Marie Laurencin

Marie Laurencin
Date personale
Născută	31 octombrie 1883 Paris, Île-de-France, Franța
Decedată	8 iunie 1956 (72 de ani) Paris, Île-de-France, Franța
Înmormântată	Cimitirul Père-Lachaise tombe de Marie Laurencin[*][[tombe de Marie Laurencin |​]]
Cauza decesului	cauze naturale (stop cardio-respirator)
Căsătorită cu	Otto von Wätjen[*][[Otto von Wätjen (pictor german)|​]] (până în 1920)
Cetățenie	Franța
Ocupație	pictoriță artist grafic[*]​ scenografă ilustrator[*]​ poet artistă grafician[*]​
Locul desfășurării activității	Habas[*][[Habas (human settlement in France)|​]]
Limbi vorbite	limba franceză
Activitate
Pseudonim	Louis Lalanne
Domeniu artistic	pictură, gravură[*]​
Pregătire	Madeleine Lemaire[*][[Madeleine Lemaire (pictoriță franceză)|​]]
Mișcare artistică	fauvism, cubism
Site oficial	http://www.marielaurencin.com
Prezență online
site web oficial

Marie Laurencin (n. 31 octombrie 1883, Paris, Île-de-France, Franța – d. 8 iunie 1956, Paris, Île-de-France, Franța) a fost artistă vizuală franceză, excelând în pictură și sculptură.

Biografie

Stil personal, Salonul Independenților

În 1907, Marie are o expoziție pentru prima oară la „Salonul Independenților”. Este același an în care Picasso îi făcea cunoștință cu Guillaume Apollinaire. Din această întâlnire ia naștere o legătură atât de pasionată, pe cât de tumultuoasă, ce durează până în 1912.

Stilul său se caracterizează prin culori fluide și suave, o simplificare încrezătoare a compoziției, o predilecție pentru anumite forme feminine, alungite și grațioase, ce îi vor permite să ocupe un loc privilegiat în inima Parisului monden al anilor 1920.

În 1914, se căsătorește cu baronul Otto von Wätjen, pe care îl întâlnise un an mai devreme. Cuplul se refugiază în Spania, după declarația de război, întâi la Madrid apoi la Barcelona. Se asociază cu artiștii Sonia și Robert Delaunay datorită unei întâlniri organizată de Francis Picabia, pentru care ea va compune poezii pentru revista Dada 291 în 1917. Se întoarce la Paris în 1920.

Portretistă de personalități

Menține legături profunde și benefice cu nenumărați scriitori, pe care îi ilustrează în lucrările ei, Gide, Max Jacob, Saint-John Perse, Marcel Jouhandeau, Jean Paulhan, Lewis Carroll și mulți alții.

Devenită portretistă oficial în mijlocul mondenului feminin (Nicole Groult, Coco Chanel) al anilor 1920, Marie Laurencin se evidențiază, de asemenea, ca decoratoare a baletului Les Biche, al celebrei trupe de balet Ballet Russes a impresarului Serghei Diaghilev, pe o muzică de Francis Poulenc (1924), apoi pentru Opera-Comique, Comédie Française și pentru Ballets de Roland Petit în cadrul Teatrului Champs-Élysées.

Galerie de imagini

• Lucări selectate
• 
  Artista vizuală Marie Laurencin în atelierul ei, cu două femei, în 1932
• 
  Afișul pentru Exposition internationale d’art moderne — Expoziția internațională de artă modernă – Geneva – (26 decembrie 1920 - 25 ianuarie 1921)
  Artista plastică a participat (și) la această expoziție
• 
  Marie Laurencin – Portrait de Madame Georges-Emmanuel Lang (1922)
• 
  Marie Laurencin – Afiș teatral (operatic) pentru spectacolul Bal des Petits lits blancs – Balul miclor paturi albe (1931)
• 
  Portretul doamnei Jeanne Charrier (1948) de Marie Laurencin — Museo Soumaya din Mexic
• 
  Școala elementară Adrien Théry și Marie Laurencin
• 
  Marie Laurencin – Portret de femeie – Pictura se găsește la Casa Museu Eva Klabin