filocaliei
[modificare | modificare sursă]Conținutul Filocaliei prezentat mai jos corespunde traducerii Părintelui Dumitru Stăniloae în 12 volume.[5][6]
- Volumul 1
- Volumul 2
- Volumul 3
- Volumul 4
- Volumul 5
- Sfîntul Petru Damaschin
- Sfîntul Simeon Metafrastul
- Volumul 6
- Sfântul Simeon Noul Teolog
- Cuviosul Nichita Stithatul
- Volumul 7
- Nichifor din singuratate
- Mitropolitul Teolipt al Filadelfiei
- Sfîntul Grigorie Sinaitul
- Sfîntul Grigorie Palama
- Volumul 8
- Nichifor Calist și Ignatie Xanthopol
- Calist-patriarhul
- Calist Angelicude
- Sfinții Părinți
- Calist Catafygiotul
- Simeon Noul Teolog
- Teofan
- Din viața cuviosului părintelui nostru Maxim Cavsocalivitul și Sfîntul Grigorie Sinaitul
- Nicodim Aghioritul
- Din viața Sfîntului Grigorie, arhiepiscopul Salonicului
- Din istoria isihasmului în Ortodoxia română
- Isihaștii sau sihaștrii și rugăciunea lui Iisus în tradiția Ortodoxiei românești
- Cuvînt înainte sau călăuză... din sfintele scrieri de Preacuviosul Schimonah Vasile de Ia Poiana Mărului din Țara Românească
- Din sfaturile starețului Gheorghe de la Cernica
- Tipicul sfintei rugăciuni cea cu mintea, precum de la Părintele Iosif s-a primit
- Rînduiala cea bună a vieții de sine
- Alăută duhovnicească și trîmbiță cerească
- Cuvinte adunate din sfintele scrieri
- Volumul 9
- Sfântul Ioan Scărarul
- Ava Dorotei
- Volumul 10
- Volumul 11
- Sfinții Varsanufie și Ioan
- Volumul 12
- Cuviosul Isaia pustnicul
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Ware, Kallistos; Sherrard, Philip (). The Philokalia: the complete text. London: Faber. p. 10. ISBN 0-571-13013-5.
- ^ a b Filocalie
- ^ Dicționar Religios - FILOCALIE
- ^ Universalis, Encyclopædia, PHILOCALIE (în franceză), Encyclopædia Universalis
- ^ Stăniloae, Dumitru. Filocalia sau culegere din scrierile Sfinților Părinți care arată cum se poate omul curăți, lumina și desăvîrși / Traducere din grecește, introduceri și note. (București: Harisma, 1994).
- ^ „Filocalia”. OrthodoxWiki. . Accesat în .
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Despre Filocalia la enciclopedia OrthodoxWiki
- Filocalia, vol. 1-12 - traducere, introducere și note de Pr. Prof. Dumitru Stăniloae (Biblioteca Virtuala, Biserica Sfintei Cruci și a Sfântului Vasile cel Mare-Victoria)
- Filocalia - de la Sfântul Vasile Cel Mare până în zilele noastre, 29 decembrie 2010, Pr. Dr. Gheorghe I. Drăgulin, CrestinOrtodox.ro
- Eveniment editorial la Patriarhie, 25 ianuarie 2002, Adevărul
- Despre „matematica“ sufletească[nefuncțională], 23 octombrie 2009, Ioan Alexandru Alexandri, Ziarul Lumina
- Sfintele Taine și sfințirea omului în viziunea filocalică Arhivat în , la Wayback Machine., 10 ianuarie 2010, Pr. Liviu Petcu, Ziarul Lumina
- Un manuscris al obștii Paisiene de la Dragomirna, unul din izvoarele Filocaliei scrise pentru români, 24 mai 2013, Pr. Andrei Tarlescu, CrestinOrtodox.ro