Plasa Curtici, județul Arad

Plasa Curtici a fost o unitate administrativă, o sub-diviziune administrativă de ordin doi, din cadrul județului Arad (interbelic), cu reședința în localitatea omonimă Curtici. ^[1]

Descriere

Plasa Curtici a funcționat între anii 1941-1950. Prin Legea nr. 5 din 6 septembrie 1950 au fost desființate județele și plășile din țară, pentru a fi înlocuite cu regiuni și raioane, unități administrative organizate după model sovietic.

Istoric, administrație

În anul 1930

În 1930, teritoriul județului era împărțit în nouă plăși: I. Plasa Aradul-Nou, II. Plasa Chișineu-Criș, III. Plasa Hălmagiu, IV. Plasa Ineu, V. Plasa Pecica, VI. Plasa Sfânta Ana, VII. Plasa Sebiș, VIII. Plasa Șiria și IX. Târnova. Ulterior a fost înființată și Plasa Radna. Singurul oraș al județului era municipiul Arad.

În același an 1930, organizarea administrativă a județului cuprindea capitala/reședința judetului Arad, care era municipiul Arad și care era singurul oraș. Județul avea 226 sate, împartite astfel: Plasa Aradul-Nou - 22 sate, Plasa Chișineu-Criș - 19 sate, Plasa Hălmagiu - 45 sate, Plasa Ineu - 15 sate, Plasa Pecica - 12 sate, Plasa Radna - 36 sate, Plasa Sântana - 13 sate, Plasa Sebiș - 37 sate, Plasa Șiria - 11 sate și Plasa Târnova - 16 sate. ^[2]

În anul 1947

În 1947, organizarea județului cuprindea un număr maxim de plăsi, treisprezece (13), după cum urmează Aradul-Nou, Chișineu-Criș, Curtici (cu sediul în localitatea omonimă, Curtici), Plasa Gurahonț (cu sediul în localitatea omonimă, Gurahonț), Hălmagiu, Ineu, Pecica (cu sediul în localitatea omonimă, Pecica), Radna, Plasa Săvârșin (cu sediul în localitatea omonimă, Săvârșin), Plasa Sebiș, Sfânta Ana, Șiria și Târnova.

Legislație

Alte articole

Județul Arad (interbelic)

și

Materiale documentare

Note, referințe

Legături externe

Județul Arad pe România Interbelică pe web site-ul Memoria.ro

[1] Arhivele Naționale

[2] Județul Arad

[3] Curtici, județul Arad, pe Google Maps

[1]

[2]

[3]