Lista domnilor Țării Românești
Aceasta este o listă a domnilor Țării Românești, de la prima mențiune a unui regim politic medieval situat între Carpații Meridionali și fluviul Dunărea, până la unirea cu Moldova în 1859, care a dus la crearea României.
Stăpânirea dinastică este greu de atribuit, având în vedere definiția tradițională liberă a familiei conducătoare. În principiu, prinții erau aleși din orice ramură a familiei, inclusiv fiii bastarzi ai unui domnitor anterior, fiind definiți ca os de domn, „de măduvă voievod”, sau ca având eregie, „ereditate ” (din latinescul hereditas); instituțiile însărcinate cu alegerea, dominate de boieri, aveau grade fluctuante de influență. Sistemul în sine a fost contestat de uzurpatori și a devenit învechit odată cu epoca fanariotă, când conducătorii au fost numiți de sultanii otomani; între 1821 și 1878 (data independenței României) au fost puse în practică diverse sisteme care îmbină alegerea și numirea. Domnitorii valahi, ca și domnitorii moldoveni, purtau titlurile de voievod („duce”) sau/și hospodar („domn, stăpân”); când se scria în română se folosea termenul Domn (din latinescul dominus).
Majoritatea conducătorilor nu au folosit forma numelui cu care sunt citați, iar mulți au folosit mai mult de o formă a numelui lor; în unele cazuri, domnitorul a fost menționat doar în surse străine. Numele complete sunt fie versiuni moderne, fie cele bazate pe mențiuni în diverse cronici.
Listă
[modificare | modificare sursă]Dinastia Basarabilor
[modificare | modificare sursă]Dinastia Craioveștilor
[modificare | modificare sursă]Portret | Nume | Familie | Domnie |
---|---|---|---|
Neagoe Basarab al V-lea | Craiovești | 1512–1521 | |
Teodosie (Doamna Despina regentă) | Craiovești | 1521–1522 |
Dinastia Basarabilor (din nou)
[modificare | modificare sursă]Diverse dinastii
[modificare | modificare sursă]Portret | Nume | Familie | Domnie |
---|---|---|---|
Ștefan „Surdul” | Mușat | 1591–1592 | |
Alexandru al III-lea „cel Rău” | Mușat | 1592–1593 | |
Mihai Viteazul | Basarab-Drăculești | 1593–1600 | |
Nicolae Pătrașcu | Basarab-Drăculești | 1599–1600 | |
Simion Movilă | Movilă | 1600–1601 | |
Radu al IX-lea Mihnea | Basarab-Drăculești | 1601–1602 | |
Simion Movilă | Movilă | 1602 | |
Radu al X-lea Șerban | Craiovești | 1602–1610 | |
Radu al IX-lea Mihnea | Basarab-Drăculești | 1611 | |
Radu al X-lea Șerban | Craiovești | 1611 | |
Radu al IX-lea Mihnea | Basarab-Drăculești | 1611–1616 | |
Gavril Movilă | Movilă | 1616 | |
Alexandru al IV-lea Iliaș | Mușat | 1616–1618 | |
Gavril Movilă | Movilă | 1618–1620 | |
Radu al IX-lea Mihnea | Basarab-Drăculești | 1620–1623 | |
Alexandru al V-lea „Coconul” | Basarab-Drăculești | 1623–1627 | |
Alexandru al IV-lea Iliaș | Mușat | 1627–1629 | |
Leon Tomșa | 1629–1632 | ||
Radu al XI-lea Iliaș | Mușat | 1632 | |
Matei Basarab | Brâncovenești | 1632–1654 | |
Constantin Șerban | Craiovești | 1654–1658 | |
Mihnea al III-lea Radu | Basarab-Drăculești | 1658–1659 |
Stăpânirea pre-fanariotă
[modificare | modificare sursă]Portret | Nume | Familie | Domnie |
---|---|---|---|
Gheorghe Ghica | Ghica | 1659–1660 | |
Grigore I Ghica | Ghica | 1660–1664 | |
Radu Leon | 1664–1669 | ||
Antonie „din Popești” | 1669–1672 | ||
Grigore I Ghica | Ghica | 1672–1673 | |
Gheorghe Duca | Ducas | 1673–1678 | |
Șerban Cantacuzino | Cantacuzino | 1678–1688 | |
Constantin Brâncoveanu | Brâncovenești | 1688–1714 | |
Ștefan Cantacuzino | Cantacuzino | 1714–1715 |
Stăpânirea fanariotă
[modificare | modificare sursă]Perioada post-fanariotă
[modificare | modificare sursă]Portret | Nume | Familie | Domnie |
---|---|---|---|
Scarlat Callimachi | Callimachi | 1821 | |
Tudor Vladimirescu | 1821 | ||
Grigore al IV-lea Ghica | Ghica | 1822–1828 | |
– Ocupație rusească | 1828–1834 | ||
Alexandru Dimitrie Ghica | Ghica | 1834–1842 | |
Gheorghe Bibescu | Bibescu | 1842–1848 | |
– Guvernul Provizoriu | 1848 | ||
– Locotenența domnească: Christian Tell, | 1848 | ||
– Ocupație rusească și otomană | 1848–1851 | ||
Caimacam: Constantin Cantacuzino | 1848 | ||
Barbu Știrbei | Știrbei | 1848–1853 | |
– Ocupație rusească | 1853–1854 | ||
– Ocupație otomană | 1854 | ||
– Ocupație austriacă | 1854–1856 | ||
Barbu Știrbei | Știrbei | 1854–1856 | |
Caimacam: Alexandru Dimitrie Ghica | 1856–1858 | ||
Caimacam: Ioan Manu, | 1858–1859 | ||
Alexandru Ioan Cuza | 1859–1862 |
Principatele Unite Române
[modificare | modificare sursă]Portret | Nume | Familie | Domnie |
---|---|---|---|
Alexandru Ioan Cuza | 1862–1866 | ||
Carol de Hohenzollern-Sigmaringen | Hohenzollern-Sigmaringen | 1866–1881 | |
Pentru conducătorii următori, vedeți Regii României. |
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Constantin Rezachevici–Cronologia critică a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324–1881, Volumul I, Editura Enciclopedică, 2001
- Ioan Scurtu, Ion Alexandrescu, Ion Bulei, Ion Mamina–Enciclopedia de istorie a României, Editura Meronia, București, 2001
Bibliografie suplimentară
[modificare | modificare sursă]- Ștefan Grigorescu, Domnitorii și arhiereii Țării Românești. Ctitoriile și mormintele lor, Editura Cuvântul Vieții a Mitropoliei Munteniei și Dobrogei, București, 2009
- Pompiliu Tudoran, Domnii trecătoare, domnitori uitați, Editura Facla, 1983
- Radu Popescu, Constantin Filipescu, Istoriile domnilor Țării Romînești, Editura Academiei Republicii Populare Romîne, 1963
Legături externe
[modificare | modificare sursă]Materiale media legate de Domnii Țării Româneşti la Wikimedia Commons
|
|