Matei Ghica
Matei Ghica | |
Domn al Moldovei, Domn al Țării Românești | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 1728[1] |
Decedat | (28 de ani) |
Părinți | Grigore Ghica al II-lea Zoe Manaina[*] |
Ocupație | Dragoman |
Apartenență nobiliară | |
Familie nobiliară | Dinastia Ghica |
Domn al Țării Românești | |
Domnie | – |
Predecesor | Grigore Ghica al II-lea |
Succesor | Constantin Racoviță |
Domnitor al Moldovei | |
Domnie | – |
Predecesor | Constantin Racoviță |
Succesor | Constantin Racoviță |
Modifică date / text |
Matei Grigorie Ghica (n. 1728 – d. ) a fost domn al Țării Românești: 11 septembrie (firmanul de numire) 1752 - 22 iunie 1753 și al Moldovei: 22 iunie 1753 - 8 februarie 1756.
Domnii
[modificare | modificare sursă]A fost fiul lui Grigore al II-lea Ghica (1695-1752) și a Zoei Ghica (n. Manos, ?-1759). A fost Mare Dragoman în perioada iunie 1751 - august 1752.
A fost cerut în scaunul Țării Românești de boierii țării, după moartea tatălui său în 1752. În numai trei luni după venirea sa la domnia Țării Românești, Matei Ghica a numit 30 de stolnici, 20 de paharnici și 50 de serdari. Aceste numiri sunt o altă dovadă a marii corupții a domniilor fanariote, deoarece caftanul era un mijloc foarte bun de a aduna bani de la doritorii de dregătorii.[2] Asuprindu-i ca domn, tot boierii i-au obținut și înlocuirea.
Trecut pe tronul Moldovei, pentru a-i câștiga pe boieri, îi copleșește cu favoruri, dar stoarce fără scrupule țărănimea pentru a-i plăti pe turci și duce o viață dezmățată. În timpul domniei lui în Moldova s-a redactat „Cronica Ghiculeștilor”. Este o cronică anonimă, redactată pe la sfârșitul secolului al XVIII-lea de un autor atașat familiei Ghica. Cuprinde bogate informații referitoare la istoria Moldovei între 1695 și 1754.[3]
În politica externă s-a orientat spre curțile din Viena și Petersburg. Deși și-a reînnoit domnia cu sume mari de bani, Matei Ghica a devenit totuși suspect Porții otomane pentru înclinarea sa către Viena și Petersburg. Astfel sultanul Osman al III-lea l-a mazilit și l-a trimis în surghiun în februarie 1756.
Note
[modificare | modificare sursă]Legături externe
[modificare | modificare sursă]- (redactor șef) Corneliu Diaconovich: Enciclopedia română I-III., W. Kraft, București, 1898–1904
- Dimitrie Gusti: Enciclopedia României, Imprimeria Națională, București, 1938–1943
- (redactor șef) Athanase Joja: Dicționar enciclopedic român I-IV., Editura Politica, București, 1962–1966
- Rezachevici, Constantin: Cronologia a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 – 1881, Editura Enciclopedică, București, 2001 [1]
- Vasile Mărculeț – Alexandru V. Ștefănescu – Stănel Ion – Gherghina Boda – George Marcu – Mihai Chiriac – Elena Gabriela Maximciuc – Ioan Mărculeț – Stan Stoica: Dicționarul domnilor Țării Românești și ai Moldovei, Editura Meronia, București, 2009 [2]
- Radu Lungu: Domnitori si Principi ai Tărilor Române, Editura Paideia, București, 2010 [3]
Predecesor: Grigore II Ghica |
Domn al Țării Românești 1752 – 1753 |
Succesor: Constantin Racoviță |
Predecesor: Constantin Racoviță |
Domn al Moldovei 1753 – 1756 |
Succesor: Constantin Racoviță |
|