Pădurea și pajiștile de la Mârzești
Pădurea și pajiștile de la Mârzești
| ||
Localizarea sitului pe harta țării | ||
Poziția | Județul Iași România | |
---|---|---|
Cel mai apropiat oraș | Iași | |
Coordonate | 47°14′22″N 27°29′44″E / 47.23944°N 27.49556°E[1] | |
Suprafață | 200 ha | |
Bioregiune | Continentală | |
Înființare | 2007 | |
Cod Natura 2000 | ROSCI0171 | |
Modifică date / text |
Pădurea și pajiștile de la Mârzești alcătuiesc o arie protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în Moldova, pe teritoriul județului Iași.
Localizare
[modificare | modificare sursă]Aria naturală se întinde în partea central-estică a județului Iași pe teritoriile administrative ale comunelor Popricani și Rediu[2], în imediata apropiere a drumului județean DJ282, care leagă municipiul (Iași de satul Horlești[3].
Descriere
[modificare | modificare sursă]Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[4] și se întinde pe o suprafață de 200 hectare[5].
Pădurea și pajiștile de la Mârzești reprezintă o zonă acoperită cu pajiști stepice și pădure de silvostepă eurosiberiană (încadrată în bioregiune continentală, aflată în sudul Câmpiei Moldovei), ce conservă habitate naturale de tip: Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice, Stepe ponto-sarmatice, Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis), Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice și Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp.[6] și protejază floră și faună specifică Podișului moldovenesc.
La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice și floristice enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[7]; astfel: două specii de mamifere: popândăul (Spermophilus citellus) și șoarecele săritor de stepă (Sicista subtilis); două reptile: vipera de stepă[8] (Vipera ursinii ssp. moldavica)[9] și broasca țestoasă de baltă (Emys orbicularis); doi amfibieni: tritonul cu creastă (Triturus cristatus) și buhaiul de baltă cu burta roșie (Bombina bombina, specie considerată ca vulnerabilă și aflată pe lista roșie a IUCN[10]); precum și trei coleoptere și un lepidopter: rădașca (Lucanus cervus), crotorul marmorat (Pilemia tigrina) și croitorul cenușiu al stejarului (Morimus funereus), respectiv fluturele tigru de Jersey (Callimorpha quadripunctaria).
Printre speciile floristice enumerate în aceeași anexă se află: capul-șarpelui (Echium russicum), târtanul (Crambe tataria) și sisinelul (Pulsatilla grandis)[11].
Căi de acces
[modificare | modificare sursă]- Drumul județean DJ282 pe ruta: Iași - Breazu (situl se află în dreapta drumului, la ieșire din sat, spre Horlești).
Monumente și atracții turistice
[modificare | modificare sursă]În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
- Situl arheologic "Dealul Viei - Curmătura" de la Popricani (sec. II a. Chr., sec. IV p.Chr, Epoca daco-romană, Latène, cultura geto- dacică, Hallstatt mijlociu și târziu, Eneolitic, cultura Cucuteni, faza A, sec. XV, Epoca medieval, sec. IX - X, Epoca medieval timpurie).
- Situl arheologic de la Cotu Morii (sec. VIII - X, Epoca medieval timpurie, sec. IV p.Chr, Epoca daco-romană, Latène).
În municipiul Iași:
- Biserica "Sf. Dumitru" (Biserica Balș), construcție 1691, monument istoric.
- Biserica "Schimbarea la Față" (Biserica Albă, fostă "Nașterea Maicii Domnului"), construcție secolul al XVII-lea, monument istoric.
- Biserica Armeană "Sf. Născătoare", construcție 1803, monument istoric.
- Biserica "Duminica Tuturor Sfinților" - Banu, construcție înc. sec. XVIII, monument istoric.
- Ansamblul fostei Mănăstiri Bărboi (Biserica "Sf. Apostoli Petru și Pavel", fosta Stăreție, azi casă parohială și turnul-clopotniță din 1726), construcție secolul al XIX-lea, monument istoric.
- Biserica "Sf. Patruzeci de Mucenici", construcție 1760, monument istoric.
- Biserica "Sf Haralambie" , construcție 1805, monument istoric.
- Biserica "Tăierea Capului Sf. loan Botezătorul" (Biserica din Târgul de Sus, din Măji), construcție 1635, monument istoric.
- Biserica "Schimbarea La Față"a Mănăstirii Socola și Biserica "Nașterea Maicii Domnului" Socola Mică, construcție 1819, monument istoric.
- Biserica "Sf. Treime", construcție 1853, monument istoric.
- Biserica "Sf. Gheorghe" și "Sf. Ecaterina" Lozonschi, construcție 1800, monument istoric.
- Biserica "Pogorârea Sf. Duh" - Curelari, construcție secolul al XVIII-lea, monument istoric.
- Ansamblul Mănăstirii Golia (Biserica "Înălțarea Domnului", Stăreția și turn-clopotniță), construcție sec. XVI - XVIII, monument istoric.
- Biserica „Adormirea Maicii Domnului” - Barnovschi, construcție secolul al XVII-lea, monument istoric.
- Ansamblul Mănăstirii Galata (Biserica "Înălțarea Domnului", palatul domnesc și turnul clopotniță), construcție 1582-1583, monument istoric.
- Palatul Culturii, construcție secolul al XX-lea, monument istoric.
- Teatrul Național "Vasile Alecsandri", construcție secolul al XIX-lea, monument istoric.
- Casa Veronica Micle, construcție mijl. sec. XIX, monument istoric.
- Casa vornicului Alecsandri, azi Muzeul Teatrului, construcție 1810, monument istoric.
Legături externe
[modificare | modificare sursă]Reportaje
- Specialiștii recomandă conservarea speciilor la Dealul lui Dumnezeu, Pădurea și pajiștile de la Mârzești Arhivat în , la Wayback Machine., oradeiasi.ro
- Specii unicat în lume, puse în pericol de un cioban ieșean Arhivat în , la Wayback Machine., bzi.ro
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Eunis.eea.europa.eu - Natura 2000 - Pădurea și pajiștile de la Mârzești (coordonate); accesat la 24 noiembrie 2013
- ^ Lista siturilor de importanță comunitară (suprafețe și unități administrativ-teritoriale în care este localizat situl) Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 24 noiembrie 2013
- ^ Eunis.eea.europa.eu - Pădurea și pajiștile de la Mârzești (geolocalizare)[nefuncțională]; accesat la 24 noiembrie 2013
- ^ Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 și 98 bis din 7 februarie 2008, accesat la 24 noiembrie 2013
- ^ Sit Natura 2000 - Pădurea și pajiștile de la Mârzești (flora și fauna) Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 24 noiembrie 2013
- ^ Agenția Națională pentru Protecția Mediului - Biodiveristatea în România - Situri de importanță comunitară Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 24 noiembrie 2013
- ^ Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică; accesat la 24 noiembrie 2013
- ^ Vipera ursinii ssp moldavica mai este cunoscută și sub denumirea populară de viperă de fâneață
- ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Vipera ursinii ssp moldavica; accesat la 24 noiembrie 2013
- ^ The IUCN Red List of Threatened Species - Bombina Bombina; accesat la 24 noiembrie 2013
- ^ - Biodiversitatea în România - Pădurea și pajiștile de la Mârzești - Sit de Importanță Comunitară Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 24 noiembrie 2013