Hârlău

Hârlău
—  oraș  —
Stemă
Hârlău Hârlău (România) Poziția geografică
Hârlău Hârlău (Județul Iași) Localizarea orașului pe harta județului Iași
Coordonate: 47°25′40″N 26°54′41″E ({{PAGENAME}})
Țară	România
Județ	Iași
SIRUTA	95355
Reședință	Hârlău[*]​
Componență	Hârlău[*]​, Pârcovaci
Guvernare
- primar al orașului Hârlău[*]​	Gheorghiță Curcă[*]​ (PSD, 2016)
Suprafață
- Total	40,36 km²
Populație (2021)
- Total	10.349 locuitori
- Densitate	298 loc./km²
Fus orar	UTC+2
Cod poștal	705100
Localități înfrățite
- Cimișlia	Moldova
- Sângerei	Moldova
Prezență online
site web oficial GeoNames
Amplasarea în cadrul județului Amplasarea în cadrul județului

Hârlău este un oraș în județul Iași, Moldova, România, format din localitatea componentă Hârlău (reședința), și din satul Pârcovaci.

Așezare

Orașul se află în nord-vestul județului Iași, pe malul Bahluiului.

Istorie

Prima atestare documentară datează din anul 1384 când mama domnitorului Petru Mușat își stabilește curtea aici. În Evul Mediu aici a funcționat o curte domnească, în care Ștefan cel Mare a ridicat o biserică, care poate fi văzută și azi. Hârlău a fost temporar reședință domnească după ce curtea de la Iași a ars în 1624 în timpul lui Radu Mihnea. Târg medieval, Hârlăul și-a pierdut privilegiile în 1783, când deținătorul moșiei, Constantin Mihail Cecan Racoviță, a dat moșia mănăstirii Precista din Roman. Ei au fost obligați să plătească dări mănăstirii până când domnitorul Alexandru Moruzi a cerut în 1805 delimitarea moșiei și a târgului care își redobândea astfel libertatea în schimbul plății unei dări anuale de 35 de ocale de ceară. Hârlăul a devenit atunci reședința ținutului Hârlău, până când acesta a fost desființat în 1834 și împărțit între ceea ce urma să fie județele Botoșani și Iași. La sfârșitul secolului al XIX-lea, orașul era reședința plășii Coșula a județului Botoșani, fiind alcătuit din centrul orașului, plus suburbiile Bojica, Siliștea, Munteni, Burdujani și Bahluiul, populația totală fiind de 4196 de locuitori. Funcționau în oraș o farmacie, un spital, un birou telegrafo-poștal, trei biserici, o școală de băieți cu 133 de elevi și o școală de fete cu 95 de eleve. Anuarul Socec din 1925 îl consemnează ca reședință a plășii Hârlău din același județ, având 4352 de locuitori.

În 1950, a fost retrogradat la rang de comună, dar și-a păstrat un rol administrativ, devenind reședința raionului Hârlău din regiunea Iași. În 1968, Hârlău a redevenit oraș și a trecut la județul Iași.

Demografie

Componența etnică a orașului Hârlău

     Români (76,66%)

     Romi (8,49%)

     Alte etnii (0,04%)

     Necunoscută (14,8%)

Componența confesională a orașului Hârlău

     Ortodocși (82,88%)

     Penticostali (1,12%)

     Alte religii (0,8%)

     Necunoscută (15,2%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Hârlău se ridică la 10.349 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 10.905 locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (76,66%), cu o minoritate de romi (8,49%), iar pentru 14,8% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (82,88%), cu o minoritate de penticostali (1,12%), iar pentru 15,2% nu se cunoaște apartenența confesională.

Hârlău - evoluția demografică

Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Economie

Judecătoria din Hârlău

În economia localității se remarcă industria textilă, de prelucrare a lemnului și alimentară. La sud de oraș se află cunoscuta regiune viticolă Cotnari. La sud-vest și în zonele limitrofe ale orașului se află domeniile familiei Cavaler Lupu de Totoescu, familie de boieri ce-și are originile în secolul al XII-lea. În anii pre-comuniști domeniile au fost preluate de către regimul comunist, iar conacul preluat de poliția secretă, Securitatea, după alungarea din postul de primar a lui Eugen Nicolae Totoescu, în 1956.

Politică și administrație

Orașul Hârlău este administrat de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul, Gheorghiță Curcă[*]​, de la Partidul Social Democrat, este în funcție din 2016. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Național Liberal	6
	Partidul Social Democrat	5
	Uniunea Salvați România	3
	Alianța pentru Unirea Românilor	1
	Partida Romilor „Pro Europa”	1
	Partidul Mișcarea Populară	1

Transport

Orașul este străbătut de șoseaua națională DN28B, care leagă Iașiul de Botoșani. La Hârlău, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ281A, care deservește comuna Deleni. La Hârlău se află capătul de linie al căii ferate Podu Iloaiei-Hârlău, pe care circulă trenuri de călători cu destinația Iași.

Educație

În oraș funcționează două școli generale și două licee: Colegiul Național „Ștefan cel Mare" Hârlău și Liceul Tehnologic Hârlău.

Sănătate

Asistența medicală este asigurată de un spital, „Spitalul Orășenesc Hârlău”, o policlinică și cabinete medicale de medicină de familie.

Monumente istorice

Curtea Domnească din Hârlău, monument istoric

Monumente istorice de interes național

• ansamblul curții domnești din secolele al XIV-lea–al XVII-lea, format din curtea propriu-zisă și din Biserica „Sf. Gheorghe” (1492);
• Biserica „Sfântul Dumitru” (1535).

Monumente de arheologie

• „Între Islazuri”, pe versantul nordic al dealului Miriște de la vest de satul Pârcovaci, sit ce cuprinde așezări din perioada Halstatt, secolele al VI-lea–al VIII-lea (epoca migrațiilor), secolele al XI-lea–al XII-lea (Evul Mediu Timpuriu) și din secolul al XVII-lea.

Monumente de arhitectură

• Spitalul vechi (1858);
• Casa de cultură (începutul secolului al XIX-lea);
• Casa Grigoriu (aceeași perioadă, aflată în strada Mihai Eminescu; începutul secolului al XIX-lea);
• Paraclisul caselor Ghica (prima jumătate a secolului al XIX-lea);
• Primăria orașului, denumită Casa Zoltman (începutul secolului al XIX-lea);
• Casa parohială a bisericii „Sf. Dumitru”;
• Școala tip „Spiru Haret” (începutul secolului al XX-lea);
• Biserica „Sfântul Nicolae” (1848);
• Muzeul de Istorie Casa Tăutu (secolele al XVII-lea–al XVIII-lea);
• Casă, sfârșitul secolului al XIX-lea aflată în strada Logofăt Tăutu nr. 14.

Personalități

• Petru Rareș (1483-1546), domn al Moldovei
• Horia Carp (1869 - 1943), jurnalist, senator, secretar general al Comunității Evreilor din București
• Gheorghe Petz (1894-1974), cleric romano-catolic, deținut politic
• Michel Landau (1895-1976), jurist și om politic evreu din România
• Lucian Boz (1908-2003), critic literar, eseist, poet și traducător
• Mihail Davidoglu (1910-1987), dramaturg
• Simon Fișel (1921-2007), profesor universitar, chimist
• Adrian Bîrzu (1968-2017), profesor universitar, chimist
• Nicolae Țațomir (1914-1996), poet și jurist
• Carol Iancu (n. 1946), istoric
• Lucia Țibuleac, soprană, solistã a Operei Române din București

Vezi și

• Acumulările Belcești (arie de protecție specială avifaunistică inclusă în rețeaua europeană Natura 2000)
• Dealul Mare - Hârlău (sit SCI)

Lectură suplimentară

• "Un oraș medieval. Hârlău", Stela Cheptea, Editura Dosoftei, Iași, 2000, 291 p. - teză de doctorat
• "Biserica „Sfântul Gheorghe” și Curtea Domnească Hârlău", Stela Cheptea, Editura Golia, Iași, 2004, 95 p.
• Evreii din Hârlău. Istoria unei comunități, Carol Iancu, Editura Universitații „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2013, 399p.

Legături externe

• Site oficial
• Orasul Hirlau a intrat in faliment in martie 1999, 9 aprilie 1999, Evenimentul zilei
• Evreii din Moldova (1821-1866)