Utilizator:Danyelflorea

48	Terra îmi simte greutatea deja de 48 ani, 1 lună și 10 zile.

Turnul Babel

ro	Acest utilizator este un vorbitor nativ al limbii române.

en-2

This user is able to contribute with an intermediate level of English.

fr-1

Cet utilisateur peut contribuer avec un niveau élémentaire de français.

Acest utilizator este din județul Dolj, România.

Caută utilizatori
după diverse criterii

Mă numesc Daniel Florea, sunt din Craiova. M-am întâlnit cu Wikipedia cu ceva ani în urmă, când proiectul era la început. Mi s-a părut, atunci, o încercare admirabilă, dar, despre care nu credeam să aibă viitor. Însă munca unor oameni entuziaști m-a făcut să-mi schimb părerea și să acord proiectului o șansă, ba chiar, să vreau să fac parte din el. Pentru început fac traduceri din varianta în engleză, care mi se pare cea mai completă și pe viitor dacă voi avea timp, poate să particip cu articole originale. Multă baftă! (mie)

Domenii de interes

Păreri personale

Despre limbă

Observ în anumite cercuri, în mare parte de tineri, o fobie pentru neologismele de origine anglo-saxonă, cu toate că, în mare parte, tot ei le folosesc. Această teamă față de noi termeni intrați uneori cu forța în limba română, ar putea fi justificată dacă cei care le blamează, ar venii cu sinonime românești autentice. Dar acest lucru este în mare parte imposibil pentru că noile cuvinte englezești intrate în limba noastră desemnează de regulă obiecte și concepte, ele însele, apărute relativ de curând, chiar în cultura anglo-americană, iar o echivalare a lor în limba noastră s-ar putea face, fie printr-o frază, fie printr-un termen fără nici o legătură cu originalul, fie deloc. Am să dau în continuare câteva exemple la care i-aș ruga pe nedoritorii de neologisme sa găsească o traducere: internet=?, laptop=?, LED=?, miss=?, kevlar=?, turbo=?, hot-dog=? și exemplele pot continua. Toți acești critici uită că, în definitiv, limba română actuală este formată în cea mai mare parte din împrumuturi din alte limbi dobândite în diverse epoci și numai o parte foarte mică izvorăște din fondul primar daco-roman. Astfel că limba română actuală este formată din aprox. 40% cuvinte de origine franceză și italiană venite, în mare parte, în sec. al XIX-lea, vreo 20% cuvinte slave intrate, chiar mai înainte și peste 10% de altă origine ca maghiară, turcă, germană, greacă sau albaneză. Cea mai mare moștenire pe care o avem din limba latină a coloniștilor romani, nu o reprezintă lexicul, ci structura gramaticală, în care „ulterior” am integrat celelalte cuvinte. Așa ar trebui să facem și cu neologismele actuale, să le acceptăm, dar într-o formă „românizată”.

După cum se observă, eu sunt pentru neologisme, atâta vreme cât ele desemnează un concept sau un produs nou, astfel le recunoaștem și celor care au dezvoltat acest produs dreptul de a-i pune nume.

Nu sunt de acord cu acele neologisme care vin să înlocuiască un termen consacrat, spre exemplu: „show” în loc de spectacol sau „business” în loc de afacere și lista poate continua.

Oricum, aceste lucruri vor fi decise de conștiința publică și sunt sigur că multe din aceste neologisme vor face „carieră” în limba română, fie că vrem sau nu.

Contribuții