Lista câștigătorilor Concursului Muzical Eurovision
Șaizeci și șapte de piese au câștigat Concursul Muzical Eurovision, o competiție anuală organizată de țările membre ale Uniunii Europene de Radio și Televiziune (EBU/UER). De-a lungul timpului s-au folosit mai multe metode de vot pentru declararea câștigătorului, cea mai cunoscută dintre ele fiind acordarea de puncte de către jurii sau telespectatori. Țara care acumulează cel mai mare număr de puncte este declarată câștigătoare.[1] Primul concurs Eurovision nu a fost câștigat prin intermediul punctelor, ci prin voturi (două per țară) și numai câștigătorul a fost anunțat.[2]
Până în prezent au existat 63 de concursuri, fiecare având câte un câștigător, cu excepția celui din 1969, care a avut patru. Douăzeci și șase de țări diferite au câștigat concursul, prima dintre ele fiind Elveția în 1956. Irlanda este țara cu cele mai multe victorii, șapte la număr, în timp ce Cipru este țara cu cea mai lungă istorie în concurs fără să fi câștigat vreodată. Primul cântăreț care a câștigat de mai multe ori concursul a fost Johnny Logan din Irlanda, care a interpretat melodiile „What's Another Year” în 1980 și „Hold Me Now” în 1987. Loreen din Suedia a egalat performanța în 2023, câștigând pentru a doua oară concursul cu melodia "Tattoo" după câștigul din 2012 cu "Euphoria".
Logan este unul dintre cei 5 compozitori care a scris mai multe melodii câștigătoare („Hold Me Now” în 1987 și „Why Me?” în 1992, interpretată de Linda Martin).[3] Această distincție îl face pe Logan singura persoană care a obținut trei victorii la Eurovision, fie ca interpret, compozitor sau ambele. Ceilalți patru compozitori care au scris mai multe melodii câștigătoare sunt: Willy van Hemert (Olanda, 1957 și 1959), Yves Dessca (Monaco, 1971 și Luxemburg, 1972), Rolf Løvland (Norvegia, 1985 și 1995) și Brendan Graham (Irlanda, 1994 și 1996).
Câștigarea Concursului Muzical Eurovision îi oferă artistului câștigător o oportunitate unică de a valorifica succesul și publicitatea dobândită prin lansarea sau continuarea carierei internaționale. Cu toate acestea, de-a lungul timpului, puțini artiști au cunoscut un succes internațional major. Cei mai cunoscuți interpreți, ai căror carieră a fost lansată direct după victoria de la Eurovision au fost membrii formației ABBA, care au câștigat concursul din 1974 pentru Suedia cu piesa „Waterloo”. ABBA a continuat să fie una dintre cele mai de succes trupe din timpului ei.[4] Un alt câștigător notabil care a obținut ulterior faimă internațională a fost Céline Dion, care a câștigat concursul din 1988 pentru Elveția cu piesa „Ne partez pas sans moi”.
Câștigători
[modificare | modificare sursă]După țară
[modificare | modificare sursă]- Legendă
Țări care nu mai există în prezent
Victorii | Țară | Ani |
---|---|---|
7 | Irlanda | 1970, 1980, 1987, 1992 1993, 1994, 1996 |
7 | Suedia | 1974, 1984, 1991, 1999, 2012, 2015, 2023 |
5 | Fran ța | 1958, 1960, 1962, 1969, 1977 |
Luxemburg | 1961, 1965, 1972, 1973, 1983 | |
Regatul Unit | 1967, 1969, 1976, 1981, 1997 | |
Ț ările de Jos | 1957, 1959, 1969, 1975, 2019 | |
4 | Israel | 1978, 1979, 1998, 2018 |
3 | Norvegia | 1985, 1995, 2009 |
Danemarca | 1963, 2000, 2013 | |
Italia | 1964, 1990, 2021 | |
2 | Spania | 1968, 1969 |
Elve ția | 1956, 1988 | |
Germania | 1982[N 8], 2010 | |
Austria | 1966, 2014 | |
Ucraina | 2004, 2016 | |
1 | Monaco | 1971 |
Belgia | 1986 | |
Iugoslavia | 1989 | |
Estonia | 2001 | |
Letonia | 2002 | |
Turcia | 2003 | |
Finlanda | 2006 | |
Serbia | 2007 | |
Rusia | 2008 | |
Azerbaidjan | 2011 | |
Portugalia | 2017 |
Anii scriși cu caractere italice indică victoriile comune.
După limbă
[modificare | modificare sursă]Între anii 1966 - 1973 și 1977 - 1998 concurenților li s-a impus să cânte doar în limba proprie.
Victorii | Limbă | Ani | Țări |
---|---|---|---|
33 | Engleză | 1967, 1969, 1970, 1974, 1975, 1976, 1980, 1981, 1987, 1992, 1993, 1994, 1996, 1997, 1999, 2000, 2001, 2002, 2003, 2004,[N 9] 2005, 2006, 2008, 2009, 2010, 2011, 2012, 2013, 2014, 2015, 2016,[N 10] 2018, [N 11] 2019 | Regatul Unit, Irlanda, Suedia, Olanda, Danemarca, Estonia, Letonia, Turcia, Ucraina,[N 9][N 10] Grecia, Finlanda, Rusia, Norvegia, Germania, Azerbaidjan, Austria, Israel |
14 | Franceză | 1956, 1958, 1960, 1961, 1962, 1965, 1969, 1971, 1972, 1973, 1977, 1983, 1986, 1988 | Elveția, Franța, Luxemburg, Monaco, Belgia |
4 | Ebraică | 1978, 1979, 1998, 2018[N 11] | Israel |
3 | Olandeză | 1957, 1959, 1969 | Olanda |
Italiană | 1964, 1990, 2021 | Italia | |
2 | Germană | 1966, 1982 | Austria, Germania |
Spaniolă | 1968, 1969 | Spania | |
Suedeză | 1984, 1991 | Suedia | |
Norvegiană | 1985, 1995 | Norvegia | |
1 | Daneză | 1963 | Danemarca |
Croată[N 12] | 1989 | Iugoslavia | |
Ucraineană | 2004[N 9] | Ucraina[N 9] | |
Sârbă[N 12] | 2007 | Serbia | |
Tătară crimeeană | 2016[N 10] | Ucraina[N 10] | |
Portugheză | 2017 | Portugalia |
Note și referințe
[modificare | modificare sursă]Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Rezultatele concursului din 1956 nu au fost niciodată cunoscute, numai câștigătorul se cunoaște.
- ^ Patru țări au obținut locul întâi la concursul din 1969. În absența unei reguli care să stabilească câștigătorul, toate cele patru au fost declarate învingătoare.
- ^ Irlanda și Franța au ocupat ambele al doilea loc la concursul din 1990.
- ^ Suedia a câștigat concursul din 1991 în urma unui „tie-break”.
- ^ Concursul din 2004 a inclus și o semifinală televizată care s-a ținut în ziua de miercuri, înainte de finală. Între 2005 și 2007 aceasta s-a ținut în ziua de joi a „săptămânii Eurovision”. Din 2008 s-au introdus două semifinale: marți, respectiv joi.
- ^ Din 2008 concursul include și două semifinale care au loc în zilele de marți și joi, înaintea finalei.
- ^ Cu toate că Germania a câștigat de două ori, Germania ca o singură țară a câștigat o singură dată în 2010. Înainte de reunificare, Germania de Vest a câștigat o singură dată în 1982.
- ^ Ca Germania de Vest.
- ^ a b c d Această melodie a fost interpretată parțial în ucraineană.
- ^ a b c d Această melodie a fost interpretată parțial în tătară crimeeană.
- ^ a b Eroare la citare: Etichetă
<ref>
invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numitetoy_(song)
- ^ a b Croata (limba melodiei câștigătoare din 1989) și sârba (limba melodiei câștigătoare din 2007) sunt complet inteligibile reciproc și deseori considerate derivate din limba sârbo-croată. Cu toate acestea, ele sunt listate separat în statisticile Eurovision.
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ UER. „Extract din relulile Concursului Muzical Eurovision 2012” (PDF) (în engleză). Accesat în .
- ^ UER. „Eurovision 1956” (în engleză). Accesat în .
- ^ O'Connor, John Kennedy. „The Eurovision Song Contest – The Official History.” Carlton Books, UK. 2007 ISBN 978-1-84442-994-3 (în engleză)
- ^ BBC News (). „ABBA's Bjorn says no to reunion” (în engleză). Accesat în .
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Istoria Concursului Muzical Eurovision. Eurovision.tv. Accesat la 29 iunie 2012. (în engleză)
- History. ESCtoday.com. Accesat la 30 iunie 2012. (în engleză)
- John Kennedy O'Connor (2005). The Eurovision Song Contest 50 Years The Official History. London: Carlton Books Limited. ISBN 1-84442-586-X. (în engleză)
|
|