Sari la conținut

Sturmgeschütz IV

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sturmgeschütz IV

Sturmgeschütz IV expus în Polonia.

Tip Autotun
Loc de origine Germania nazistă
Istoric operațional
În uz 1943 - 1945
Războaie Al Doilea Război Mondial
Istoric producție
Proiectant Krupp
An proiectare 1943
Producător Krupp-Grusonwerk AG
An producție decembrie 1943 - martie 1945
Bucăți construite 1108 fabricate și 31 adaptate
Date generale
Greutate 23 tone
Lungime 6,70 m
Lățime 2,95 m
Înălțime 2,20 m
Echipaj 4 (comandant, mecanic conductor, ochitor/trăgător și încărcător)

Blindaj 10 - 80 mm
Armament
principal
1 × 7,5 cm StuK 40 L/48
63 de lovituri
Armament
secundar
1 x 7,92 mm MG 34
600 de cartușe
Motor Maybach HL120TRM V-12
300 PS (296 CP, 221 kW)
Transmisie ZF SSG 76 Aphon
Suspensie arc în foi
Gardă la sol 40 cm
Capacitate rezervor 420 l
Autonomie 210 km
Viteză maximă 40 km/h

Sturmgeschütz IV (StuG IV) (SdKfz 167) a fost un autotun fabricat de Germania nazistă și utilizat de armata germană în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Vehiculul avea la bază șasiul tancului Panzer IV și suprastructura tunului de asalt StuG III.

În noiembrie 1943, fabrica Alkett a fost bombardată, iar producția de tunuri de asalt StuG III a scăzut semnificativ.[1] Din acest motiv, pe 6 decembrie 1943, Hitler a decis ca suprastructura StuG III să fie montată pe șasiul tancului Panzer IV. Uzinele Krupp au întrerupt producția tancurilor Panzer IV și au produs exclusiv StuG IV începând cu luna ianuarie 1944.[2]

Vehiculul era construit din șasiul nr. 7 al tancului mediu Panzerkampfwagen IV și suprastructura tunului de asalt StuG III model Ausf. G. Din cauza acestei modificări, poziția mecanicului conductor a fost schimbată. Acesta avea postul de luptă într-o cabină blindată (accesibilă printr-un oblon) și nu în interiorul suprastructurii. Manevrarea vehiculului era realizată prin intermediul a două sisteme de tip periscop prin care șoferul vedea în exterior. În vara anului 1944, mitraliera a fost înlocuită cu un model controlat din interior.[3] Armamentul era același ca și la StuG III: un tun de calibrul 7,5 cm StuK 40 L/48 și o mitralieră MG 34.

Produția totală a fost de 1108 vehicule. În plus, 31 de tancuri Panzer IV scoase din luptă și retrase de pe front au fost transformate în StuG IV.

StuG IV a fost folosit între anii 1944 și 1945 atât ca vânător de tancuri, cât și ca tun de asalt. Vehiculul a fost repartizat, la fel ca și StuG III, în cadrul brigăzilor independente de Sturmartillerie (Artilerie de asalt), detașamentelor de vânători de tancuri Panzerjäger, precum și detașamentelor de tancuri și tunuri de asalt din cadrul diviziilor Panzer, Panzergrenadier și de infanterie germane.

  1. ^ Peter Mueller, Wolfgang Zimmermann, p. 185
  2. ^ Chamberlain, pag. 102
  3. ^ Spielberger, pag. 92
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Sturmgeschütz IV
  • en Chamberlain, Peter, and Hilary L. Doyle. Thomas L. Jentz (Technical Editor). Encyclopedia of German Tanks of World War Two: A Complete Illustrated Directory of German Battle Tanks, Armoured Cars, Self-propelled Guns, and Semi-tracked Vehicles, 1933–1945. London: Arms and Armour Press, 1978 (revised edition 1993). ISBN 0-85368-202-X; rev. ed. ISBN 1-85409-214-6.
  • en Peter Mueller, Wolfgang Zimmermann: Sturmgeschütz III - Backbone of the German Infantry History Facts Arhivat în , la Wayback Machine.
  • en Spielberger, Walter (1993). Panzer IV and its variants. Atglen, PA, USA: Schiffer Military History. pp. 163. ISBN 0-88740-515-0.