Tripanosomiaza africană
| Tripanosomiaza africană | |
 Formele parazitului Trypanosoma într-un frotiu de sânge | |
| Specialitate | boli infecțioase  |
|---|---|
| Simptome | Winterbottom's sign[*][1] febră periodică[*][1] cefalee[1] maleza[*][1] anemie[1] dureri articulare[*] sleep disorder[*] dizziness[*] primary affect[*] Tahicardie Tumefacție cachexia[*] sopor[*] |
| Cauze | Trypanosoma brucei[*] Trypanosoma gambiense[*] Trypanosoma brucei rhodesiense[*] |
| Metodă de diagnostic | examinare clinică[*] lumbar puncture[*] microscop optic agglutination[*] |
| Clasificare și resurse externe | |
| ICD-9 | 086.5 |
| ICD-10 | B56 |
| ICD-11 | |
| ICD-9-CM | 086.5[2][3] |
| DiseasesDB | 29277 13400 |
| MedlinePlus | 001362 |
| eMedicine | med/2140 |
| Patient UK | Tripanosomiaza africană |
| MeSH ID | D014353 |
Modifică date / text  | |
Tripanosomiaza africană sau boala somnului[4] este o boală parazitară care afectează oamenii și animalele. Este provocată de un parazit din specia Trypanosoma brucei.[5] Există două subspecii ale speciei Trypanosoma brucei care produc infecții la om: Trypanosoma brucei gambiense (T.b.g.) și Trypanosoma brucei rhodesiense (T.b.r.).[4] T.b.g. este cauza a peste 98% din cazurile raportate.[4] Ambele varietăți se transmit de obicei prin mușcătura unei muște țețe infectate și sunt mai frecvente în zonele rurale.[4]
La început, în primul stadiu al bolii, pacientul prezintă febră, cefalee, prurit și dureri articulare.[4] Acestea apar în interval de 1-3 săptămâni de la mușcătură.[6] Ulterior, în interval de câteva săptămâni sau luni, se declanșează al doilea stadiu, cu confuzie, coordonare deficitară, amorțeală și insomnie.[4][6] Diagnosticul se stabilește prin identificarea parazitului într-un frotiu de sânge sau în lichidul dintr-un ganglion limfatic.[6] Frecvent este necesară o puncție lombară pentru a se determina dacă boala este în primul sau în al doilea stadiu.[6]
Prevenția îmbolnăvirilor severe implică screeningul populației expuse riscului, prin efectuarea analizelor de sânge pentru depistarea T.b.g.[4] Tratamentul se realizează mai ușor dacă boala este detectată precoce, înainte de apariția simptomelor neurologice.[4] Tratamentul pentru primul stadiu al bolii constă în administrarea de pentamidină sau suramină.[4] În tratamentul celui de-al doilea stadiu se folosește eflornitină sau nifurtimox în asociere cu eflornitină pentru T.b.g.[6] Deși medicamentul melarsoprol acționează asupra ambelor varietăți, se utilizează de obicei numai pentru T.b.r., din cauza reacțiilor adverse grave.[4]
Boala apare cu regularitate în unele regiuni din Africa Subsahariană, iar populația expusă riscului este de aproximativ 70 de milioane de oameni din 36 de țări. [7] Conform datelor valabile în 2010, boala provocase circa 9 000 de decese, ceea ce reprezintă o scădere în comparație cu 34 000, câte erau în 1990.[8] Numărul estimat de persoane infectate în prezent este de 30 000, dintre care 7 000 de cazuri noi de infecție s-au produs în 2012.[4] Peste 80% dintre aceste cazuri se află în Republica Congo.[4] În istoria recentă au avut loc trei epidemii majore: una care a durat din 1896 până în 1906 și a fost localizată preponderent în Uganda și bazinul fluviului Congo și două în 1920 și 1970, în mai multe țări africane.[4] Alte animale, de exemplu bovinele, pot fi purtătoare ale bolii și pot contracta infecția.[4]
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ a b c d e Spavá nemoc (în cehă), WikiSkripta, accesat în
- ^ Monarch Disease Ontology release 2018-06-29[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor); - ^ Disease Ontology, accesat în
- ^ a b c d e f g h i j k l m n WHO Media centre (iunie 2013). „Fact sheet N°259: Trypanosomiasis, Human African (sleeping sickness)”.
- ^ Format:MedlinePlusEncyclopedia
- ^ a b c d e Kennedy, PG (2013 Feb). „Clinical features, diagnosis, and treatment of human African trypanosomiasis (sleeping sickness)”. Lancet neurology. 12 (2): 186–94. PMID 23260189. Verificați datele pentru:
|date=(ajutor) - ^ Simarro PP, Cecchi G, Franco JR, Paone M, Diarra A, Ruiz-Postigo JA, Fèvre EM, Mattioli RC, Jannin JG (). „Estimating and Mapping the Population at Risk of Sleeping Sickness”. PLoS Negl Trop Dis. 6 (10): e1859. doi:10.1371/journal.pntd.0001859.
- ^ Lozano, R (). „Global and regional mortality from 235 causes of death for 20 age groups in 1990 and 2010: a systematic analysis for the Global Burden of Disease Study 2010”. Lancet. 380 (9859): 2095–128. doi:10.1016/S0140-6736(12)61728-0. PMID 23245604.