Vasile Cijevschi
| Vasile Cijevschi | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  Zaim, Imperiul Rus |
| Decedat | (49 de ani) Chișinău, România |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | redactor de gazetă[*] scriitor politician ofițer diplomat |
| Limbi vorbite | limba română limba rusă |
| Activitate | |
| Partid politic | Partidul Național Moldovenesc Partidul Țărănesc din Basarabia Partidul Poporului |
Modifică date / text  | |
Vasile Cijevschi, de asemenea Cijevschii sau Cijevski, (n. , Zaim, Imperiul Rus – d. , Chișinău, România) a fost un militar, politician, editor și scriitor basarabean. A fost membru al Sfatului Țării al Republicii Democratice Moldovenești.
Biografie
[modificare | modificare sursă]S-a născut la Zaim în Basarabia țaristă pe 17 octombrie 1881 (potrivit altor surse, în 1880).[1] Studiile superioare le-a făcut în domeniul orientalisticii și diplomației.[2] A fost ofițer în războiul ruso-japonez și în Primul Război Mondial, unde a ajuns în grad de colonel.[3] Inițial a făcut parte din Partidul Partizanilor Ordinii de Stat, dar l-a scurt timp a aderat la Partidul Național Moldovenesc. La 8 septembrie 1917, la Kiev, în cadrul delegației basarabene a participat la lucrările Congresului Naționalităților din Rusia, unde a fost ales în prezidiul Congresului.
A fost președinte al Congresului Ostașilor Moldoveni (20-27 octombrie 1917). Rezoluțiile Congresului au schimbat esențial situația în Basarabia, au limpezit problema autonomiei ținutului, au dus la crearea Sfatului Țării, la naționalizarea trupelor militare, a școlii. S-a pus problema moldovenilor de peste Nistru.[3] În perioada de după congres și până la deschiderea lucrărilor Sfatului Țării, a deținut funcția de comisar militar (împreună cu V. Țanțu) al Basarabiei. A fost șef al Statului Major al Comisariatului Militar. A fost ales deputat în Sfatul Țării de către Comitetul Central Moldovenesc Militar. În cadrul Sfatului a aderat la Fracțiunea Blocul Moldovenesc (mandat deținut între 21.11.1917 și 27.11.1918).
În cadrul ședinței Sfatului Țării din 27 martie 1918, a avut două intervenții importante. În prima, vorbind în numele Blocului, a lansat o propunerea ca juristul și savantul Constantin Stere să devină deputat al Sfatului Țăriii, propunerea fiind acceptată unanim. Cea de a doua intervenție a ținut de modul de votare a unirii. În numele Blocului Moldovenesc, el a cerut ca votarea să se facă deschis și nominal, propunere acceptată în cele din urmă de asistență și care a influențat decisiv votul de Unire.[1] A votat Unirea Basarabiei cu România.
După Unire, a fost funcționar al Primăriei Chișinău, șeful secției școli. A fost redactor, în 1920 la ziarul Nașe slovo („Cuvântul nostru”),[4] în 1923, director al cotidianului Gazeta. De la 16 octombrie 1924 până la 8 noiembrie 1924, a redactat cotidianul Bessarasbskaia mâsl („Cugetul Basarabiei”), publicație literară și politică de limba rusă, organul Uniunii Ziariștilor Basarabeni. În 1926, a fost prim-redactor la „România Nouă”, care îl avea ca director pe Onisifor Ghibu.[2]
A decedat la 14 iulie 1931, fiind înmormântat la Cimitirul armenesc din Chișinău. A fost onorat postum la aniversarea a 20 de ani de la crearea autonomiei Basarabiei în 1937. Satul său natal, Zaim, găzduiește în prezent o bibliotecă publică care-i poartă numele.[2]
Galerie de imagini
[modificare | modificare sursă]-
Membrii Sfatului Țării pe un timbru moldovenesc din 1998.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b „Personalitățile necunoscute ale Centenarului: Vasile Cijevschi (1881-1931)”. moldova.europalibera.org. Accesat în .
- ^ a b c Aureliu Benu, "Vasile Cijevschi – ofițer, deputat, funcționar, publicist, prozator și mare patriot", Oastea Moldovei, 20/2012, p. 7
- ^ a b „În culisele Istoriei: UN OM CUM MAI RAR SE ÎNTÂLNEȘTE”. timpul.md. Accesat în .
- ^ Ileana-Stanca Desa, Dulciu Morărescu, Ioana Patriche, Adriana Raliade, Iliana Sulică, Publicațiile periodice românești (ziare, gazete, reviste). Vol. III: Catalog alfabetic 1919-1924, p. 651. Bucharest: Editura Academiei, 1987
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Vitalie Ciobanu, "Directoratul general de război și marină al Basarabiei (1917–1918)", Cohorta. Revistă de Istorie Militară, 1/2007, p. 93-102
- Ion Constantin, Gherman Pântea între mit și realitate. Bucharest: Editura Biblioteca Bucureștilor, 2010. ISBN: 978-973-8369-83-2
- Diana Vrabie, Unirea din 1918 în presa din regiunea Moldovei (Basarabia). Iași: Asachiana, 2018. ISBN: 978-606-9047-00-2
- Duiliu Zamfirescu, Ioan Adam, În Basarabia. Bucharest: Editura Bibliotecii Bucureștilor, 2012. ISBN: 978-606-8337-29-6
- Gheorghe E. Cojocaru, Sfatul țării: itinerar, Civitas, Chișinău, 1998, ISBN 9975-936-20-2
- Mihai Tașcă, Sfatul Țării și actualele autorități locale, Timpul de dimineață, nr. 114 (849), 27 iunie 2008
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Profil la Muzeul virtual al Unirii
- Arhiva pentru Sfatul Țării
| ||||||||||
- Nașteri în 1881
- Decese în 1931
- Oameni din ținutul Bender
- Militari ruși
- Oameni ai Războiului ruso-japonez
- Oameni ai Primului Război Mondial
- Politicieni basarabeni
- Militari moldoveni
- Membri ai Sfatului Țării
- Politicieni români din secolul al XX-lea
- Funcționari publici români
- Editori de ziare români
- Decese în Chișinău