Sari la conținut

Râul Caraș (sit SCI)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Râul Caraș
Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Harta locului unde se află Râul Caraș Sit de Importanță Comunitară (SCI)
alt=Harta locului unde se află Râul Caraș Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Localizarea sitului pe harta țării
PozițiaJudețul Caraș-Severin
 România
Cel mai apropiat orașOravița
Coordonate45°05′12″N 21°32′57″E () / 45.08667°N 21.54917°E[1]
Suprafață589,50 ha
BioregiuneContinentală
Înființare2011
Cod Natura 2000ROSCI0361

Râul Caraș este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în sud-vestul Banatului, pe teritoriul județului Caraș-Severin.

Localizare[modificare | modificare sursă]

Aria naturală se întinde în partea vestică a județului Caraș-Severin, pe teritoriile administrative ale comunelor: Grădinari, Ticvaniu Mare, Vrani și Vărădia[2] și este străbătută de drumul național DN57, care leagă orașul Oravița de localitatea Moravița, Timiș.

Înființare[modificare | modificare sursă]

Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul nr. 2.387 din 29 septembrie 2011 (pentru modificarea Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[3] și se întinde pe o suprafață de 589,50 de hectare.

Biodiversitate[modificare | modificare sursă]

Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, pășuni, mlaștini, turbării, terenuri arabile cultivate, pajiști, vii și livezi) încadrată în bioregiunea continentală a extremității sud-vestice a Banatului[4].

Vidră de râu (Lutra lutra)

Arealul „Râul Caraș” a fost desemnat ca sit Natura 2000, în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a câtorva specii din fauna sălbatică a județului Caraș-Severin.

La baza desemnării acestuia se află nouă specii faunistice enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[5]; opt dintre acestea aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: trei mamifere: vidra de râu (Lutra lutra)[6], liliacul comun (Myotis myotis)[7] și liliacul de iaz (Myotis dasycneme)[8]; țestoasa de baltă (o reptilă din specia Emys orbicularis)[9]; trei amfibieni: tritonul cu creastă (Triturus cristatus)[10]) și buhaiul de baltă cu burta roșie (Bombina bombina) [11] și ivorașul-cu-burta-galbenă (Bombina variegata)[12]; precum și doi pești din speciile: mreană vânătă (Barbus meridionalis)[13] și boarță (Rhodeus sericeus amarus)[14].

Căi de acces[modificare | modificare sursă]

Monumente și atracții turistice[modificare | modificare sursă]

În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, monumente de arhitectură, situri arheologice); astfel:

Biserica "Sf. Arhangheli" din Secășeni
  • Biserica "Sf. Arhangheli" din Secășeni, construcție secolul al XVIII-lea, monument istoric.
  • Biserica "Pogorârea Sf. Duh" din Vărădia, construcție 1750 - 1754, monument istoric.
  • Ansamblul fostei mănăstiri Vărădia, construcție secolul al XVIII-lea, monument istoric.
  • Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Cârnacea, construcție 1834, monument istoric.
  • Biserica greco-catolică "Învierea Domnului" din Ticvaniu Mare, construcție 1772, monument istoric.
  • Podul turcesc, Podul Maria Thereza din satul Grădinari, monument istoric.
  • Situl arheologic de la Vărădia (așezare și castru roman: sec. II - III p. Chr., Epoca romană).
  • Situl arheologic de la Ticvaniu Mare (fortificație și necropolă din perioada Hallstatt).

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Eunis.eea.europa.eu - Râul Caraș - Sit de importanță comunitară (coordonate); accesat la 1 martie 2014
  2. ^ Localizarea siturilor de importanță comunitară din România; accesat la 1 martie 2014
  3. ^ Ordinul MMDD nr. 2.387 din 29 septembrie 2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România; accesat la 1 martie 2014
  4. ^ Anpm.ro - Agenția pentru Protecția Mediuului - Râul Caraș (pag.114) Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 1 martie 2014
  5. ^ Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică; accesat la 20 februarie 2014
  6. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Lutra lutra; accesat la 1 martie 2014
  7. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Myotis myotis; accesat la 1 martie 2014
  8. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Myotis dasycneme; accesat la 1 martie 2014
  9. ^ The IUCN Red List of Threatened Species - Emys orbicularis; accesat la 1 martie 2014
  10. ^ The IUCN Red List of Threatened Species - Triturus cristatus; accesat la 1 martie 2014
  11. ^ The IUCN Red List of Threatened Species - Bombina Bombina; accesat la 1 martie 2014
  12. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Bombina variegata; accesat la 1 martie 2014
  13. ^ The IUCN Red List of Threatened Species - Barbus meridionalis; accesat la 1 martie 2014
  14. ^ Eunis.eea.europa.eu - Situl de importanță comunitară - Râul Cerna (fauna sitului) Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 1 martie 2014

Vezi și[modificare | modificare sursă]