Sari la conținut

Grigore Trancu-Iași

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Grigore Trancu-Iași
Date personale
Născut[1] Modificați la Wikidata
Târgu Frumos, România Modificați la Wikidata
Decedat (65 de ani)[1] Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiepolitician
avocat
cadru didactic universitar[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Ministru al muncii și solidarității sociale Modificați la Wikidata
În funcție
martie 1926 – iulie 1927
În funcție
martie 1920 – ianuarie 1922

Alma materUniversitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
Academia de Studii Economice din București

Grigore Trancu-Iași (23 octombrie 1874, Târgu Frumos - 7 ianuarie 1940, București) a fost un om politic, economist, avocat, profesor universitar, scriitor și memorialist român de origine armeană.

Strămoșii săi provind din familia nobiliară armenească Trancu și se află menționați într-un hrisov domnesc din anul 1613, cu ocazia vînzării unei moșii de către Armeanca, văduva unui anume Trancu (Treanholian). Aceștia s-au împrăștiat, cu timpul, în toată Moldova, ulterior și în Muntenia, înrudindu-se prin căsătoriile efectuate cu mari familii armenești. Tatăl său, Lazăr, a fost negustor în Tîrgul Frumos și ajutor de primar iar mama, Ana, se trăgea din cunoscuta familie Ciomac din Botoșani.

Grigore Trancu-Iași este tatăl avocatului și scriitorului Eugen Trancu-Iași și socrul memorialistei Iulia Trancu-Iași. Marta Trancu-Rainer, sora sa, a fost prima femeie chirurg din România.

Activitate profesională

[modificare | modificare sursă]
  • Funcționar la Banca Națională din Iași (1900).
  • Funcționar și șef contabil la Banca Națională din Galați (1902).
  • Profesor la Școala Comercială din Galați.
  • Avocat de Covurlui (1907).
  • Funcționar la Banca Națională din Roman
  • Funcționar la Banca Națională din Bârlad.
  • Profesor la Școala Superioară de Comerț din București.
  • Profesor la Academia de Înalte Studii Comerciale și Industriale din București.
  • Profesor la Școala Superioară de Război București.
  • Fondator al Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România.
  • Profesor la Școala de Științe Politice și Administrative.
  • Profesor de drept aerian, al cărui precursor a fost în România, la Școala de Aviație.
  • Avocat. Președintele Cercului Avocaților din București.
  • Membru al Comisiunei Permanente al Uniunii Avocaților din România.
  • Membru al Consiliului de disciplină al Baroului de Ilfov.

Activitate politică

[modificare | modificare sursă]
  • Membru al Partidului Național-Liberal.
  • Deputat al Partidului Național-Liberal în 1914.
  • Deputat (1918, 1920, 1926, 1932).
  • Membru fondator al Partidului Muncii (1917 - 1918).
  • Ministru de Stat (13 - 30 martie 1920)
  • Inițiator al legii conflictelor de muncă (proiectul fiind elaborat de el personal, în 1920).
  • Inițiator al legii sindicatelor profesionale (idem, 1921).
  • Inițiator al legii privind vagabondajul și cerșetoria (idem, 1921).
  • Inițiator al legii încurajării construcțiilor.
  • Inițiator al legii plasării în cîmpul muncii (1921)
  • Ministru al Muncii și Ocrotirilor Sociale (30 martie 1920 - 16 decembrie 1921).
  • Ministru al Cooperației (30 martie 1926 - 3 iunie 1927).
  • Reprezentant al României la B.I.T. (Bureau internațional du Travail)
  • Fondator al Camerei de muncă.
  • Membru al Societății Universul.
  • Membru al Societății Tinerimea Română.
  • Membru al Societății Drajna.
  • Membru al Societății Cercului de gospodine.
  • Membru al Societății Institutului Național al Cooperației.
  • Membru al Societății Atheneul Român.
  • Președintele Asociației pentru progresul social, Secțiunea România.
  • Membru în Comitetul de Direcție al A. P. S. ales de adunarea din Paris Oct. 1932.
  • Președinte de onoare al Corpului Contabililor autorizați și experți contabili din România.
  • Președinte al grupului guvernamental la conferința internațională a muncii dela Geneva din 1927. (Președintele conferinței Sir Atall Cheteryec grup patronal Jules Carier și a grupului uvrier C. Mertens).
  • Președinte al Ocrotirilor orfanilor din război.
  • Membru al Societății și membru al Camerei de Comerț Internaționale.
  • Membru corespondent al Camerelor de Comerț din București, Galați și Ploiești.
  • Întemeietor și Președinte de onoare al Academiei de Export din Galați.
  • Membru în Comisia de unificare legislativă
  • Membru de onoare al Soc. Academique de comptabilite, Bruxelles.
  • În Comitetul de patronaj al Corpului Internațional din Bruxelles în Amsterdam. Ianuarie. 1926.
  • Președinte de onoare al Soc. Esperanto în România.
  • Reprezentant în România al Federation internaționale des Batiments et des Travaux Publics afiliată la Federazione Nazionale Fascista dei Construttori ed inpieditori di Opere publiche e Privati ed Industriali affini di Roma.
  • Membru al Clubului internațional din Geneve.

Legi și expuneri de motive

[modificare | modificare sursă]
  • Legea pentru reglementarea conflictelor de muncă. – 1920.
  • Legea pentru organizarea sindicatelor profesionale. – 1921.
  • Legea pentru organizarea plasărei. – 1921.
  • Legea pentru înfrânarea cerșetoriei și vagabondajului. – 1921.
  • Unificarea administrativă a asigurărilor sociale și întinderea acestor organizațiuni în Basarabia. – 1921.
  • Ante-proiectul legei asigurărilor sociale. – 1927.
  • Legea pentru asigurarea comercianților. – 1926.
  • Legea pentru organizarea Camerelor de Muncă și Consiliul Superior al Muncii. – 1927.
  • Proiectul pentru contractul de muncă. – 1921 și 1927.
  • Legea pentru organizarea serviciului de inspecție al Muncii. – 1927.
  • Legea pentru fondurile căminului de ucenici. – 1927.
  • Legea pentru încurajarea construcțiunilor și construcții populare. – 1921 și 1927.
  • Ante-proiectul pentru organizarea Cooperației și crearea Consiliului superior al Cooperației. – 1927.

Volume și broșuri

[modificare | modificare sursă]
  • Societăți cooperative. – Iași, 1899.
  • Cursul schimbului și dobânda. – Iași, 1900.
  • Rolul registrelor comerciale în faliment. – București, 1901.
  • În chestia moratorului. – București, 1905.
  • Administrațiunea societăților anonime. – Iași, 1905.
  • Galații și tarifele de transport (în colaborare cu d. Aurel Bunea). – 1906.
  • Absolvenții școalelor comerciale și comercianții noștri. – Focșani, 1911.
  • Concepția juridică a bancrutei. – București, 1912.
  • Responsabilitatea administratorilor în societățile ano-nime. – București, 1912.
  • Câteva articole în chestiunea meseriașilor și muncitorilor. – Galați, 1912.
  • Depozite spre fructificare. – București, 1913.
  • Curs de comerț și contabilitate, pentru școale comerciale superioare. – București, 1914.
  • Starea funcționarului. – Galați, 1914.
  • Muncitori și Meseriași. – Galați, 1914.
  • Discuțiunea asupra legei măsurilor excepționale. – Monitor, 1914.
  • Raportul bugetului Ministerului de Finanțe. – Monitor, 1916.
  • Legea cerealelor. – Monitor, 1916.
  • Cum mi-am făcut datoria. Activitatea mea parlamentară în Camera de revizuire. – 1914.
  • Măsurile economice și financiare în timpul războiului actual. – București, 1915.
  • Legea măsurilor excepționale, în vederea mobilizărei. Observațiuni prezentate în cameră. – Galați, 1915.
  • Drept comercial, opțiuni și controverse. – Registre, Vânzări, Societăți, Cambii, Falimente, etc.
  • Reforma agrară și electorală. – (Discurs rostit în cameră).
  • “Bibl. Partidului muncii” No. 4. – Iași, 1917.
  • Patru ani în constituantă. Activitatea mea parlamentară de la 1914-1918. (Cuvântări, propuneri, rapoarte, întrebări). – Bârlad, 1918.
  • Activitatea mea parlamentară la Iași, (Iunie-Octombrie 1918). – Chestiuni economice și financiare. – Sindicate industriale. – Banca Națională. – Buget provizor. – Centrala devizelor. – Credite funciare. – Organizarea muncii. – Impozit asupra beneficiilor de război. – Înprumuturi. – Edit. Stănciulescu, 1919.
  • Legea regulamentării conflictelor de muncă. (Expunere de motive – Discurs). – 1920.
  • Legea sindicatelor profesionale. (Expunere de motive). – 1921.
  • Legea vagabondajului și cerșetoriei. (Expunere de motive). – 1921.
  • Legea încurajării construcțiilor. (Expunere de motive). – 1921.
  • Legea plasării. (Expunere de motive). – 1921.
  • Activitatea mea ca ministru al Muncii. (Martie 1920-Decembrie 1921). – București, 1922.
  • Noțiuni elementare de comerț și contabilitate. – Editura Socec & Co. 1925, București.
  • Probleme sociale. – Edit. Stănculescu, 1923, București.
  • Problema locuințelor. – Edit. Stănculescu, 1923, București.
  • Colaborarea capitalului străin. – 1923.
  • Pledoaria mea, în procesul Christescu. – 1924.
  • Rolul Galaților în viața neamului. – 1924.
  • Organizarea Internațională a muncii. – 1924.
  • Pro Domo. – București, 1926.
  • Jean Jaurès. – Colecțiunea “Probleme și idei”. – 1925.
  • Cetind pe Romain Rolland. – București, 1926.
  • Codul Cooperației. – București, 1926.
  • Prieteni dispăruți. – București, 1926.
  • Cântecul vârtelniței. – București, 1926.
  • Cooperația. – București, 1926.
  • La Réglementation des conflits du Travail en Roumanie. – București, 1926.
  • Le comerce interieur et exterieur de la Roumanie, în colaborare cu George Stroe. – București, 1926.
  • Le législation sociale en Roumanie. – București, 1926.
  • Noi orientări economice. – București, 1927.
  • Eroismul Bunătăței. Ludwig van Beethoven. – Craiova, 1927.
  • Camerele de Muncă și Consiliul Superior al Muncii. – Discurs, 1927.
  • La Roumanie au Travail, în colaborare cu George Stroe. – București, 1927.
  • Ce am realizat. – activitatea mea ca ministru 1926-1927. – București, 1926.
  • Discurs la legea construirei de locuințe. – București, 1926.
  • Regele Ferdinand I și problemele sociale. – București, 1928.
  • Drept aerian. – București, 1928.
  • Legislația muncitorească și cooperatistă. – București, 1928.
  • Animatori. – Brăila, 1929.
  • Cehoslovacia. – București, 1929.
  • Cartea mare și cartea mică. – București, 1929.
  • Cooperația și clasele orășenești. – București, 1929.
  • La coopération et les classes sociales moyennes. (Communication presentée au XIV Congrès international d’Agriculture). – București, 1929.
  • Aspecte economice. – 1930.
  • Prin solidaritate la izbândă. – 1930.
  • Societăți anonime. – Teză de doctorat. 1930.
  • Creatori. – 1930.
  • Contabilitatea meseriașului. – 1930.
  • Înfăptuiri. –Conferință ținută la Ateneul Român. – 1930.
  • Un deceniu de politică socială. – 1931.
  • Vrem prin muncă altă soartă. – 1930.
  • Rapport presenté à la 27-ième conférence de l’Union interparlamantaire. – București, I. X. 1931.
  • Ritm nou. Dezbateri parlamentare. – Iunie-Iulie, 1931.
  • Spre alte zări, conferință ținută la Ateneul Român. – 1931.
  • “Drepturi civile femeilor”. – Edit. “Curierul judiciar”, 1932.
  • “Zi de zi”, de strajă la interesele obștești în Parlamentul țării. – Noembrie 1931-Aprilie 1932. – Edit. Tipografiile Române-Unite, 1932.
  • Eminescu Economist. – 1933.
  • Ciclul realizărilor (5 conferințe la Ateneul Român). – 1933.
  • Rolul librarului ca factor cultural – 1933.
  • Cronici juridice. – Edit. “Curierul judiciar”, 1933.
  • Curs de Corespondență Comercială Română. – Partea I și II, 1932-33.
  • Amintiri ieșene. – București, 1933.
  • Drept aerian. – Ed. II. (Edit. “Arpa”, 1933).
  • Meseriașul în fața marei industrii. – București, 1934.
  • Corespondența comercială din punct de vedere al vânzărei. – București, 1934.
  • Relațiunile Administrațiilor Publice cu Publicul. – București, 1934.
  • Cultura Oficială și Neoficială. – București, 1934.
  • Aviația în slujba expansiunei economice. – București, 1934.
  • Beethoven, Chopin, Enescu. – 1935.
  • Corespondența Comercială Română, Partea I, II, III. – 1931-1935.
  • Școala Contribuabililor. – București, 1935.
  • Emil Verhaeren. – București, 1936.
  • Pro Polonia. – București, 1936.
  • Începuturile Ministerului Muncei. – București, 1936.
  • George G. Mârzescu. – București 1936.
  • La législation sociale en Roumanie (extrait du Bulletin de la Société de législation comparée roumaine). – Bucharest, 1936.
  • Réalisation roumaines dans le domaine du droit ouvrier. (conférence tenue à l’Université de Poznan Pologne). – Bucharest, 1936.
  • Mare ofițer al ordinului Mauriciu Lazăr din Italia.
  • Mare cruce a ordinului Coroana României.
  • Mare ofițer al ordinului Steaua României.
  • Membru al ordinului „Order of Saint Margaret" (Anglia)
  1. ^ a b Grigore Trancu-Iaşi, Autoritatea BnF 

Volume despre Grigore Trancu-Iași

[modificare | modificare sursă]
  • Iuliana Anton, Viața și opera lui Grigore Trancu-Iași, editura „Ararat", București 1998.