Monumentul victimelor Holocaustului (Cupcini)
 |
Această pagină a fost propusă pentru ștergere.
Motivul: Acest articol a fost marcat de Gikü în ianuarie 2024 ca nerespectând politica de notabilitate. Rolul acestei propuneri este să aducă articolul în atenția comunității pentru a permite o discuție asupra conținutului său.
Decizia privind ștergerea acestei pagini se va lua în urma discuției desfășurate la Wikipedia:Pagini de șters/Monumentul victimelor Holocaustului (Cupcini). Vă invităm să vă exprimați acolo opinia față de această propunere, cu argumente bazate pe politica de ștergere. Vă rugăm să nu schimbați titlul paginii pe durata discuției, întrucât legăturile între ea și discuție se vor strica. O decizie privind titlul paginii rămâne a se lua în urma discuției sau după încheierea acesteia.
Către administratori: Înainte de a efectua ștergerea verificați ce pagini trimit aici și dacă istoricul paginii conține vreo versiune validă. |
 | Acest articol sau secțiune are mai multe probleme. Puteți să contribuiți la rezolvarea lor sau să le comentați pe pagina de discuție. Pentru ajutor, consultați pagina de îndrumări.
Nu ștergeți etichetele înainte de rezolvarea problemelor. |
| Monumentul victimelor Holocaustului | |
 | |
| Poziționare | |
|---|---|
| Coordonate | 48°07′06″N 27°23′18″E / 48.1182°N 27.3884°E |
| Localitate | Cupcini |
| Țara | Republica Moldova |
Modifică date / text  | |
Monumentul victimelor Holocaustului din orașul Cupcini, raionul Edineț, Republica Moldova, a fost ridicat în memoria victimelor Holocaustului, persecutați și exterminați de fasciștii români în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Istoria fondării[modificare | modificare sursă]
Ideile și planificrea structurii memoriale au apărut cu mai mulți ani înainte, din inițiativa profesorului de istorie Iurie Zagorca, fondator al organizației publice de păstrare a memoriei victimelor fascismului, „Nemurire”, care și-a dedicat mai mult de 20 de ani ridicării unor monumente similare în Moldova. Proiectul a fost susținut de Primăria orașului și de organizația LivingStones Association[1].
Îndeplinind ordinul mareșalului Ion Antonescu de „curățirea terenului”, varianta română a sintagmei germane „Soluția Finală”, de eliminare fizică a evreilor din fostul teritoriu al Regatului Român, trupele române au creat în raionul Edineț, în anul 1941, două lagăre de exterminare unde au adus coloane de locuitori din Basarabia și Bucovina de Nord. În octombrie 1941, în urma unui nou ordin de redirecționare a evreilor peste Nistru, lagărele au fost închise, iar cei între 13 și 25 de mii de deținuți au fost eliminați, cei slabi și bolnavi au fost duși la periferia orașului și împușcați, iar restul - epuizați și extenuați au fost duși în coloane spre Transnistria, parte, spre Soroca, de unde au fost transportate peste Nistru pe două drumuri: unul prin Otaci, celălalt prin Cupcini, Parkova, Fântâna Albă și alte localități. La inițiativa organizației "Nemurire", în localitățile traversate de „drumurile morții” au fost ridicate monumente comemorative, ca cel din orașul Cupcini (octombrie 2019).
Inaugurarea monumentului[modificare | modificare sursă]
La data de 26 ianuarie 2020 la Cupcini a avut loc un miting de inaugurare a monumentului de comemorare a celor 326 de evrei, jertfe ale Holocaustului, locuitori ai fostului raion Bratușeni.
Mitingul de comemorare a fost deschis de presedintele Organizatiei obstesti ,,Nemurire”, Iurie Zagorcea, în prezența sponsorilor care au contribuit la ridicarea monumentului: primaria Cupcini – primar Ivan Ostaficiuc și cetățeana elvețiană Yvette Marzbacher cu familia. Evenimentul a cuprins discursuri și onoruri militare, cu salve de onoare.
Note[modificare | modificare sursă]
1.LivingStones-Association: https://www.livingstones-association.org.
2.Ion Balta: Ecou al războiului// Nord Info, nr. 4 (1047), 2020 , p. 3.
3.Iurie Zagorcea: Память бессмертнa // Curierul de Edinet, nr. 3 (222), 2020 , p. 5.
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- ^ https://www.livingstones-association.org/ LivingStones Association